Stiri Oradea scoli

Cautare:
Selectati ziarul: Bihoreanul, OradeaPress, Ghimpele de Bihor, Informatia de Vest, Bihon.ro, Primaria Oradea, eBihoreanul, Crisana, BihorStiri.ro,
50 rezultate pentru scoli.
  • OTL - 110 ani de transport public cu tramvaie electrice in Oradea


    [2016-05-23]
    In aceste zile, Oradea Transport Local sarbatoreste 110 ani de transport public cu tramvaie electrice in Oradea.

    Cu aceasta ocazie, OTL a organizat o serie de evenimente care sa marcheze aniversarea celor 110 ani. In cursul zilei de ieri a avut loc o conferinta aniversara, iar azi, 13 mai 2016, de la ora 10, oradenii au aut posibilitatea sa admire tramvaie de epoca in depoul OTL. Totodata, reprezentantii presei au participat la o conferinta de presa in cadrul caruia a avut loc o prezentare de tramvaie si un tur al orasului cu un tramvai nou, fabricat in Arad, care se afla pâna luni in testare la Oradea.

    Directorul Csuzi Istvan a mentionat ca, in toamna anului 1897, doua societati s-au angajat sa realizeze reteaua de cale ferata electrica a orasului. Iluminatul electric al strazilor orasului a inceput la 15 decembrie 1903 apoi, la inceputul anului 1904, el a fost extins si la institutiile publice, la scoli si la fabrica de gheata. La 11 iulie 1905, pe strada Clujului s-a dat prima lovitura de târnacop, care a marcat inceperea lucrarilor de asezare a liniei ferate electrice.

    In primavara anului urmator, la 1 martie 1906, seara la ora 20, pe traseul dintre actualele strazi Primariei si Independentei, primul tramvai a efectuat cursa de proba. La 11 aprilie 1906, a avut loc supervizarea tehnica a tramvaiului oradean, cu participarea reprezentantilor constructorului, ai municipalitatii si ai politiei. S-a demonstrat ca tramvaiul având viteza maxima de 26 km la ora poate fi oprit in cele mai bune conditii pe o distanta de numai 12 m, ceea ce s-a apreciat a fi o performanta. Astfel ca, in data de 25 aprilie 1906, a pornit tramvaiul oradean, iar  la 27 aprilie au inceput cursele normale si pe strada Clujului.

    Totodata, Csuzi Istvan a anuntat ca, in acest an, OTL va scoate in circuit un mijloc de transport de epoca. Este vorba despre un Siemens electric de la inceputul secolului trecut, donat de un muzeu de specialitate din Viena, care va circula in Oradea dupa obtinerea autorizatiilor. Tramvaiul va putea fi utilizat atât de oradeni, cât si de turistii care vor sosi in Oradea.

    Csuzi Istvan a mentionat ca tramvaiul - aflat in perfecta stare de functionare - ar putea sa inceapa sa circule prin Oradea din luna iunie, iar calatorii ar putea sa aiba surpriza de a fi intâmpinati in acest tramvai de persoane imbracate in haine de epoca.

     

      [...]Citeste mai departe
    OTL - 110 ani de transport public cu tramvaie electrice in Oradea
    Sursa: Primaria Oradea
  • OTL - 110 ani de transport public cu tramvaie electrice in Oradea


    [2016-05-13]
    In aceste zile, Oradea Transport Local sarbatoreste 110 ani de transport public cu tramvaie electrice in Oradea.

    Cu aceasta ocazie, OTL a organizat o serie de evenimente care sa marcheze aniversarea celor 110 ani. In cursul zilei de ieri a avut loc o conferinta aniversara, iar azi, 13 mai 2016, de la ora 10, oradenii au aut posibilitatea sa admire tramvaie de epoca in depoul OTL. Totodata, reprezentantii presei au participat la o conferinta de presa in cadrul caruia a avut loc o prezentare de tramvaie si un tur al orasului cu un tramvai nou, fabricat in Arad, care se afla pâna luni in testare la Oradea.

    Directorul Csuzi Istvan a mentionat ca, in toamna anului 1897, doua societati s-au angajat sa realizeze reteaua de cale ferata electrica a orasului. Iluminatul electric al strazilor orasului a inceput la 15 decembrie 1903 apoi, la inceputul anului 1904, el a fost extins si la institutiile publice, la scoli si la fabrica de gheata. La 11 iulie 1905, pe strada Clujului s-a dat prima lovitura de târnacop, care a marcat inceperea lucrarilor de asezare a liniei ferate electrice.

    In primavara anului urmator, la 1 martie 1906, seara la ora 20, pe traseul dintre actualele strazi Primariei si Independentei, primul tramvai a efectuat cursa de proba. La 11 aprilie 1906, a avut loc supervizarea tehnica a tramvaiului oradean, cu participarea reprezentantilor constructorului, ai municipalitatii si ai politiei. S-a demonstrat ca tramvaiul având viteza maxima de 26 km la ora poate fi oprit in cele mai bune conditii pe o distanta de numai 12 m, ceea ce s-a apreciat a fi o performanta. Astfel ca, in data de 25 aprilie 1906, a pornit tramvaiul oradean, iar  la 27 aprilie au inceput cursele normale si pe strada Clujului.

    Totodata, Csuzi Istvan a anuntat ca, in acest an, OTL va scoate in circuit un mijloc de transport de epoca. Este vorba despre un Siemens electric de la inceputul secolului trecut, donat de un muzeu de specialitate din Viena, care va circula in Oradea dupa obtinerea autorizatiilor. Tramvaiul va putea fi utilizat atât de oradeni, cât si de turistii care vor sosi in Oradea.

    Csuzi Istvan a mentionat ca tramvaiul - aflat in perfecta stare de functionare - ar putea sa inceapa sa circule prin Oradea din luna iunie, iar calatorii ar putea sa aiba surpriza de a fi intâmpinati in acest tramvai de persoane imbracate in haine de epoca.

     

      [...]Citeste mai departe
    OTL - 110 ani de transport public cu tramvaie electrice in Oradea
    Sursa: Primaria Oradea
  • Aqua Crisius implica 10 scoli in promovarea Vaii Iadei


    [2016-05-13]
    Inca un proiect turistico – ecologic derulat in Bihor, de data asta cu Asociatia Pescarilor Sportivi Aqua Crisius (foto – arhiva). Proiectul ,,Arii Protejate in Inimile Noastre" este finantat de Fundatia pentru Parteneriat si MOL Romania si are o valoare de peste 26.000 de lei. Se intentioneaza implicarea a 10 scoli in promovarea sitului Valea […] [...]Citeste mai departe
    Sursa: BihorStiri.ro
  • Politistii bihoreni de paza la scoli


    [2016-05-11]
    Au ascultat cuminti sfaturile politistilor In aceasta saptamana politistii bihoreni vor efectua mai multe actiuni de informare si verificare in scoli.



    Citeste articolul complet pe Bihon.ro [...]Citeste mai departe
    Politistii bihoreni de paza la scoli
    Sursa: Bihon.ro
  • Elevii le cer candidatilor la primarii si consilii locale sa promita ca vor face din educatie o prioritate


    [2016-05-09]
    Consiliul National al Elevilor, for prezidat de oradeanul Horia Onita, a lansat un apel inedit pentru candidatii la primarii si consiliile locale. Constatand ca educatia nu este o tema in campania electorala ce recent a inceput, elevii le cer politicienilor sa isi asume totusi ca, daca vor ajunge in functiile la care aspira, vor face investitii in scoli si vor sprijini elevii. [...]Citeste mai departe
    Sursa: eBihoreanul
  • Directia Patrimoniu scoate la licitatie inchirierea unor chioscuri si terenuri in scoli din Oradea


    [2016-05-09]
    Primaria Municipiului Oradea - Directia Patrimoniu Imobiliar, cu sediul in Oradea, P-ta Unirii nr.1, organizeaza licitatii publice deschise, cu oferta in plic, pentru inchirierea mai multor chioscuri si terenuri in scoli din Oradea. [...]Citeste mai departe
    Sursa: eBihoreanul
  • Directia Patrimoniu Imobiliar scoate la licitatie mai multe spatii, terenuri si chioscuri in scoli


    [2016-04-29]
    Primaria Municipiului Oradea - Directia Patrimoniu Imobiliar, cu sediul in Oradea, P-ta Unirii nr.1, organizeaza licitatii publice deschise, cu oferta in plic, pentru inchirierea mai multor spatii comerciale, chioscuri si terenuri. [...]Citeste mai departe
    Sursa: eBihoreanul
  • "Saptamana Altfel" in Cetatea Oradea a avut un real succes


    [2016-04-26]
    In perioada 18-22 aprilie 2016, s-a desfasurat programul „Scoala altfel", Primaria Municipiului, prin Centrul Municipal de Informare Turistica Cetatea Oradea, organizând pentru prescolarii/elevii din cadrul diferitelor gradinite si scoli din Municipiul Oradea, si nu numai, tururi ghidate de prezentare a istoriei Cetatii Oradea, conform programarilor prealabile. Cu aceasta ocazie au fost vizitate: Lapidariul Muzeului Cetatii si Orasului Oradea, expozitia "Doua decenii de sapaturi arheologice in Cetatea Oradea", o expozitie de arme, armuri si obiecte de tortura din Evul Mediu, precum si expozitia "Rezistenta si represiune in Bihor".

    In cursul acestei saptamâni au trecut pragul cetatii Oradea aproximativ 4.000 de copii, dintre care peste 1.100 de copii (de la clasele 0 pâna la clasa a XII-a) au solicitat ghidaj profesionist cu privire la istoria cetatii din partea Centrului municipal de Informare Turistica.

    In acest context, merita mentionata implicarea asociatiilor care functioneaza in incinta Cetatii Oradea si anume- Asociatia Lupii din pusta, care prin domnul Arany Janos, a organizat demonstratii de mânuire a armelor medievale, precum sabia si arbaleta. De asemenea, mesterul popular Ida Pazman a implicat copiii in ateliere de tesatorie manuala, broderie manuala, impletituri nuiele sau impâslirea lânii.

    In ultima zi din "Saptamâna Altfel", sustinatorul evenimentului „Asociatia pentru sanatate" a pregatit o surpriza pentru copii, constând in organizarea unui concurs de desen, respectiv in lansarea a peste 100 de baloane multicolore in curtea Cetatii Oradea.

    Ii asteptam pe elevi si anul viitor!

     

      [...]Citeste mai departe

    Sursa: Primaria Oradea
  • "De sarbatori, impreuna", la final de proiect (FOTO)


    [2016-04-26]
    Elevii mai multor scoli din judet au marcat finalul proiectului "De sarbatori, impreuna", saptamana trecuta, la Biblioteca Judeteana, cu ocazia apropierii Pastelui. Copiii au participat la doua ateliere, de incondeierea oualor, repectiv de quilling si origami. [...]Citeste mai departe
    Sursa: eBihoreanul
  • Olandezii atrasi de povestea lui Wurmbrand, omul care a stat cu Dumnezeu in subterana


    [2016-04-21]
     De cativa ani, intre Liceul Emanuel si doua scoli din Olanda au loc schimburi culturale, civice si spirituale.



    Citeste articolul complet pe Bihon.ro [...]Citeste mai departe
    Olandezii atrasi de povestea lui Wurmbrand, omul care a stat cu Dumnezeu in subterana
    Sursa: Bihon.ro
  • English Club: un proiect relaxant pentru elevii pasionati de limba engleza (FOTO)


    [2016-04-20]
    Elevi de la mai multe scoli bihorene isi imbunatatesc nivelul de cunostinte in domeniul limbii engleze intr-o atmosfera relaxanta, prin proiectul educativ "English Club". In cadrul intalnirii de saptamana trecuta de la Biblioteca Judeteana, copiii au pregatit diverse activitati culturale si artistice, piese de teatru, nararea ultimei carti citite, viata si opera unui dramaturg dar si cantece actuale in voga. [...]Citeste mai departe
    Sursa: eBihoreanul
  • Copiii din trei scoli merg pe teren cu politistii


    [2016-04-19]
     Elevii de la Tinca au invatat sa protejeze valorile patrimoniului cultural.



    Citeste articolul complet pe Bihon.ro [...]Citeste mai departe
    Copiii din trei scoli merg pe teren cu politistii
    Sursa: Bihon.ro
  • Scoala Altfel, in Cetatea Oradea


    [2016-04-18]
     Municipalitatea organizeaza pentru prescolarii/elevii din cadrul diferitelor gradinite si scoli, tururi ghidate de prezentare a istoriei Cetatii Oradea.



    Citeste articolul complet pe Bihon.ro [...]Citeste mai departe
    Scoala Altfel, in Cetatea Oradea
    Sursa: Bihon.ro
  • Bilant la final de mandat. Proiectele majore ale administratiei locale puse pe tapet!


    [2016-04-17]
    Primarul Ilie Bolojan, viceprimarii Mircea Malan, Huszar Istvan, fostul viceprimar Ovidiu Muresan si city-managerul Eduard Florea au prezentat marti, 5 aprilie 2016, principalele proiecte ale administratiei locale realizate in perioada 2012-2016. Printre proiectele de anvergura cu care municipalitatea se lauda merita amintite cele legate de Parcul Industrial, Centrala pe gaz, reabilitarea Cetatii Oradea a soselei […]
    The post Bilant la final de mandat. Proiectele majore ale administratiei locale puse pe tapet! appeared first on Presa Oradea.
     Primarul Ilie Bolojan, viceprimarii Mircea Malan, Huszar Istvan, fostul viceprimar Ovidiu Muresan si city-managerul Eduard Florea au prezentat marti, 5 aprilie 2016, principalele proiecte ale administratiei locale realizate in perioada 2012-2016. Printre proiectele de anvergura cu care municipalitatea se lauda merita amintite cele legate de Parcul Industrial, Centrala pe gaz, reabilitarea Cetatii Oradea a soselei de centura, a drumului expres si a Pietei Rogerius.
    Acestea au fost detaliate pe mai multe directii, in functie de obiective. La capitolul atragere investitii si creare de locuri de munca viceprimarul Mircea Malan, a spus ca in ultimii 4 ani au fost finalizate din fonduri europene investitiile in realizarea infrastructurii si a utilitatilor publice in Parcul Industrial Eurobusiness I - atat etapa I cat si etapa II. Suprafata totala a acestuia este de 130 ha, iar gradul de ocupare a parcului este de aproape 100%.

    ,,Momentan in Parcul Industrial Eurobusiness I avem 42 de rezidenti, din care 28 de companii active, din cele 4.637 de locuri de munca asumate avem 3.516 de locuri de munca existente la finalul anului 2015, iar valoarea investitiilor asumate de catre rezidenti este de peste 206 milioane euro"

    a mentionat viceprimarul Malan.
     
    Celelalte doua parcuri industriale au un grad de ocupare de 25, respectiv 80%, iar  veniturile directe incasate de municipiul Oradea in anul 2015 de la rezidentii parcurilor industriale din cota defalcata din IVG se ridica la 840.000 euro, a anuntat Eduard Florea in cadrul conferintei.
    Poduri si strazi noi
    Legat de infrastructura din municipiu, viceprimarul Mircea Malan a spus ca administratia locala a pus un accent deosebit pe calitatea serviciilor lucrarilor de infrastructura, mai ales prin lucrarile realizate la centura, poduri si strazi noi.
    Viceprimarul a enumerat principalele lucrari realizate in acest domeniu:
    – realizarea podului rutier Maresal Constantin Prezan peste raul Crisul Repede, in zona strada Facliei - strada Dragos Voda;
    – drumul expres paralel cu calea ferata, in lungime de 3,5 km, care face legatura dintre podul nou peste Crisul Repede din zona Dragos Voda si cartierul Oncea.
    – amenajarea celor doua pasaje supraterane pe drumul de centura al municipiului Oradea, in dreptul DN 76 relatia Deva si DN 79 Arad-Oradea;
    – reabilitarea strazii Borsului;
    – reabilitarea Podului Sf. Ladislau din Piata Unirii.
    In ceea ce priveste cresterea calitatii vietii prin imbunatatirea in continuare a serviciilor publice, Mircea Malan a mentionat ca in perioada 2012-2016 au fost asfaltate peste 100 de strazi si s-au creat peste 6.700 de locuri de parcare, urmand ca in anul 2016 sa fie reabilitate inca 24 de strazi.

    Totodata, in perioada 2012-2016 s-a construit parcarea supraetajata de pe strada Tribunalului, pe trei nivele, avand 455 de locuri de parcare, iar anul trecut au inceput lucrarile la parcarea subterana din strada Independentei. Aceasta va avea in total 448 de locuri de parcare pe trei nivele.

    ,,In prezent se lucreaza si la parcarea subterana din Rogerius, si la pasajul subteran care va face legatura cu noua piata Rogerius de pe strada Corneliu Coposu. Parcarea va avea  412 locuri de parcare"

    a declarat viceprimarul.
    Tot in perioada 2012-2016, a continuat reabilitarea termica a blocurilor, astfel in ultimii patru ani in Oradea au fost reabilitate termic 43 de blocuri pe fonduri europene, iar in prezent mai sunt inca 9 blocuri in executie.
    Centrala de 77 de milioane de euro
    Cel mai important proiect de infrastructura realizat in 2012-2016 a fost reabilitarea sistemului de termoficare urbana la nivelul municipiului Oradea, din fonduri europene, in scopul conformarii la legislatia de mediu si cresterii eficientei energetice.

    ,,Astfel, am reabilitat in cursul anului trecut 17,5 km de retea de termoficare. Acesta este cel mai important proiect pe care l-a derulat municipalitatea oradeana, atat datorita valorii foarte mare a proiectului, respectiv 77 de milioane de euro, cat si pentru faptul ca are un impact major asupra a peste 140 de mii de cetateni ai municipiului.



    In prezent, proiectul se afla pe ultima suta de metri, noua centrala fiind deja racordata la sistemul national de gaze, s-au facut probele necesare, in asa fel incat de la jumatatea lunii aprilie centrala va functiona la capacitate maxima iar vechile cazane pe carbune vor fi oprite. Noua centrala pe gaz va produce atat energie termica cat si electrica"

    a spus viceprimarul Mircea Malan.
    Programele sociale implementate si valorile de patrimoniu, respectiv atractiile orasului puse in valoare au fost prezentate de catre fostul viceprimar Ovidiu Muresan, care a mentionat ca finalizarea centrelor de cazare temporare 1, 2 si 3 centrele de zi pentru copii cu sindromul Down, scleroza multipla sau Candeo si Dignitas reprezinta pentru nevoiasi un real sprijin din partea administratiei publice.

    ,,Pe domeniul patrimoniu, cel mai important proiect a fost reabilitarea Pietei Unirii, proiect in valoare de 24 de milioane de lei. Anul acesta vom incepe lucrarile la str. V. Alecsandri si transformarea acesteia in pietonala, cu zone de terase si agrement, dar si reabilitarea fatadelor cladirilor de pe aceasta strada.
    Totodata, am continuat reabilitarea cladirilor din centrul istoric: Independentei nr.3, reabilitare fatade imobil Dunarii 2, reabilitare fatade Casa Armatei - Cercul Militar, urmand ca in prezent sa se execute lucrari la Palatul Apollo, Palatul Poynar, Palatul Stern, Palatul Moskovits Miksa, Republicii 13. Vom continua reabilitarea cladirilor monument: anul acesta vom demara lucrari la Palatul Ullman, Casa Adorjan I si II, Casa Fuchsl"

    a declarat Ovidiu Muresan.
    Fostul viceprimar a amintit si despre faptul ca in perioada 2012-2016 au fost finalizate lucrarile de reabilitare a Cetatii, lucrari in valoare de aproape 90 de milioane de lei.


    ,,In cursul lunii octombrie a anului trecut am deschis Cetatea publicului larg si am organizat mai multe evenimente in Cetate: Serbarile Cetatii, Festivalul Toamnei Oradene si Targul de Iarna. Vom continua cu organizarea a mai multor evenimente pentru a reda Cetatea Oradea cetatenilor orasului si a turistilor care ne viziteaza"

    a declarat Muresan.
    Adaptarea invatamantului la realitatea economica locala

    Viceprimarul Huszar Istvan a mentionat ca in perioada martie 2015 - martie 2016, de cat timp este viceprimarul municipiului Oradea, a avut peste 400 de persoane inscrise in audienta, solutionand 295 de cazuri si probleme.
    Dintre obiectivele adminsitratiei locale propuse si realizate in perioada 2012-2016, Huszar Istvan a detaliat importanta pregatirii adecvate a fortei de munca, respectiv educatia adaptata nevoilor orasului.
    Astfel, Huszar Isvan a spus ca in ultimii patru ani adaptarea invatamantului oradean la realitatea economica locala a fost o prioritate a Primariei Oradea, iar prin colaborarea cu Inspectoratul Scolar s-a convenit o strategie comuna pentru dezvoltarea invatamantului profesional in municipiu.

    ,,In  septembrie 2013, ca urmare a reinfiintarii invatamantului profesional, s-a dat startul Scolii profesionale Eurobusiness, prin infiintarea a sase clase de elevi in patru Colegii Tehnice (Andrei Saguna, Transilvania, Traian Vuia si Constantin Brancusi).
    In cadrul Scolii Profesionale au urmat cursuri de pregatire 100 de elevi, care au realizat practica in cele 14 companii care au fost partenere in acest proiect. Pe langa asigurarea locului de practica, companiile au oferit burse de studii elevilor inscrisi in cadrul scolii profesionale"

    a spus Huszar.

    Anul trecut s-au creat premisele pentru organizarea scolii de meserii in urma unificarii a doua colegii tehnice din Oradea (Traian Vuia si Andrei Saguna) si s-a inclus in planul de investitii din 2016 renovarea bazei materiale a noului campus tehnic.
    Totodata, Huszar Istvan a mentionat ca in ultimii patru ani municipalitatea a continuat investitiile in scoli, reabilitand o serie de cladiri in care functioneaza scoli, gradinite si crese.
    Cel mai important obiectiv de investitie in acest sens este realizarea Campusului Scolar Partenie Cosma. Noul campus va fi gata in cursul lunii aprilie a acestui an si va cuprinde sapte corpuri importante de cladire. Valoarea lucrarilor este de aproape 34 de milioane de lei.
    Viceprimarul a anuntat ca Primaria Oradea va depune si un proiect pe fonduri europene pentru reabilitarea Colegiului National Mihai Eminescu.
    Proiecte europene de 247 de milioane de euro
    Proiectele finatate din fonduri europene au fost prezentate de catre primarul Ilie Bolojan.
    Astfel, primarul a mentionat ca administratia locala in ultimii 4 ani a reusit implementarea cu finantare europeana a o serie de proiecte importante, in valoare de peste 247 de milioane de euro. Intre acestea, a amintit reabilitarea Cetatii Oradea, Complexul Wellness Termal Nymphaea, Piata Unirii, Dealul Ciuperca, Sinagoga Zion, reabilitarea sistemului de termoficare, reabilitarea termica a blocurilor de locuinte, realizarea pasajelor supraterane DN76 si DN 79, realizarea drumului rapid, pistele de biciclete, blocurile operatorii de la Spitalul Municipal si Judetean, Piata Rogerius, introducerea utilitatilor in Parcul Industrial Eurobusiness (etapa I si II), etc.


    ,,In ceea ce priveste fondurile europene atrase, orasul Oradea va fi printre primele trei orase din Romania care au accesat fonduri europene, sume foarte mari care au fost accesate pe parcursul acestui exercitiu financiar 2007-2014.
    E adevarat ca, in acest moment, orasul are un grad de indatorare mare, mai mare decat cel normal pe care-l aveam, insa acest grad de indatorare este unul temporar, de cateva luni de zile, pana cand ni se ramburseaza banii pe care i-am platit firmelor care au realizat lucrarile, conform contractelor pe proiectele europene, pana la sfarsitul anului trecut, si odata cu rambursarea lor orasul va intra intr-un grad de indatorare normal"

    a spus primarul.

     ,,Nu toate lucrurile sunt perfecte, sunt multe lucruri de facut, dar orice s-ar spune, facand o trecere in revista a directiilor principale care au fost asumate si care au fost sustinute in Consiliul Local in acesti ani, eu vreau sa le multumesc colegilor mei, doarece aceste investitii importante care au fost prezentate au fost rezultatul unei munci in echipa, iar efectele lor vor fi vazute in anii viitori."

    a spus Ilie Bolojan la finalul conferintei.
    Ichim Vasilica
    The post Bilant la final de mandat. Proiectele majore ale administratiei locale puse pe tapet! appeared first on Presa Oradea.
    [...]Citeste mai departe
    Sursa: OradeaPress
  • Activitati la Cetate in Programul Scoala Altfel


    [2016-04-15]
    Având in vedere faptul ca, in perioada 18-22 aprilie 2016, se desfasoara programul „Scoala altfel", Primaria Municipiului, prin Centrul Municipal de Informare Turistica Cetatea Oradea, organizeaza pentru prescolarii/elevii din cadrul diferitelor gradinite si scoli din Municipiul Oradea, si nu numai, tururi ghidate de prezentare a istoriei Cetatii Oradea, conform programarilor prealabile. Cu aceasta ocazie se vor vizita: Lapidariul Muzeului Cetatii si Orasului Oradea, expozitia "Doua decenii de sapaturi arheologice in Cetatea Oradea", o expozitie de arme, armuri si obiecte de tortura din Evul Mediu, precum si expozitia "Rezistenta si represiune in Bihor". Aceste tururi ghidate vor fi dublate de alte activitati interesante ce se vor desfasura in curtea Cetatii si care vor fi derulate de catre Asociatia Lupii din Pusta, respectiv demonstratii de mânuire a armelor medievale, precum sabia si arbaleta.

    Reamintim ca Centrul de Informare Turistica a Cetatii Oradea a fost lansat in luna ianuarie 2016 si organizeaza zilnic, intre orele 8:00 - 16:00, tururi ghidate pentru turisti in limbile româna, maghiara si engleza. De asemenea, Centrul de Informare Turistica a Cetatii Oradea ofera spre informare, in mod gratuit, turistilor interesati materiale de promovare a Cetatii dar si a Municipiului Oradea, carti postale si harti la un pret accesibil tuturor.

    Evenimentul desfasurat in Cetatea Oradea este sustinut si de Asociatia Pentru Sanatate, cea care va premia copiii pentru cele mai frumoase desene realizate despre Cetatea Oradea.

    Scopul acestui program este implicarea tuturor copiilor prescolari/elevi si a cadrelor didactice in activitati care sa raspunda intereselor si preocuparilor diverse ale acestora, sa le puna in valoare talentele si capacitatile in diferite domenii, nu neaparat in cele prezente in curriculumul national si sa stimuleze participarea lor la actiuni variate, in contexte nonformale, dar mai ales sa le trezeasca sensibilitatea fata de comunitate si istoria acesteia.

     

     

      [...]Citeste mai departe
    Activitati la Cetate in Programul Scoala Altfel
    Sursa: Primaria Oradea
  • Educam copiii pentru ieri, uitand de maine si ignorand realitatile de azi!


    [2016-04-11]
    Banci aliniate pentru a privi o catedra de unde profesorul, detinatorul cunoasterii, le vorbeste copiilor. Cineva casca, profesorul se incrunta. Altul cauta pe google cu telefonul ascuns sub banca in timp ce cativa elevi deseneaza pe paginile din spate ale caietului. Suna cunoscut? ,,Si asta inca e bine", spun profesorii. ,,Macar nu fac galagie. Nu […]
    The post Educam copiii pentru ieri, uitand de maine si ignorand realitatile de azi! appeared first on Presa Oradea.
     Banci aliniate pentru a privi o catedra de unde profesorul, detinatorul cunoasterii, le vorbeste copiilor. Cineva casca, profesorul se incrunta. Altul cauta pe google cu telefonul ascuns sub banca in timp ce cativa elevi deseneaza pe paginile din spate ale caietului. Suna cunoscut? ,,Si asta inca e bine", spun profesorii. ,,Macar nu fac galagie. Nu deranjeaza ora." Insa pentru cine ii intreaba si pe elevi, nu doar pe dascali, descopera curiozitatea, creativitatea, dar si frustrarea unor copii ce sunt dezamagiti de scoala.  Plictisiti, lasati in urma de un sistem invechit, cu lacune din clasele precedente ce devin obstacole insurmontabile pentru intelegerea noilor materii multi dintre elevi incep incet-incet sa puna scoala, in cel mai bun caz, pe locul doi.
    In contextul telefoanelor mobile ,,confiscate" in timpul orei, al dascalilor slab platiti, sictiriti de munca de Sisif prestata, trecand an de an peste isteria vizelor de flotant pentru cele cateva scoli bune din oras cat si a celorlalte probleme acute din sistemul de invatamant romanesc, compania HELLA Romania a organizat HELLA DRIVING EDUCATION DAY, pentru toti cei cu o pasiune pentru educatie, sambata, 9 aprilie 2016.

    Printre cei peste 400 de profesionisti, din tara si strainatate, ce au participat la conferinta, s-au numarat Sugata Mitra, speaker international si inovator  educational, Marian Stas, coordonatorul programului educational ,,Liderii mileniului trei" si Sebastian Burduja, unul dintre fondatorii Ligii Studentilor Romani din Strainatate, Diana Andone, director al Centrului de e-Learning din cadrul universitatii Politehnica Timisoara si Florin Colceag, antrenorul de genii.
    Inflatia diplomelor versus reticenta angajatorilor
    Conferinta a demarat cu sala plina de participanti, intampinati de Cristian Jurcoane si Gelu Murariu, gazdele evenimentului, care au tinut sa ii felicite si sa ii incurajeze pe toti cei pasionati de educatie, spre a aduce o schimbare pozitiva in Romania.
    Urmarit fie prin live stream, de acasa, ori in atmosfera vibrata din Universitatea de Vest Timisoara (UVT), asistenta a fost angrenata intr-un exercitiu de imaginatie, prin care, pas cu pas, a devenit constienta de impactul fiecaruia, fie el profesor, student, elev ori parinte, la construirea unei scoli, asa cum si-o doresc toti. Momentul a culminat cu un raspuns afirmativ si o asumare a schimbarii bune in educatie.
    A urmat semnalul de alarma tras de Marilen Pirtea, rectorul UVT, care a aratat ca universitatile nu pot ramane izolate de mediul de afaceri, ci trebuie sa conlucreze cu acesta, pentru a aduce plus valoare societatii. Scolile sunt adesea percepute ca ,,masini de scos diplome pe banda", ceea ce duce la rezerva angajatorilor vis a vis de acestea. Totusi, arata rectorul UVT, scoala creaza oameni pentru viitor.
    Experienta face diferenta iar examenul se da fara profesor
    Pentru a avea o imagine la nivel academic intre ce se intampla in Romania si cum este afara, Sebastian Burduja a impartasit o parte din experienta sa ca student la doua din universitatile de elita din SUA, Stanford si Harvard.


    ,,A fost creata o comunitate de studenti inca din prima clipa in care ai pasit in campusul universitar. Studentii din anii mai mari ii asteapta pe noii veniti cu pancarte pe care le scriu numele si mesaje cu «Bine ati venit!»”

    spune Sebastian Burduja.  Experienta contiuna cu mega petrecerile de ,,Bun venit! ", Full moon patry (petrecerea de luna plina). Tot el ne povesteste cum toata lumea respecta acel Stanford Honor Code and Fundamental Standard, prin care fiecare student isi asuma responsabilitatea integritatii morale.

    ,,Imaginati-va, la un examen,  o sala plina de studenti din care iese profesorul si nimeni nu triseaza. Asa nu ai doar doua persoane care supravegheza ci o sala intreaga"

    adauga Burduja.
    Insa, chiar din primele saptamani de studentie, romanul a simtit ca nu a fost echipat de acasa cu bagajul de cunostinte si de abilitati de care avea nevoie. El povesteste cum a trebuit sa citeasca rapid 1000 de pagini, cum a invatat  ca fiecare virgula conteaza si e mai greu de scris o lucrare scurta decat una lunga, ca nicio intrebare nu este stupida si ca trebuie sa iti formezi curajul de a interveni. Cursurile de comunicare si vorbit in public sunt obligatorii iar studentilor de la Harvard Business School li se cere, inca din primul an, sa inceapa o afacere.
    Univerisitatea gratuita
    O prezentare plina de entuziasm si energie a fost oferita de Diana Andone, director al Centrului de e-Learning din cadrul universitatii Politehnica Timisoara. Printre nenumaratele exemple despre cum se poate folosi tehnologia pentru predarea la clasa, pentru crearea de echipe internationale de studenti via internet, si  cu ce se ,,mananca" MOOC-urile (Massive Open Online Course), pentru cei 95% dintre participantii la eveniment care nu au folosit inca aceste oportunitati gratuite.
    Diana Andone a vorbit cu pasiune despre munca ei la universitate, nevoia de a inova si ajutorul pe care este dispusa sa il dea, chiar si din timpul ei liber, pentru oricine are nevoie de ajutor in a folosi resursele educationale deschise la clasa. Tocmai de aceea, Universitatea Politehnica din Timisoara a lansat, in cadrul HELLA Driving Education Day, platforma de MOOC  in limba romana – unicampus.ro.
    Dascalii ca vanzatori de mituri
    Sorin Ionescu, director al Colegiului National Banatean si profesor de istorie, se autodeclara un ,,vanzator de mituri". Doar ca, la fel cum el ,,vinde" mituri elevilor, ca si profesor de istorie, la conferinta HELLA a incercat sa indrepte reflectoarele spre miturile raspandite in scoala si societatea romaneasca, despre sisitemul educational de pe meleagurile mioritice.

    Cel mai cunoscut fiind cel despre programa scolara incarcata, cu foarte multe lectii, profesorul povesteste cum, intr-o sesiune de lucru pentru eliminarea balastului din programa de istorie, o colega de istorie a spus, cu lacrimi in ochi ,,Nu scoateti geto-dacii!". Dupa ce, la fiecare idee de eliminare a unor subiecte din programa, au intampinat reactii asemanatoare din partea colegilor, profesorii au ajuns la concluzia ca, in loc sa scoata din ea, ar mai trebui adaugat, la programa de istorie.
    ,,Absenta profesorului este o unealta pedagogica" – Sugata Mitra
    Cel mai asteptat moment al zilei a fost celebrul speaker international. Sugata Mitra s-a remarcat ca si inovator in educatie datorita ideilor vizionare pentru ajutarea copiilor foarte saraci, de multe ori analfabeti, din India.  ,,Hole in the wall", in romana, gaura din perete, este proiectul care l-a facut cunoscut printre profesorii de pe intreg mapamondul, dupa ce a fost prezentat la un TED Talk, prin care copiii din cartierele ori satele sarace ale Indiei au ,,primit" un computer instalat sub forma de ATM, in peretele unei cladiri. Astfel, copiii au avut acces gratuit la tehnologie.

    ,,Atunci cand pui un astfel de obiect la un metru de sol, utilizatorii lui vor avea aproximativ un metru. Copiii m-au intrebat ce este, iar eu am spus ca nu stiu. Au ras fiindca stiau ca nu vreau sa le spun. Problema a fost ca nimeni nu se atingea de el atata timp cat stateam acolo"

    spune Sugata Mitra. Acesta a fost momentul in care cercetatorul si-a dat seama ca, daca isi lasa elevii singuri dupa crearea conditiilor adecvate, copiii se organizeaza si invata fara profesor.
    Cercetarile sale, aparute in publicatii de prestigiu, au demonstrat ca invatarea se produce spontan, de multe ori fara interventia dascalului, atunci cand sunt utilizate anumite tehnici. Promotor al gandirii in afara cutiei (out of the box thinking), Sugata Mitra a uimit publicul prin metode neortodoxe de educatie.
    Mai avem nevoie de profesori?
    Ce te faci atunci cand elevii tai detin o fantana de informatii chiar in buzunar? In orice moment, ei sunt capabili sa gaseasca informatii actualizate despre biologie, chimie, geologie etc. Mintea umana nu este perfecta iar cei carora incerci sa le predai, te pot contrazice, completa sau pune in incurcatura cu notiuni pe care poate le-ai uitat.

    Le sta in putere sa faca calcule rapide, sa isi trimita mesaje fara sa vorbeasca, sa gaseasca aproape orice, oricand, oriunde. Te inregistraza fara ca tu sa stii, iti arata lacunele, iti subliniaza greselile. Iar daca nu ai vreun super talent de a capta atentia, se plictisesc foarte repede de tine fiindca ei sunt obisnuiti cu cei mai buni oratori, cu cele mai bune imagini si da, ca si tine, de altfel, sunt bombardati de informatii.
    Ce e de facut? Cei mai multi profesori interzic telefoanele mobile in timpul orelor, insa Sugata Mitra propune contrarul.
    SOLE -Self Organised Learning Environments
    Mediile de invatare auto-organizate, SOLE, sunt, de fapt, clase de copii care au acces la calculatoare si internet, astfel incat sa existe un calculator la proximativ patru-cinci elevi. Elevilor li se pune o intrebare sau o problema foarte interesanta si li se cere sa gaseasca un singur raspuns.

    ,,Nu trebuie sa le spui sa se imparta in grupuri, deoarece, daca nu sunt destule calculatoare pentru fiecare, se impart singuri in grupuri"

    spune Sugata Mitra. Cu foarte mult umor si un accent putin englezesc, cercetatorul povesteste cum, la inceput, domneste haosul si un zgomot asurzitor. E multa miscare de la un calculator la altul. Copiii se agita, cauta, dezbat. Apoi, incet-incet, se lasa linistea si incep sa sopteasca. Atunci stie ca experimentul a luat sfarsit iar ei au gasit raspunsul.

    ,,Este mult mai greu sa stii sa pui intrebari bune decat sa dai eplicatii. Este mai greu sa stii sa ii ghidezi si sa ii lasi pe ei sa descopere"

    raspunde Sugata Mitra. Daca mai avem nevoie de profesori? Ei bine, da. Dar rolul lor se schimba foarte mult iar modulele pedagogice de azi creeaza prea putini profesori capabili sa faca fata  noii realitati din societatea umana.
    De multe ori, elevii folosesc tehnologia mult mai eficient decat o fac dascalii lor. S-au nascut cu ea, au crescut cu ea, tehnologia, internetul, informatia sunt parte din viata lor, sunt o extensie a realitatii noastre. Parafrazandu-l pe Sugata Mitra, este ca si cu ochelarii. Ii spui copilului ca il testezi la lectura, dar nu are voie sa isi foloseasca ochelarii, si ii dai nota proasta ca nu e atent si nu stie sa citeasca.
    Lumea pentru care ne pregatim copiii
     In timpul conferintei organizate de HELLA Romania, Florin Colceag, ,,antrenorul de genii", descria problemele lumii in care traim si cele care vor mai aparea pe parcursul vietii copiilor nostri.

    Intrebarea este: cum se face ca pregatim elevii pentru o realitate care nu mai exista, insa nu le dezvoltam capacitati precum gandirea critica, munca in echipa, negocierea si aplanarea conflictelor, creativitatea, abstractizarea, rezistenta, capacitatea de a construi comunitati sustenabile, rezilienta, gasirea informatiei pertinente – si multe, multe altele.
    Margareta Szegö
    The post Educam copiii pentru ieri, uitand de maine si ignorand realitatile de azi! appeared first on Presa Oradea.
    [...]Citeste mai departe
    Sursa: OradeaPress
  • Memoria statuilor: Liceenii oradeni, provocati la un concurs de istorie, cultura si civilizatie


    [2016-04-10]
    Filiala Bihor a Uniunii Vatra Romaneasca si-a propus sa-i determine pe tinerii oradeni sa-si cunoasca bine trecutul neamului si reperele istoriei locale si culturale. Drept urmare, da startul concursului "Memoria statuilor", la care vor participa liceeni din 23 de scoli din oras. [...]Citeste mai departe
    Sursa: eBihoreanul
  • Bilant la final de mandat. Proiectele majore ale administratiei locale puse pe tapet!


    [2016-04-07]
    Primarul Ilie Bolojan, viceprimarii Mircea Malan, Huszar Istvan, fostul viceprimar Ovidiu Muresan si city-managerul Eduard Florea au prezentat marti, 5 aprilie 2016, principalele proiecte ale administratiei locale realizate in perioada 2012-2016. Printre proiectele de anvergura cu care municipalitatea se lauda merita amintite cele legate de Parcul Industrial, Centrala pe gaz, reabilitarea Cetatii Oradea a soselei […]
    The post Bilant la final de mandat. Proiectele majore ale administratiei locale puse pe tapet! appeared first on Presa Oradea.
     Primarul Ilie Bolojan, viceprimarii Mircea Malan, Huszar Istvan, fostul viceprimar Ovidiu Muresan si city-managerul Eduard Florea au prezentat marti, 5 aprilie 2016, principalele proiecte ale administratiei locale realizate in perioada 2012-2016. Printre proiectele de anvergura cu care municipalitatea se lauda merita amintite cele legate de Parcul Industrial, Centrala pe gaz, reabilitarea Cetatii Oradea a soselei de centura, a drumului expres si a Pietei Rogerius.
    Acestea au fost detaliate pe mai multe directii, in functie de obiective. La capitolul atragere investitii si creare de locuri de munca viceprimarul Mircea Malan, a spus ca in ultimii 4 ani au fost finalizate din fonduri europene investitiile in realizarea infrastructurii si a utilitatilor publice in Parcul Industrial Eurobusiness I - atat etapa I cat si etapa II. Suprafata totala a acestuia este de 130 ha, iar gradul de ocupare a parcului este de aproape 100%.

    ,,Momentan in Parcul Industrial Eurobusiness I avem 42 de rezidenti, din care 28 de companii active, din cele 4.637 de locuri de munca asumate avem 3.516 de locuri de munca existente la finalul anului 2015, iar valoarea investitiilor asumate de catre rezidenti este de peste 206 milioane euro"

    a mentionat viceprimarul Malan.
     
    Celelalte doua parcuri industriale au un grad de ocupare de 25, respectiv 80%, iar  veniturile directe incasate de municipiul Oradea in anul 2015 de la rezidentii parcurilor industriale din cota defalcata din IVG se ridica la 840.000 euro, a anuntat Eduard Florea in cadrul conferintei.
    Poduri si strazi noi
    Legat de infrastructura din municipiu, viceprimarul Mircea Malan a spus ca administratia locala a pus un accent deosebit pe calitatea serviciilor lucrarilor de infrastructura, mai ales prin lucrarile realizate la centura, poduri si strazi noi.
    Viceprimarul a enumerat principalele lucrari realizate in acest domeniu:
    – realizarea podului rutier Maresal Constantin Prezan peste raul Crisul Repede, in zona strada Facliei - strada Dragos Voda;
    – drumul expres paralel cu calea ferata, in lungime de 3,5 km, care face legatura dintre podul nou peste Crisul Repede din zona Dragos Voda si cartierul Oncea.
    – amenajarea celor doua pasaje supraterane pe drumul de centura al municipiului Oradea, in dreptul DN 76 relatia Deva si DN 79 Arad-Oradea;
    – reabilitarea strazii Borsului;
    – reabilitarea Podului Sf. Ladislau din Piata Unirii.
    In ceea ce priveste cresterea calitatii vietii prin imbunatatirea in continuare a serviciilor publice, Mircea Malan a mentionat ca in perioada 2012-2016 au fost asfaltate peste 100 de strazi si s-au creat peste 6.700 de locuri de parcare, urmand ca in anul 2016 sa fie reabilitate inca 24 de strazi.

    Totodata, in perioada 2012-2016 s-a construit parcarea supraetajata de pe strada Tribunalului, pe trei nivele, avand 455 de locuri de parcare, iar anul trecut au inceput lucrarile la parcarea subterana din strada Independentei. Aceasta va avea in total 448 de locuri de parcare pe trei nivele.

    ,,In prezent se lucreaza si la parcarea subterana din Rogerius, si la pasajul subteran care va face legatura cu noua piata Rogerius de pe strada Corneliu Coposu. Parcarea va avea  412 locuri de parcare"

    a declarat viceprimarul.
    Tot in perioada 2012-2016, a continuat reabilitarea termica a blocurilor, astfel in ultimii patru ani in Oradea au fost reabilitate termic 43 de blocuri pe fonduri europene, iar in prezent mai sunt inca 9 blocuri in executie.
    Centrala de 77 de milioane de euro
    Cel mai important proiect de infrastructura realizat in 2012-2016 a fost reabilitarea sistemului de termoficare urbana la nivelul municipiului Oradea, din fonduri europene, in scopul conformarii la legislatia de mediu si cresterii eficientei energetice.

    ,,Astfel, am reabilitat in cursul anului trecut 17,5 km de retea de termoficare. Acesta este cel mai important proiect pe care l-a derulat municipalitatea oradeana, atat datorita valorii foarte mare a proiectului, respectiv 77 de milioane de euro, cat si pentru faptul ca are un impact major asupra a peste 140 de mii de cetateni ai municipiului.



    In prezent, proiectul se afla pe ultima suta de metri, noua centrala fiind deja racordata la sistemul national de gaze, s-au facut probele necesare, in asa fel incat de la jumatatea lunii aprilie centrala va functiona la capacitate maxima iar vechile cazane pe carbune vor fi oprite. Noua centrala pe gaz va produce atat energie termica cat si electrica"

    a spus viceprimarul Mircea Malan.
    Programele sociale implementate si valorile de patrimoniu, respectiv atractiile orasului puse in valoare au fost prezentate de catre fostul viceprimar Ovidiu Muresan, care a mentionat ca finalizarea centrelor de cazare temporare 1, 2 si 3 centrele de zi pentru copii cu sindromul Down, scleroza multipla sau Candeo si Dignitas reprezinta pentru nevoiasi un real sprijin din partea administratiei publice.

    ,,Pe domeniul patrimoniu, cel mai important proiect a fost reabilitarea Pietei Unirii, proiect in valoare de 24 de milioane de lei. Anul acesta vom incepe lucrarile la str. V. Alecsandri si transformarea acesteia in pietonala, cu zone de terase si agrement, dar si reabilitarea fatadelor cladirilor de pe aceasta strada.
    Totodata, am continuat reabilitarea cladirilor din centrul istoric: Independentei nr.3, reabilitare fatade imobil Dunarii 2, reabilitare fatade Casa Armatei - Cercul Militar, urmand ca in prezent sa se execute lucrari la Palatul Apollo, Palatul Poynar, Palatul Stern, Palatul Moskovits Miksa, Republicii 13. Vom continua reabilitarea cladirilor monument: anul acesta vom demara lucrari la Palatul Ullman, Casa Adorjan I si II, Casa Fuchsl"

    a declarat Ovidiu Muresan.
    Fostul viceprimar a amintit si despre faptul ca in perioada 2012-2016 au fost finalizate lucrarile de reabilitare a Cetatii, lucrari in valoare de aproape 90 de milioane de lei.


    ,,In cursul lunii octombrie a anului trecut am deschis Cetatea publicului larg si am organizat mai multe evenimente in Cetate: Serbarile Cetatii, Festivalul Toamnei Oradene si Targul de Iarna. Vom continua cu organizarea a mai multor evenimente pentru a reda Cetatea Oradea cetatenilor orasului si a turistilor care ne viziteaza"

    a declarat Muresan.
    Adaptarea invatamantului la realitatea economica locala

    Viceprimarul Huszar Istvan a mentionat ca in perioada martie 2015 - martie 2016, de cat timp este viceprimarul municipiului Oradea, a avut peste 400 de persoane inscrise in audienta, solutionand 295 de cazuri si probleme.
    Dintre obiectivele adminsitratiei locale propuse si realizate in perioada 2012-2016, Huszar Istvan a detaliat importanta pregatirii adecvate a fortei de munca, respectiv educatia adaptata nevoilor orasului.
    Astfel, Huszar Isvan a spus ca in ultimii patru ani adaptarea invatamantului oradean la realitatea economica locala a fost o prioritate a Primariei Oradea, iar prin colaborarea cu Inspectoratul Scolar s-a convenit o strategie comuna pentru dezvoltarea invatamantului profesional in municipiu.

    ,,In  septembrie 2013, ca urmare a reinfiintarii invatamantului profesional, s-a dat startul Scolii profesionale Eurobusiness, prin infiintarea a sase clase de elevi in patru Colegii Tehnice (Andrei Saguna, Transilvania, Traian Vuia si Constantin Brancusi).
    In cadrul Scolii Profesionale au urmat cursuri de pregatire 100 de elevi, care au realizat practica in cele 14 companii care au fost partenere in acest proiect. Pe langa asigurarea locului de practica, companiile au oferit burse de studii elevilor inscrisi in cadrul scolii profesionale"

    a spus Huszar.

    Anul trecut s-au creat premisele pentru organizarea scolii de meserii in urma unificarii a doua colegii tehnice din Oradea (Traian Vuia si Andrei Saguna) si s-a inclus in planul de investitii din 2016 renovarea bazei materiale a noului campus tehnic.
    Totodata, Huszar Istvan a mentionat ca in ultimii patru ani municipalitatea a continuat investitiile in scoli, reabilitand o serie de cladiri in care functioneaza scoli, gradinite si crese.
    Cel mai important obiectiv de investitie in acest sens este realizarea Campusului Scolar Partenie Cosma. Noul campus va fi gata in cursul lunii aprilie a acestui an si va cuprinde sapte corpuri importante de cladire. Valoarea lucrarilor este de aproape 34 de milioane de lei.
    Viceprimarul a anuntat ca Primaria Oradea va depune si un proiect pe fonduri europene pentru reabilitarea Colegiului National Mihai Eminescu.
    Proiecte europene de 247 de milioane de euro
    Proiectele finatate din fonduri europene au fost prezentate de catre primarul Ilie Bolojan.
    Astfel, primarul a mentionat ca administratia locala in ultimii 4 ani a reusit implementarea cu finantare europeana a o serie de proiecte importante, in valoare de peste 247 de milioane de euro. Intre acestea, a amintit reabilitarea Cetatii Oradea, Complexul Wellness Termal Nymphaea, Piata Unirii, Dealul Ciuperca, Sinagoga Zion, reabilitarea sistemului de termoficare, reabilitarea termica a blocurilor de locuinte, realizarea pasajelor supraterane DN76 si DN 79, realizarea drumului rapid, pistele de biciclete, blocurile operatorii de la Spitalul Municipal si Judetean, Piata Rogerius, introducerea utilitatilor in Parcul Industrial Eurobusiness (etapa I si II), etc.


    ,,In ceea ce priveste fondurile europene atrase, orasul Oradea va fi printre primele trei orase din Romania care au accesat fonduri europene, sume foarte mari care au fost accesate pe parcursul acestui exercitiu financiar 2007-2014.
    E adevarat ca, in acest moment, orasul are un grad de indatorare mare, mai mare decat cel normal pe care-l aveam, insa acest grad de indatorare este unul temporar, de cateva luni de zile, pana cand ni se ramburseaza banii pe care i-am platit firmelor care au realizat lucrarile, conform contractelor pe proiectele europene, pana la sfarsitul anului trecut, si odata cu rambursarea lor orasul va intra intr-un grad de indatorare normal"

    a spus primarul.

     ,,Nu toate lucrurile sunt perfecte, sunt multe lucruri de facut, dar orice s-ar spune, facand o trecere in revista a directiilor principale care au fost asumate si care au fost sustinute in Consiliul Local in acesti ani, eu vreau sa le multumesc colegilor mei, doarece aceste investitii importante care au fost prezentate au fost rezultatul unei munci in echipa, iar efectele lor vor fi vazute in anii viitori."

    a spus Ilie Bolojan la finalul conferintei.
    Ichim Vasilica
    The post Bilant la final de mandat. Proiectele majore ale administratiei locale puse pe tapet! appeared first on Presa Oradea.
    [...]Citeste mai departe
    Sursa: OradeaPress
  • Proiecte majore ale administratiei locale, realizate in perioada 2012-2016


    [2016-04-06]
    Primarul Ilie Bolojan, viceprimarii Mircea Malan, Huszar Istvan, fostul viceprimar Ovidiu Muresan si city-managerul Eduard Florea au prezentat azi, 5 aprilie 2016, principalele proiecte ale administratiei locale realizate in perioada 2012-2016.

    Acestea au fost detaliate pe mai multe directii, in functie de obiective, astfel:

    Atragere investitii si creare de locuri de munca

    Conform prezentarii realizate de catre viceprimarul Mircea Malan, in ultimii 4 ani au fost finalizate din fonduri europene investitiile in realizarea infrastructurii si a utilitatilor publice in Parcul Industrial Eurobusiness I - atât etapa I cât si etapa II. Suprafata totala a acestuia este de 130 ha, iar gradul de ocupare a parcului este de aproape 100%.

    "Momentan in Parcul Industrial Eurobusiness I avem 42 de rezidenti, din care 28 de companii active, din cele 4637 de locuri de munca asumate avem 3516 de locuri de munca existente la finalul anului 2015, iar valoarea investitiilor asumate de catre rezidenti este de peste 206 mil. euro", a mentionat viceprimarul Malan.

    Celelalte doua parcuri industriale au un grad de ocupare de 25, respectiv 80%, iar  veniturile directe incasate de municipiul Oradea in anul 2015 de la rezidentii parcurilor industriale din cota defalcata din IVG  se ridica la 840.000 euro, a anuntat Eduard Florea in cadrul conferintei.

    Infrastructura de calitate

    Legat de infrastructura din municipiu, viceprimarul Mircea Malan a spus ca administratia locala a pus un accent deosebit pe calitatea serviciilor lucrarilor de infrastructura, mai ales prin lucrarile realizate la centura, poduri si strazi noi.

    Viceprimarul a enumerat principalele lucrari realizate in acest domeniu:

    - realizarea podului rutier Maresal Constantin Prezan peste râul Crisul Repede, in zona strada Facliei - strada Dragos Voda;

    - drumul expres paralel cu calea ferata, in lungime de 3,5 km, care face legatura dintre podul nou peste Crisul Repede din zona Dragos Voda si cartierul Oncea.

    - amenajarea celor doua pasaje supraterane pe drumul de centura al municipiului Oradea, in dreptul DN 76 relatia Deva si DN 79 Arad-Oradea;

    - reabilitarea strazii Borsului;

    - reabilitarea Podului Sf. Ladislau din Piata Unirii.

    Cresterea calitatii vietii prin imbunatatirea in continuare a serviciilor publice

    In ceea ce priveste cresterea calitatii vietii prin imbunatatirea in continuare a serviciilor publice, Mircea Malan a mentionat ca in perioada 2012-2016 au fost asfaltate peste 100 de strazi si s-au creat peste 6700 de locuri de parcare, urmând ca in anul 2016 sa reabilitate inca 24 de strazi in municipiu.

    Totodata, in perioada 2012-2016 s-a construit parcarea supraetajata de pe strada Tribunalului, pe trei nivele, având 455 de locuri de parcare, iar anul trecut au inceput lucrarile la parcarea subterana din strada Independentei. Aceasta va avea in total 448 de locuri de parcare pe trei nivele.

    "In prezent se lucreaza si la parcarea subterana din Rogerius, si la pasajul subteran care va face legatura cu noua piata Rogerius de pe strada Corneliu Coposu. Parcarea va avea  412 locuri de parcare", a declarat viceprimarul.

    Tot in perioada 2012-2016, a continuat reabilitarea termica a blocurilor, astfel in ultimii patru ani in Oradea au fost reabilitate termic 43 de blocuri pe fonduri europene, iar in prezent mai avem inca 9 blocuri in executie, a adaugat Mircea Malan.

    Cel mai important proiect de infrastructura realizat in 2012-2016 a fost reabilitarea reabilitarea sistemului de termoficare urbana la nivelul municipiului Oradea, din fonduri europene, in scopul conformarii la legislatia de mediu si cresterii eficientei energetice.

    "Astfel, am reabilitat in cursul anului trecut 17,5 km de retea de termoficare. Acesta este cel mai important proiect pe care l-a derulat municipalitatea oradeana, atât datorita valorii foarte mare a proiectului, respectiv 77 de milioane de euro, cât si pentru faptul ca are un impact major asupra a peste 140 de mii de cetateni ai municipiului nostru.  In prezent, proiectul se afla pe ultima suta de metri, noua centrala fiind deja racordata la sistemul national de gaze, s-au facut probele necesare, in asa fel incât de la jumatatea lunii aprilie centrala va functiona la capacitate maxima iar vechile cazane pe carbune vor fi oprite. Noua centrala pe gaz va produce atât energie termica cât si electrica", a spus viceprimarul Mircea Malan.

    Programele sociale implementate si valorile de patrimoniu, respectiv atractiile orasului puse in valoare au fost prezentate de catre fostul viceprimar Ovidiu Muresan, care a mentionat ca finalizarea centrelor de cazare temporare 1, 2 si 3 centrele de zi pentru copii cu sindromul Down, scleroza multipla sau Candeo si Dignitas reprezinta pentru nevoiasi un real sprijin din partea administratiei publice.

    "Pe domeniul patrimoniu, cel mai important proiect a fost reabilitarea Pietei Unirii, proiect in valoare de 24 de milioane de lei. Anul acesta vom incepe lucrarile la str. V. Alecsandri si transformarea acesteia in pietonala, cu zone de terase si agrement, dar si reabilitarea fatadelor cladirilor de pe aceasta strada. Totodata, am continuat reabilitarea cladirilor din centrul istoric: Independentei nr.3, reabilitare fatade imobil Dunarii 2, reabilitare fatade Casa Armatei - Cercul Militar, urmând ca in prezent sa se execute lucrari la Palatul Apollo, Palatul Poynar, Palatul Stern, Palatul Moskovits Miksa, Republicii 13. Vom continua reabilitarea cladirilor monument: anul acesta vom demara lucrari la Palatul Ullman, Casa Adorjan I si II, Casa Fuchsl", a declarat Ovidiu Muresan.

    Fostul viceprimar a amintit si despre faptul ca in perioada 2012-2016 au fost finalizate lucrarile de reabilitare a Cetatii, lucrari in valoare de aproape 90 de milioane de lei.

    "In cursul lunii octombrie a anului trecut am deschis Cetatea publicului larg si am organizat mai multe evenimente in Cetate: Serbarile Cetatii, Festivalul Toamnei Oradene si Târgul de Iarna. Vom continua cu organizarea a mai multe evenimente pentru a reda Cetatea Oradea cetatenilor orasului si a turistilor care ne viziteaza", a declarat Muresan.

    Viceprimarul Huszar Istvan a mentionat ca in perioada martie 2015 - martie 2016, de cât timp este viceprimarul municipiului Oradea, a avut peste 400 de persoane inscrise in audienta, solutionând 295 de cazuri si probleme.

    Dintre obiectivele adminsitratiei locale propuse si realizate in perioada 2012-2016, Huszar Istvan a detaliat importanta pregatirii adecvate a fortei de munca, respectiv educatia adaptata nevoilor orasului.

    Astfel, Huszar Isvan a spus ca in ultimii patru ani adaptarea invatamântului oradean la realitatea economica locala a fost o prioritate a Primariei Oradea, iar prin colaborarea cu Inspectoratul Scolar s-a convenit o strategie comuna pentru dezvoltarea invatamântului profesional in municipiu.

    "In  septembrie 2013, ca urmare a reinfiintarii invatamântului profesional, s-a dat startul Scolii profesionale Eurobusiness, prin infiintarea a sase clase de elevi in patru Colegii Tehnice (Andrei Saguna, Transilvania, Traian Vuia si Constantin Brâncusi). In cadrul Scolii Profesionale au urmat cursuri de pregatire 100 de elevi, care au realizat practica in cele 14 companii care au fost partenere in acest proiect. Pe lânga asigurarea locului de practica, companiile au oferit burse de studii elevilor inscrisi in cadrul scolii profesionale", a spus Huszar.

    Anul trecut s-au creat premisele pentru organizarea scolii de meserii in urma unificarii a doua colegii tehnice din Oradea (Traian Vuia si Andrei Saguna) si s-a inclus in planul de investitii din 2016 renovarea bazei materiale a noului campus tehnic.

    Educatie adaptata nevoilor orasului

    Totodata, Huszar Istvan a mentionat ca in ultimii patru ani municipalitatea a continuat investitiile in scoli, reabilitând o serie de cladiri in care functioneaza scoli, gradinite si crese.

    Cel mai important obiectiv de investitie in acest sens este realizarea Campusului Scolar Partenie Cosma. Noul campus va fi gata in cursul lunii aprilie a acestui an si va cuprinde sapte corpuri importante de cladire. Valoarea lucrarilor este de aproape 34 de milioane de lei.

    Viceprimarul a anuntat ca Primaria Oradea va depune si un proiect pe fonduri europene pentru reabilitarea Colegiului National Mihai Eminescu.

    Implementarea proiectelor finantate din fonduri europene

    Proiectele finatate din fonduri europene au fost prezentate de catre primarul Ilie Bolojan.

    Astfel, primarul a mentionat ca administratia locala in ultimii 4 ani a reusit implementarea cu finantare europeana a o serie de proiecte importante, in valoare de peste 247 de milioane de euro. Intre acestea, a amintit reabilitarea Cetatii Oradea, Complexul Wellness Termal Nymphaea, Piata Unirii, Dealul Ciuperca, Sinagoga Zion, reabilitarea sistemului de termoficare, reabilitarea termica a blocurilor de locuinte, realizarea pasajelor supraterane DN76 si DN 79, realizarea drumului rapid, pistele de biciclete, blocurile operatorii de la Spitalul Municipal si Judetean, Piata Rogerius, introducerea utilitatilor in Parcul Industrial Eurobusiness (etapa I si II), etc.

    "In ceea ce priveste fondurile europene atrase, orasul Oradea va fi printre primele trei orase din România care au accesat fonduri europene, sume foarte mari care au fost  accesate pe parcursul acestui exercitiu financiar 2007-2014. E adevarat ca, in acest moment, orasul are un grad de indatorare mare, mai mare decât cel normal pe care-l aveam, insa acest grad de indatorare este unul temporar, de câteva luni de zile, pâna când ni se ramburseaza banii pe care i-am platit firmelor care au realizat lucrarile, conform contractelor pe proiectele europene, pâna la sfârsitul anului trecut, si odata cu rambursarea lor orasul va intra intr-un grad de indatorare normal", a spus primarul.

    La finalul conferintei de presa, primarul Ilie Bolojan a declarat: "Nu toate lucrurile sunt perfecte, sunt multe lucruri de facut, dar orice s-ar spune, facând o trecere in revista a directiilor principale care au fost asumate si care au fost sustinute in Consiliul Local in acesti ani, eu vreau sa le multumesc colegilor mei, doarece aceste investitii importante care au fost prezentate au fost rezultatul unei munci in echipa, iar efectele lor vor fi vazute in anii viitori. "

    Detaliile proiectelor prezentate de catre reprezentantii administratiei locale le gasiti in atasament.

     

      [...]Citeste mai departe
     Proiecte majore ale administratiei locale, realizate in perioada 2012-2016
    Sursa: Primaria Oradea
  • Despre Oradea si ,,gustul publicului din cartiere", ce poate fi schimbat - cu Florin Estefan, directorul Operei Nationale Romane din Cluj-Napoca.


    [2016-03-24]
    Este cumva trist sa scrii despre lipsuri, sa faci comparatii putin magulitoare, sa te uiti la altii si sa constati: "ei pot". Dar poate asa incep pasii spre a putea si tu. Spre a nu astepta schimbarea ci a o face. Sigur, exista statistici pentru o mie de chestii, pe lumea asta. Pentru o suta […]
    The post Despre Oradea si ,,gustul publicului din cartiere", ce poate fi schimbat – cu Florin Estefan, directorul Operei Nationale Romane din Cluj-Napoca. appeared first on Presa Oradea.
     Este cumva trist sa scrii despre lipsuri, sa faci comparatii putin magulitoare, sa te uiti la altii si sa constati: "ei pot". Dar poate asa incep pasii spre a putea si tu. Spre a nu astepta schimbarea ci a o face. Sigur, exista statistici pentru o mie de chestii, pe lumea asta. Pentru o suta de mii. Stim cam la cate milioane de locuitori ar trebui sa existe un centru de transplant renal. Dar o opera? Un teatru liric? Dar tine, oare, de numarul de locuitori al unui oras, al unei regiuni? Sau de trecutul sau, care a modelat oamenii de azi? De setea de cultura, de frumos, de muzica? De rafinament, de capacitatea de a discerne valori, de a alunga impostura, de a nu face concesii degradante?
    Stau comod, in Timisoara mea, unde am avut opera de cand ma stiu, dar privesc spre mai vaduvita Oradie. Spectacolele noastre nu vor ajunge niciodata acolo. Abia unii dintre cantareti ajung, in productii - de cele mai multe ori - de calitate scazuta. Pacat.
    ...pentru ca exista
    Ma gandesc la spectacolele pe care le-am vazut luna asta, la Timisoara, si la repetitii. La "Bal mascat" si la "Trubadurul". La trecutul nu foarte vast pe care il am cu aceste doua opere. La spectacolul cu "Bal mascat" pe care l-am vazut la Viena, la Staatsoper, prin 1995, in loja lui Ioan Hollender, pe atunci director acolo, cand cunoscutul timisorean mi-a vorbit jumatate din actul I… Apoi la primul "Trubadur", de demult, de aici, de la Timisoara.

    Apoi la al doilea, pe care l-am plans, pentru ca tenorul, prieten drag, nu si-a permis sa-l planga, tinand spectacolul, desi in seara aceea ii murise mama. La cum il ascultam cantand frazele acelea despre mama, despre fiecare mama, cu sufletul frant. Apoi altul, la care nu am fost, si nici alt prieten drag nu a fost, pentru ca, uneori, "Trubadurul" nu este pentru suflete indoliate, public. Apoi, acesta de duminica, unde nu cunosteam tenorul ci baritonul. Si multele sale drumuri – in mile, sau interioare – pentru ca o droaie de spectacole sa aiba loc, cat mai bine.
    Nu mi-am facut o trecere in revista a amintirilor legate de aceste spectacole, ca sa ma impaunez - nici nu am multe amintiri legate de spectacolele acestea - cum am fata de altele. Ci doar ca pe-un exercitiu de memorie, o rascolire prin sacul cu amintiri. Pentru ca il am. Pentru ca e mare lucru sa ai un sac cu amintiri, din care sa scoti si sa desprafui, uneori, lucruri diverse, lucruri frumoase.

    Am avut bucuria sa ma nasc si sa traiesc cea mai mare parte din viata intr-un oras ce mi-a dat, printre altele, o zestre culturala care sa ma faca sa am idee daca am de ce sa aplaud ceva sau nu atunci cand intru la Scala, La Fenice sau la MET. Ce mare lucru sunt inceputurile! Si cat de recunoscatoare sunt tuturor celor de la aceste inceputuri, pentru ca le am…
    De dinainte de spectacol
    Lumea operei nu incepe cu noaptea premierei unui spectacol. Mi-a placut mereu sa ridic un coltisor al cortinei pentru a vedea ce se intampla inainte, ce se intampla dupa. Din varii motive, mi-au fost mai dragi, in ultimii ani, atelierele Operei Nationale din Timisoara, decat scena, si am si strans recunostinta de a mi se arata cum functioneaza rotitele aproape nestiute ale acestui mecanism in volumul "Dincolo de scena", publicat anul trecut. Dar faptul ca doream, acum, sa surprind o anumita persoana-personaj in mai multe variante ale apropierii sale de scena m-a facut sa ajung iar la ceva ce nu credeam ca o sa mai prind la opera noastra, in aceasta conjunctura stelara: o repetitie generala.

    Nici nu stiu daca pot gasi cuvinte eficiente pentru a explica ce drag mi-e sa asist la repetitii. Datorita baritonului Florin Estefan mi-am adus aminte de acest lucru - si-i multumesc. E asa aparte sa vezi cum creste ceva, cum se imbina bucatile care trebuie sa cuprinda un tot, cum personajele de maine, azi mai pastrand totusi ceva din viata lor, se pregatesc pentru ce va sa vina – cand nimic nu va avea voie sa tradeze efortul sau nereusitele de dinainte.
    Ador sa privesc lucrul care se face. Mai mult decat facerea, decat rezultatul, cred. Sa aud susotelile de pe scena, si explicatiile celui care supravegheaza miscarea, si enervarea dirijorului cand nu iese ceva, si felul in care cei care nu tin de "casa", solistii invitati, intra in aceasta noua piele, croita dupa regulile de aici. Cresterile sunt mai frumoase decat ajungerile, incercarile sunt mai interesante decat reusita.

    Spectacolul e, uneori, aseptic. Dar, venind la el dupa ce ai respirat in ritmul celor ce ti-au ingaduit sa le fii aproape la repetitii, reusita lor devine si reusita ta iar o arie ciuntita de cineva devine si coborarea ochilor tai, atunci cand ceilalti aplauda, binevoitori sau nestiutori, ca strangerea de inima a unei mame careia-i cade copilul de pe bicicleta, stiind, totusi, ca fara astfel de caderi nu va exista niciodata zborul cu mainile desprinse de pe ghidon.
    Spectacolele mi se par, uneori, lungi - repetitiile nu mi s-au parut niciodata, si as putea sta oricat, bucuroasa ca-s ingaduita la bucataria interna, iubindu-i cu atata mai mult pe cei care, la timpul cuvenit, ne dau spectacolul. Cu toate acestea, pentru mine spectacolul incepe cu mult mai repede - si ce bine e ca e asa! E ca si cum oamenii aceia minunati - minunati cand isi iau menirea in serios si au substanta de oferit, pe care nu o precupetesc - iti prelungesc cu ceva viata, adaugand-o pe cea la care migalesc, ca sa te incante, mai tarziu.

    Se spune ca pictorilor de biserici nu le scade Dumnezeu, din viata, timpul petrecut pe schele, lucrand. Daca as fi eu la oranduirea lucruilor, nici artistilor nu le-as scadea din viata timpul de repetitii - e locul unde ei muncesc enorm pentru ca, in seara spectacolului, totul sa para usor si frumos, ca o joaca.
    Stau la repetitiile pentru "Bal mascat". In cladirea operei noastre dragi, cu teatrele si opera ei, cu coridoarele ei incolacite, cu amintirile ei, cu atatea chipuri de oameni si afise de spectacole de care imi amintesc, agatandu-mi si eu viata, in diverse forme, de toate acestea… Si iar, gandul acela, de drag si de recunostinta ca viata mi-a dat prilejul sa am aceste amintiri.
    Aproape nimic despre cantat, cu Florin Estefan. Sau totul.
    Fotografiez uneori scenele in care apare Florin Estefan. Este un tanar bariton din Cluj-Napoca - in fapt, din Oradea, stabilit in Cluj, si care a ajuns sa si conduca Opera Nationala Romana de aici. Cred ca ar trebui sa-l irite deja povestea aceea cu "cel mai tanar director de opera din Romania", spusa asa, de parca ai plimba un animal impaiat pe la procesiuni.

    E putin jignitor sa se tot puna accentul pe tineretea sa. N-am sa-mi cer scuze pentru varsta mea - le spuneam celor ce-mi aveau baiul, cand am inceput sa lucrez ca ziarist. Tocmai de aceea mi se pare irelevanta varsta celui pe care urma sa-l am ca interlocutor, hotarand, chiar, sa publicam zona oficiala a discutiilor noastre cu ceva mai distantul "dumneavoastra": pentru ca nu amicitia m-a facut sa-i cer sa-mi povesteasca despre cele care se cereau a fi povestite, ci felul in care le vede el, intins pe o buna perioada de timp, de cand le despicam, a dus la amicitie.
    E ciudat, dar abia cand am ajuns la sfarsitul orelor alocate interviului in sine, undeva inainte de spectacolul cu "Trubadurul", am realizat ceva bizar pentru o discutie cu un bariton de succes: ca nu am vorbit aproape deloc despre asta sa. Nu pentru ca nu ar fi fost nimic de intrebat, desigur. Ci pentru ca altele erau cele ce se cereau mai degraba a fi prezentate, acum, dat fiind ca solistul este si conducator al unei importante institutii de cultura - un baromentru si un macaz in zona muzicii de gen din Transilvania.

    Am luat in discutie situatia Oradiei, privita ca un fel de halta intre Timisoara si Cluj. Nu pentru ca asa am vrea noi s-o privim, din fuga trenului expres. Ci pentru ca asa este, si pentru ca s-ar dori ca trenul sa opreasca iar si aici, si sa existe calatori care sa urce si sa coboare, constient, asumat. Solutii exista. Si mi-ar placea ca, pe viitor, alti tineri - sau foarte tineri, acum - sa poata sa se bucure, simplu, de amintiri ca cele ale mele, de care va vorbeam aici.

    Despre toate acestea - dar mai putin despre scena, scena lui ca bariton - o discutie cu Florin Estefan, nu "cel tanar", ca la domnitori, ci, mai degraba, "cel eficient", din motive care vor fi prezentate mai jos. Si, dincolo de toate astea, "cel onest" - pentru ca rar mi-a fost dat sa constat ca cel din fata mea poate lua cu aceeasi masura de fairness toate cele care ii sunt puse in fata, spre cernere - fie ca e vorba despre un interviu pasager, fie ca e vorba de viata, cu toate ale ei.
    *
    O facultate inutila, la Oradea?
    – Dincolo de cele 60.000 de posibile introduceri, eu zic sa incepem abrupt: cum va simtiti cand o sala aplauda in picioare un spectacol mai putin bun?
    – Asta se-ntampla de multe ori in Romania. E, parca, o cutuma… Denota ca publicul nu este un bun cunoscator. Cu atat mai mult cu cat distributiile sunt aduse din afara, si noi ne asteptam sa vina niste buni profesionisti. Si vin si niste rebuturi. Si, cand vezi ca se ridica publicul la asa ceva, este clar ca nu vorbim despre cunoscatori… La nivelul Operei Nationale Romane din Cluj-Napoca ne-am propus sa oferim spectacole care sa fie etalon, astfel incat oamenii sa sesizeze diferenta.
    – Mda, Cluj. Dar sunteti oradean. Cu toate ca nu e departe Clujul, cu toate ca aveti legaturi personale stranse cu Oradea, nu am auzit prea des sa cantati acolo, la Oradea.
    – Oradea e un oras MORT - cu litere mari - din punct de vedere al spectacolului de opera. Eu nu ma regasesc in ce se intampla in Oradea, respectiv in viziunea colegilor mei care conduc institutiile de cultura - nici nu stiu daca exista o viziune culturala. Ca oradean ce face cariera in domeniul liric, plecat, nu pot sa simt decat frustrari…

    – Ati facut si scoala la Oradea. Unde este generatia dumneavoastra?
    – Cand vorbesc de scoala, ma refer la Liceul de Arta. Singurele mele amintiri placute sunt de acolo, de la clasa doamnei Angela Popescu - de acolo am pornit. Chiar daca pe diploma mea scrie Facultatea de Muzica Oradea, nu am invatat nimic acolo… Tot ce am invatat eu a fost pe scena Operei Nationale Romane din Cluj-Napoca, la clasa domnului Alexandru Farcas si alaturi de profesorul, prietenul si mai apoi colegul Gheorghe Mogosan, la Academia de Muzica "Gheorghe Dima" din Cluj-Napoca.
    – Si cei ce invata acum... au ce invata? Intreb si din perspectiva omului care n-a inteles niciodata de ce trebuie sa existe inflatia asta de universitati - si facultati si facultatele.
    – Singura sansa pe care o pot avea cei tineri, ce studiaza acolo, la canto, dupa parerea mea - asa cum am avut-o si eu, si colegii mei, precum Gergely Nemeti, Brigitta Kele sau Kutasi Judith, este sa fuga la Cluj sau in alta parte, sa-si caute profesori care stiu cu ce se mananca aceasta meserie. Nu poti sa predai tricotaj cat timp nu stii sa tii andrelele in mana!

    – Ati ajuns la a avea un nume cunoscut si apreciat, ca bariton. Profesorii de la care "nu ati invatat nimic" se impauneaza cu meritele dumneavoastra?
    – Singura profesoara pe care am intalnit-o si pe scena si care am vazut ca are rezultate deosebite este Lavinia Chereches. Nu vreau sa il includ in acest general, prezentat mai sus, pe maestrul Theodore Coresi, pentru a carui cariera am respect.
    – Daca aceasta este situatia, atunci de ce exista facultatea asta?
    – Am fost cativa care avem rezultate - iar cei ramasi la carma acestei facultati isi atribuie, pe nemeritate, aceste rezultate. Am avut o surpriza extrem de neplacuta sa imi vad numele in CV-ul unei profesoare cu care am cantat doar pe scena. Profesorul Farcas a rugat-o sa figurez scriptic la clasa ei, iar ea a trecut numele meu in CV-ul pe care l-a avansat pentru a trece, de curand, la functia de conferentiar, si scria ca la recomandarea ei am fost primit de Mariana Nicolesco, la Festivalul International de Canto "Hariclea Darclee".
    Oradea, privita din expres
    – Publicul oradean e avid de opera dar vine cu mare fast sa aplaude orice ciurucuri.
    – Publicul oradean nu are termeni de comparatie. Ii dai unui om sa manance numai mamaliga si omul ala nu stie decat atat, si se bucura de variatiuni de mamaliga - cu branza, cu lapte. E mai interesanta, dar tot mamaliga este. Nivelul este sub-provincial. Paradoxul este ca vorbim despre un oras ce se vrea occidental si e foarte aproape de lumea vestica. Influentele culturii ar trebui sa fie vizibile dar Oradea e ca un oras muncitoresc. Cred ca vina o au cei care fac programele culturale - pofta ar trebui sa vina mancand.
    La "Toamna oradeana", ce se vrea sa fie varful evenimentelor, cel cu cea mai mare receptare a fost un spectacol de folclor.  E inadmisibil, ca si conducere a orasului, e inadmisibil sa hranesti publicul cu asta! Eu sunt un om ce gusta folclorul, am o relatie buna cu Ioan Bocsa si cu Ansamblul Icoane. Dar fac o comparatie cu Clujul. La noi se iese, cu Opera si cu Filarmonica, in piata. Anul trecut, in luna mai, publicul a stat sase ore in Piata Unirii din Cluj-Napoca, sa asculte de la Tomescu pana la Viorica Cortez – Concertele Operelor si al Filarmonicii Transilvania la Zilele Clujului. E un oras in care vad ca cei de la Primarie realizeaza cat de important e sa schimbi gustul publicului din cartiere…
    – Homo manasturensis?
    – Da, oameni care inca mai cred ca un astfel de spectacol e prea elitist sau prea scump. Media biletelor e de 15 lei, la spectacolele din institutie! Iar salile sunt arhipline...
    – Sa ramanem mai mult in locul acesta al discutiei - e interesant. Cum stati cu gradul de ocupare a salii, de cand ati ajuns director al Operei Nationale Romane din Cluj?
    – Datorita faptului ca am iesit in strada si pot veni si - inca – profanii, si intra in contact cu genul (sa amintim ca avem spectacole pentru pensionari, copii, am mers cu cantaretii imbracati in costume, in parc sau in scoli, pentru a vorbi despre muzica), prin toate astea avem peste 90% ocuparea salii, in stagiunea asta.

    – Inteleg ca acea companie, care a oferit un anumit gen si nivel de spectacole in Oradea, Opera Vox, a fost prezentata in presa cu pozele dumneavoastra, de la Opera Romana din Cluj, la ceea ce s-ar numi productiile lor - in timp ce dumneavoastra imi vorbiti despre iesit in strada cu evenimente de calitate… Cum vedeti asta?
    – Da, am descoperit ca se facea publicitate la un anumit spectacol al lor, cred ca Trubadurul, la o publicatie din Oradea, cu poze din spectacolul nostru. Am contactat publicatia imediat si am cerut sa se retraga imaginile.
    – Bine, dar chiar si primarul Bolojan credea ca are de-a face cu institutia dumneavoastra, cand era vorba, in fapt, de alt gen de institutie si de productie. E chiar asa de greu de vazut unde exista profesionalism si unde nu?
    Am trimis o adresa oficiala, Primariei Oradea prin care le-am adus la cunostinta faptul ca Opera Nationala Romana din Cluj-Napoca isi doreste o colaborare pentru viitor si ca ne-ar bucura sa nu faca vreo confuzie si sa asocieze evenimentele private organizate in Oradea cu actiunile noastre.
    – Reteta pentru a deveni "maestru", in cele ale cantului, e simpla, in Oradea: maturat vila Virginiei Zeani, in Florida, sau stors cate un mail laudativ, pe care marea glorie a operei, de acum cateva decenii, nu se zgarceste sa-l trimita. Cum credeti ca ajunge un cantaret de opera merituos, ca Virginia Zeani, a se complace cu acceptarea unor astfel de posturi - in fapt, imposturi?
    ...
    – Revenind la cariera dumneavoastra, cum se impaca functia de director al unei institutii cu activitatea de artist liric? Am ajuns sa nu ma mir daca ne-am continuat dialogul la 4 dimineata, din tot felul de colturi de lume, sau in pauzele repetitiilor, sau la ore tarzii, dupa spectacole, sau intre tot felul de drumuri si evenimente. Tot acest nistagmus geografic si intelectual nu va da peste cap cariera de solist? Pur si simplu nu mai stiu de unde rupeti bucatele de timp pentru toate - desi o faceti, cum vad.
    – Se pot intrepatrunde toate. Acum… e clar ca, avand toate aceste responsabilitati, e altfel - cu nopti de nesomn, cu multa treaba si cu restul. Dar, daca imi pun ceva in cap, o sa si duc pana la rezolvare. Lumea stie, in teatru, ca programul meu incepe la 7 dimineata si se termina… cand se termina toate.

    – … si totul e condimentat cu "scandalurile casei". Cum e cu "imixtiunea baptista in BOR"? Vorbesc despre faptul ca iar a agitat cineva apele cum ca preotii ortodocsi ar fi nemultumiti pentru ca veti tine un concert in Catedrala Ortodoxa din Cluj-Napoca, dumneavoastra, baptist. Desi este vorba despre un concert cu muzica ortodoxa si banuiesc ca nu veti canta din altar. Apropo, cum de nu ii dati in judecata pe cei care va denigreaza sistematic? Ca stiti si cine sunt, si cine e in spatele lor - e o speta usoara.
    – In primul rand vreau sa spun ca nu sunt "scandalurile casei". Eu consider ca lucrurile sunt foarte calme in cadrul institutiei. Nu am scandaluri cu sindicatul pentru ca politica mea este indreptata spre om, iar colegii mei stiu ca fac tot ce tine de mine pentru ca ei sa fie multumiti, iar usa mea e deschisa toata ziua pentru ei. Asa-zisele scandaluri de la Opera, ce apar in presa, din punctul meu de vedere sunt lucruri rauvoitoare, din dorinta unor ziaristi de a veni cu treburi epatante, care sa atraga atentia, sau din dorinta unora de a ma denigra pentru a-mi lua locul, apeland la cardasiile lor. Imi pare rau ca nu realizeaza ca fac rau unei intregi institutii - ca se duce vorba ca la Opera Nationala Romana din Cluj-Napoca sunt scandaluri. Daca se doreste atragerea unor investitii - iese iar asta, cum ca acolo ar fi scandaluri…
    In legatura cu acest "scandal" in BOR, despre care se vorbeste intr-un articol publicat recent, in primul rand trebuie spus ca respectivul concert, pe care il vom sustine miercuri, 23 martie, a venit ca o initiativa a Arhiepiscopiei  Clujului… Si a postului de Radio Renasterea, nu a fost ideea noastra. La data cu pricina, Opera Nationala Romana din Cluj-Napoca avea programat un concert cu Sabat Mater de Rossini, intr-un alt loc din Cluj - spectacol dedicat Saptamanii Mari a romano-catolicilor.
    Dar, pentru ca este vorba despre acest caz, o cauza umanitara, si datorita faptului ca il apreciez in mod deosebit pe IPSS Andreicut, am schimbat tot, si, pentru a ne feri de discutii legate de  repertoriu, am ales singura lucrare ortodoxa pe care o avem in repertoriu. Pentru ca intreg ansamblul merge, si-si dedica timpul gratuit acestui concert. Si dr. Matei Miko si Asociatia Pro Transilvania fac toata logistica spectacolului (cu costuri considerabile) pro bono. De aceea, ca si cap al institutiei, m-am alaturat acestui proiect, fara sa-mi treaca prin cap ca nu pot aparea intr-un concert intr-o biserica ortodoxa, atata timp cat nu intru in altar ci cant din fata portilor imparatesti ale iconostasului, sau cum vom stabili. Si nu se incalca vreun canon. Iar concertul este dupa slujba.

    Ce rost ar avea sa-i dau in judecata pe cei pe care-i stiu in spatele acestor mizerii? Eu cred in Dumnezeu, care imi poarta razboaiele! Daca m-a ingaduit sa ajung aici, sunt convins ca va fi alaturi de mine si nu ma va lasa de rusine! Ei, in cercul lor stramt, doar atata stiu, sa faca mizerii... Eu stiu ca am multe de facut si imi directionez energia spre lucrurile cu adevarat importante!
    Drumuri si cresteri
    – E oarecum ciudat ca facem acest interviu la Timisoara…
    – Sunt onorat a fi unul dintre solistii invitati in fiecare stagiune de Opera Nationala din Timisoara. Iata ca in aceasta stagiune am avut aceste doua spectacole, la care ne-am intalnit.
    – Cum a aratat inceputul asta de an, pentru dumneavoastra?
    – Cum a aratat toata viata mea, dn februarie trecut, cand am fost numit director al Operei Nationale Romane din Cluj. Am incercat sa imbin cariera mea solistica si munca administrativa.
    – Dar asta inseamna, iar, si cantat acasa, si drumuri.

    – Drumurile se impart in doua categorii. Ca si solist (Sofia, Debrecen, plec la Cairo, la Roma, Paris, si nu stiu pe unde am mai fost), dar sunt si drumuri in folosul institutiei. La Bucuresti, de multe ori, drumurile pentru cantat se intrepatrund cu drumuri pentru institutie.
    – Ca la Debrecen, nu?
    – Da, Traviata la care am fost invitat sa cant la Debrecen am rezolvat sa fie preluata de opera Nationala Romana din Cluj-Napoca.
    – Clujul este candidat pentru a deveni Capitala Culturala Europeana in 2021, iar Opera Nationala Romana ocupa un loc important in strategia pentru acesta candidatura. Dar asta nu inseamna doar o institutie pentru un oras ci si pentru o regiune. Banuiesc ca institutia dumneavoastra poate deveni un focar de cultura pentru o zona mai ampla, pentru Transilvania.
    – Nu doar ca poate, dar o si face, si trebuie sa o faca. In proiectul meu managerial pentru conducerea Operei Nationale Romane Cluj am prevazut ca aceasta institutie trebuie sa devina un pol cultural pentru Transilvania. Ne-am intrebat ce trebuie sa facem ca pe harta Europei sa sclipeasca din cand in cand si o steluta de la Cluj. Cred ca institutia trebuie sa fie prezenta in toate orasele mari din Transilvania - avem o colaborare buna cu Alba Iulia, Zalau, Baia Mare, Bistrita.
    Exista sperante de mai bine pentru Oradea?
    – Cum ramane cu Oradea, totusi?
    – Ar exista, totusi, o sansa daca la nivel institutional – primaria si noi - am putea face astfel incat sa fim prezenti macar de doua ori pe an in agenda culturala a orasului.

    – Discutiile au fost demarate deja. Cum stati acum?
    – "Discutiile" e mult spus - dar am trimis o propunere de proiect Primariei Oradea, la care astept raspuns. Eu il apreciez mult pe primarul Bolojan, care este un edil deosebit si cred ca proiectele lui vor face ca oamenii sa isi doreasca sa le duca mai departe de pe aceeasi functie. As vrea sa deschidem, impreuna cu domnia sa, o colaborare institutionala.
    *
    Sa concluzionam: superba Oradie, cea in care generatii intregi au investit intru cladirea unei elite culturale, amestecand in acelasi creuzet de topitura de metal nobil etnii diferite, arte diferite, dar mereu cu constanta calitatii ca norma, a coborat la nivel de oras muncitoresc, in ce priveste zona culturii muzicale, si intretine o facultate de muzica viciata si manifestari dincolo de geamandura imposturii sau rostului. O spune un cunoscator.
    Sigur, se poate si asa. Dar este, oare, o situatie pe care edilii, pe care oamenii de cultura din oras sa si-o asume, cu capul sus? As spune ca nu. Florin Estefan spune chiar mai mult - ca sunt sanse de schimbare in bine si ca este nu doar pregatit, dar si dornic sa transplanteze in orasul sau natal modelul de succes al Clujului, al operei Nationale Romane din Cluj, institutie pe care o conduce cu dibacie. Poate Oradea ignora aceasta oferta? As paria pe "nu". Mai binele nu e dusmanul binelui si e, in mod cert de preferat salciului. Si inca ceva, pentru cei care inca spera ca pot fenta: fiecare ar trebui sa fie responsabil pentru monstrii pe care ii creaza. Iar istoria, de regula, decanteaza lucrurile, fara parcimonie.
    Ramona Balutescu
    The post Despre Oradea si ,,gustul publicului din cartiere", ce poate fi schimbat – cu Florin Estefan, directorul Operei Nationale Romane din Cluj-Napoca. appeared first on Presa Oradea.
    [...]Citeste mai departe
    Sursa: OradeaPress
  • Lectii de angajare pentru elevii si studentii oradeni


    [2016-03-19]
    Cum se scrie un CV sau o scrisoare de intentie? Cum trebuie sa te prezinti la un interviu? La ce sa te astepti cand te angajezi? Sunt intrebari la care elevii si studentii oradeni primesc raspuns, gratie Agentiei Judetene pentru Ocuparea Fortei de Munca Bihor. Angajatii institutiei, in frunte cu directorul, merg in facultati si scoli ca sa le explice tinerilor cum sa se pregateasca pentru piata muncii. [...]Citeste mai departe
    Sursa: eBihoreanul
  • Cinci scoli din Bihor primesc cate 20.000 de euro de la Kaufland


    [2016-03-17]
    Liceul Ady Endre, Colegiul Iosif Vulcan, Colegiul Avram Iancu Stei si scolile gimnaziale Oltea Doamna si Floare de Lotus (Sanmartin) au castigat fiecare un premiu de 20.000 de euro, in cadrul Olimpiadelor Kaufland, organizate de hypermarketul cu acelasi nume. Scolile primesc acest premiu dupa ce au implicat elevii in zeci de activitati extracurriculare. [...]Citeste mai departe
    Sursa: eBihoreanul
  • Colegiul Tehnic "Constantin Brancusi" Oradea - Intalnire cu elevi de gimnaziu


    [2016-03-11]
    Colegiul Tehnic "Constantin Brancusi" a fost, ieri, gazda unei intalniri cu mai multe scoli din judet, dar si cu ceilalti actori sociali, Facultatea de Arhitectura si Constructii, respectiv firme de constructii. [...]Citeste mai departe
    Sursa: Crisana
  • Be $mart: 750 de liceeni bihoreni vor face cursuri de educatie financiara


    [2016-03-09]
    Liceenii din zece scoli bihorene vor participa la cursuri gratuite de educatie financiara, in cadrul unui proiect initiat de Asociatia Good Life Performers si finantat prin programul "Bursa Talentelor" al Fundatiei Comunitare Oradea. Totodata, liceenii vor primi un ghid realizat de experti in domeniul financiar. [...]Citeste mai departe
    Sursa: eBihoreanul
  • Propuneri de activitati pentru scoli si gradinite - Scoala Altfel la Muzeul Tarii Crisurilor


    [2016-03-09]
    Pentru activitatile din cadrul saptamanii ,,Scoala Altfel" Complexul ,,Muzeul Tarii Crisurilor" propune scolilor si gradinitelor oradene o serie de expozitii speciale, dar si demonstratii sau activitati interactive care se vor desfasura la Palatul Baroc, sau in muzeele memoriale Aurel Lazar si Iosif Vulcan. [...]Citeste mai departe
    Sursa: Crisana
  • Atacuri in China - Zece copii injunghiati


    [2016-03-01]
    Un barbat inarmat cu un cutit a injunghiat luni zece elevi, in sudul Chinei, ranind grav doi copii, dupa care s-a sinucis, in ultimul dintr-o serie de atacuri la scoli in aceasta tara, potrivit presei de stat. [...]Citeste mai departe
    Sursa: Crisana
  • Zanele bune nu-s ca la televizor. Dar exista.


    [2016-02-29]
    Uneori, primavara incepe ca un drug in gura. Un fel de bucurie planetara de la care esti exclus. Tu nu faceai altceva decat sa te tarasti de pe ieri pe azi, de acum spre urmatoarele cinci minute. Doar pentru ca inertia a fost deja inventata. Si ai fost si tu inventat. Dar uite ca vine […]
    The post Zanele bune nu-s ca la televizor. Dar exista. appeared first on Presa Oradea.
     Uneori, primavara incepe ca un drug in gura. Un fel de bucurie planetara de la care esti exclus. Tu nu faceai altceva decat sa te tarasti de pe ieri pe azi, de acum spre urmatoarele cinci minute. Doar pentru ca inertia a fost deja inventata. Si ai fost si tu inventat. Dar uite ca vine si blestemata asta de primavara, ce nu aduce altceva bun decat ca e putin mai cald. Pe tine nu te-a intrebat nimeni daca te-ar bucura venirea ei. Pentru ca tu nu ai drept de vot.
    Nu era o metafora asta cu dreptul de vot. Am stat ieri cu nasul intins in aerul de primavara, sa pun oamenii pe snopi - cei care pot sa se bucure de primele viorele inflorite in Timisoara, cei care nu. Pe o strada la coltul careia pandesc mereu, la inceput de an, primele frunze ale arborilor-pagoda, gingko. Pe o strada cu nume legat de comunicare: Telegrafului.
    O comunicare veche, batranicioasa, amintindu-mi de bunicul, care a fost telegrafist la CFR. Printre primele cuvinte pe care le-am invatat de la el, sa le bat in MORSE, a fost S.O.S.: Save Our Souls, Salvati Sufletele Noastre.
    Cum vine primavara, cand n-ai nimic
    O mana de oameni de pe Telegrafului, cu probleme fata de primavara asta nauca. O mana de oameni stanjeniti de primavara, de parca s-ar aprinde brusc o lumina si te-ai trezi dezgolit in public, cu toti ochii pe tine. In fapt, o mana de oameni de care mai toata lumea isi fereste privirea. Oameni fara drept de vot. Oameni ale caror suflete ar trebui salvate, pentru ca, altfel, se frang. Si care pot fi salvate. Pentru ca exista meserii, in nomenclator, ale oamenilor care asta fac. Sunt zanele bune ale celor care nu mai au nimic.
    Pe Telegrafului este Centrul Social de Urgenta pentru Persoane fara Adapost din Timisoara. ,,Pentru boschetari" - cum spuneau vecinii acestui centru, cei de la blocurile cu numar si cu nume si prenume aliniate frumos, la interfon. Oameni care au facut scandal pentru ca, dupa ce aici deja exista o institutie care ii facea sa strambe din nas, Cantina Sociala, cei de aici au gandit ca se pot extinde in a-si ajuta semenii cu mai multe nevoi, ridicand un loc unde sa-i si adaposteasca. Si sensul semnelor care se dadeau dinspre Telegrafului a fost schimbat.
    Trei puncte, trei liniute, trei puncte al S.O.S.-ului era acum semnul dat de vecini, care se doreau salvati de pacostea de-a avea printre ei ,,infractori, borfasi, criminali". Caci, nu-i asa?, cine poate ajunge pe strada decat un om certat cu munca, un raufacator, un ticalos. Oamenii de la interfoanele care sclipesc in soare, atunci cand ajunge soare si pe straduta asta timisoreana, judecau simplist, fara sa deschida ochii sa vada, fara sa intrebe, fara sa stie. Ca niste buni crestini, dintr-o tara bun-crestina, asa cum se da ea la recensaminte. Doar ca nici recensamintele nu sunt facute pentru oamenii de pe strada. Aproape nimic nu e facut pentru oamenii de pe strada. Si totusi…
    Reguli si date statistice, pentru Centrul Social de Urgenta, gasiti pe net. Aici sunt oameni. Oameni in suferinta. Oamenii nu sunt pe net, cu fetele lor ceva mai lungi in aerul de primavara, cu hainele loc ceva mai simple, cu povestile lor. Pentru ca societatea are nevoie mai degraba de can-can-uri cu fotbalisti, de propuneri tot mai stufoase de a-i injura pe politicieni. Politicienii n-au timp pentru oamenii strazii - ei nu voteaza, neavand buletin. Preotii sunt ocupati, mai nou, sa faca politica. Iar medicii sunt deja asaltati la locurile lor de munca, ramanand tot mai putini, chiar si de cei care au o casa si un capatai. Si interfoane nichelate – sa nu uitam.
    Asadar, cum statisticile o sa le gasiti pe net, sa vedem mai degraba de oameni, de acei fiorosi Jaci-Spintecatori – sau cum ii vad vecinii – care terorizau, chiar inainte de prezenta lor fizica, zona telegrafului nostru ostenit sa mai transmita mesaje alarmiste. In varful picioarelor, sa vedem, pentru ca sufletul omului, chiar de jos, dupa sistemele de referinta ale muiatilor in nichelul sclipitor, nu e o carpa, s-o indoi si dezdoi si s-o usuci unde vrei, dupa ce-o noroiesti.
    Razboiul cartierului cu ,,boschetarii"
    Intreb mai intai la Rodica Cojan, directoarea de-aici, pe care o stiu de o mie de ani umpland cu croseta ei golurile din asistenta sociala din judet, mai intai, acum jumatate din mia aia de ani, la Protectia Copilului, apoi la Cantina Sociala si acum si aici, la Centrul Social de Urgenta. Intreb, dar mai intai imi scurm amintirile, ca o gaina, in glod, intr-o zi cu soare. Am mai scris aici. Am mai intalnit oameni, aici. Am facut vizite, dimineata si seara, in zile cu soare sau ploi, pe frig, in zile cu rosu in calendar, singura sau cu personalitati, aici. Am mai respirat aerul de aici. Si n-am dat in nici o boala ascunsa - va jur.
    Am dat mereu, aici, de aceeasi forfota a stupului unde nu se poate sari peste nimic, pentru a fi bine. Unde mereu este ceva de facut pentru ca mereu exista oameni cu nevoi. Unde mereu a fost cineva care sa stie cum sa coordoneze toata povestea, pentru ca partea aceasta atat de putin placuta vecinilor sa curga eficient, astfel incat cei care chiar au curajul de a-si scoate nasul de dupa perdelele lor inflorate sa vada ca nu musca nimeni, ca sunt doar oameni, aici - ceva mai putin fericiti ca noi, ce e drept.

    Doamna Cojan imi spune despre asistenta sociala: ,,Este celula prin care o societate respira. De neglijam serviciile de asistenta sociala, inseamna ca neglijam grija fata de om. Trebuie sa fii alaturi de familiile in cumpana, ceea ce inseamna si lacrima si bucurie." Lucreaza la un doctorat despre oamenii strazii, unic in Romania: ,,Mi-am ales o tema de doctorat ce nu este acceptata de multe ori nici de cei din domeniul asistentei sociale - vine dintr-un con de umbra al societatii, oamenii din canale, care dorm in locuinte improvizate, treapta cea mai de jos a societatii, neglijata si urata, chiar cea mai de jos, dupa care nu mai exista decat moarte.
    Dupa aceasta treapta de coborare cazi in neant. Au trecut mai mult de 25 de ani de cand am renascut, ca tara, dar autoritatile inca se fac ca nu-i vad pe acesti oameni, sau ii tolereaza. Exista doar doua organizatii neguvernamentale care lucreaza cu adultii strazii - este insuficient pentru un numar asa mare, de circa 2.000 de oameni, care-si duc viata in strada, in Timisoara. Nici nu exista statistici exacte - ei migreaza dintr-un canal in altul. Lumea lor are reguli nescrise dar respectate, este o lume a violentei. Toleranta are alte conotatii, acolo. Diferenta o putem face noi - avem obligatia de a face toate diligentele pentru a-i aduce pe acesti oameni aproape de o viata normala."
    Aduc aminte de vecini, de cei panicati ca se ,,infesteaza" zona. Litania curge simplu, insa cu un final aparte: ,,Eu intotdeauna am crezut ca se poate scoate in evidenta ce au bun acesti oameni. Dar progresul obtinut in mai putin de sase luni (N.n.: de la deschiderea Centrului) este peste orice din literatura de specialitate. Pentru mine a fost o durere cand am fost data in judecata de 300 de apartamente din zona, ce nu doreau construirea cladirii. M-am angajat ca nu vor avea probleme cu acest segment social. Azi nu-mi vine sa cred ca traim intr-o oaza de liniste si tristete, de lacrimi pentru familiile lasate in urma si acceptare.
    Imi vine sa ies in fiecare zi la poarta si sa urlu: veniti sa vedeti, n-ati avut dreptate, veniti sa-i cunoasteti. In iulie, anul trecut, am iesit cu toti educatorii, cu personalul, nu ne-am ascuns identitatea, chiar am scris pe tricourile pe care le purtam CSUPAT. Am luat sapte strazi, cu a noastra, am facut curatenie, am adunat pana si ultimele mucuri de tigara - in fata unei scoli am gasit cantitatea cea mai mare de mucuri de tigara, probabil de la cei care asteapta copiii. Eu, inainte de a pleca in aceasta actiune, cu ei, am calculat toate alternativele.
    Le-am spus ca este posibil sa fim injurati, alungati, sa auzim multe - ca in dezbaterea publica de la Primarie, cand s-a vorbit despre institutia aceasta - dar sa nu riposteze. Am fost vreo 32 de oameni - si ni s-au alaturat patru persoane din cartier, doi profesori, sot si sotie, un pensionar si un muncitor. Intre beneficiarii nostri au fost si un avocat ce fusese in barou, si s-a si intors in barou, dupa ce a depasit acest moment, o doctorita, un subinginer precum si oameni cu meserii mai simple. In ziua aceea era foarte cald afara, am avut bidoane cu apa, o masina a noastra a adunat sacii cu gunoi. Am lasat strazile luna si bec.
    In cartier, doua persoane au iesit la geamuri, n-au zis nimic. In alte locuri se miscau perdelele. Pe Simion Barnutiu am si fost aplaudati de cei care asteptau autobuzele. Si-au facut cruce ca… oamenii strazii curata strada. A fost prima initiativa de acest gen. Am si filmat, am facut pe reporterii si am discutat cu oamenii de pe strada - se uitau admirativ la oamenii nostri. Noi singuri nu putem schimba mentalitatea unui intreg oras. Si media ar trebui sa vina in intampinarea noastra."
    ,,Sora, daca nu eram aici, eram acolo, printre ei" - mitropolitul Ioan
    Vorbim si despre bucuriile si necazurile ,,mamei saracilor". Da, e un om platit pentru ce face, dar stim toti ca, si cand esti platit, poti sa-ti faci treaba pentru ziua salariului sau poti sa lasi o schimbare in urma ta, ca o lunga coada de stea, ca o dara a trecerii, care sa se vada si cand tu nu mai esti. Stiu, cometele au cozi, dar mai cititi si voi pe Eminescu, si in afara de 15 ianuarie – e putin mai de suflet asa. Sufletul e un element indispensabil in povestea asta.
    Imi aduc aminte de acum mai bine de un an, cand am fost impreuna cu doamna Cojan la nou instalatul nostru mitropolit ortodox, IPSS Ioan Selejan. Vladica era de doar cateva zile aici, abia trecuse anul nou, intrarea in 2015, dar voia deja sa se puna pe fapte bune, si avea nevoie de ajutor, de oameni in jurul lui, prin care sa actioneze. Am prezentat-o ca directoarea Cantinei Sociale si mitropolitul ne-a spus: nu, nu e directoarea de acolo.
    Ea s-a uitat contrariata la mine, s-a intors spre mitropolit si a incercat sa schiteze un ,,ba da". Eu zambeam mic, stiind deja felul, in parabole, de-a vorbi, al mitropolitului, si stiind ca vine explicatia. La care Inalt Prea Sfintia Sa adauga: nu – sunteti Mama Saracilor. Directoarei i-au venit lacrimile in ochi. M-a intrebat, mai apoi: de unde stia ca oamenii imi spun ,,Mama Saracilor"? I-am dumirit ce stiam deja despre ierarh: Nu stia. A simtit. A spus ce ar trebui sa fie. Si aici e.
    La putin timp, peste vreo doua zile, urma vizita mitropolitului la Cantina Sociala. Era doar prima iesire publica, pe marea scena a celor necajiti, pe care o facea vladica Ioan. (Si careia i-au urmat atatea altele - pot spune asta, acum, cunoscand cursul celor ce aveau sa vina). Ierarhul a vrut sa cinsteasca ziua sfantului caruia-i poarta numele nu doar cu banatenii degraba-pupatori de funduri de oameni cu functii, de care nu poti sa scapi, dar si cu banatenii ceilalti, de mai aproape de pamant, pamant de care nu-i desparte pe unii decat un carton, si sa le ofere masa acelei zile.
    A vizitat tot, a intrebat, a povestit, s-a bucurat si s-a necajit. Dar, dincolo de toate, m-a impresionat un lucru, inainte de plecare. Langa coada celor care-si asteptau bucatica de mancare, in curtea institutiei, mitropolitul s-a oprit si i-a spus directoarei: sora, daca nu eram aici, in locul meu, eram acolo, printre ei. Adanc gand… Pentru ca soarta ne poate inalta si cobori, dincolo de previziunile noastre, dincolo de scoli si noroc, dincolo de genetica si de mosteniri sociale. Ochi sa ai, si vezi asta, daca te uiti la oamenii de aici, daca le asculti povestile, daca le treci prin sita sufletului - singura sita valabila.
    De aceea, atunci cand imi vorbeste de bucurii si de dezamagiri, doamna Cojan e frumos-previzibila. Imi povesteste mai intai de tristeti, de Strada Invatatorului, unde stau, peste iarna, unele dintre persoanele fara adapost din oras, si unde fuseseram acum o luna, tot impreuna cu mitropolitul Ioan, sa le duca acesta niste mancare, tot de Sf. Ioan - iar presa a transformat povestea intr-un circ mediatic, din pacate, fiind o puzderie de lumini pe mitropolit, in incaperea aceea improvizata, in jumatatea unui punct termic, si mult mai putin interes pe oamenii care incercau sa supravietuiasca iernii, acolo.
    Atunci, cel care avea primul pat de la stanga, de dupa usa, inca era printre noi. Acum nu mai e. Directoarea povesteste cum l-a invelit, intr-o seara, cu mana ei, inainte de culcare, si cum gemea, iar dimineata a fost anuntata ca a murit. Un om care nu trecuse cu mult de 40 de ani dar care avea cancer, la care s-a adaugat si viata de pe strada. Pentru el n-au fost multe lumini, la inceputul lui ianuarie, dinspre marea de reporteri. Acum nu mai e. Discret, aproape nestiut. Un om. Doar un om… Nimic mai mult…

    Bucuriile exista si ele: ,,Ma umple de fericire ca ii vad zambind, ca stiu sa se bucure de ce li s-a oferit, accepta regulile de civilizatie si igiena, isi cauta familiile, canta, danseaza, isi fac mancare. Vin dimineata si ii intreb daca le e bine, si imi spun: da, saru-mana, multumim. Sa ai parghiile pentru a face ceva, si sa nu faci - asta e ce detest. Eu o ador pe Maica Tereza, pentru ca a stiut sa se plimbe intre doua lumi. A gasit o cale de comunicare cu cei necajiti. Sa nu creada cineva ca acesti oameni se destainuie usor. Prin ce am vazut despre Maica Tereza, am vazut ca se poate si ca gasesti cai de comunicare cu ei. Eu sunt o persoana ce poate fi imbracata 10 minute frumos, apoi coboara si ramane ore intregi in canale, cu ei".
    O privesc. E frumoasa. Una dintre femeile frumoase pe care le cunosc - nu foarte multe. Ii pasa de ce face si de ce spune. Vorbeste cu suflet, imi arata pozele de pe pereti, teancurile de hartii pe care le rezolva ca sa fie totul asa, colaboratorii ei. Vorbeste cu suflet, si se scarpina discret uneori. Ma intreb pe unde o fi umblat iar. Imi spune singura, fara sa o intreb: a facut o dermatita de contact. Nu lucreaza cu dive. Dar primeste recunostinta sincera, mai mult decat multe dintre ,,divele" din statele de plata ale scenei sociale din Banat.
    Vin la noi si doua dintre colaboratoare, asistentele sociale Ana Maria Novacescu si Delia Murariu. Imi expun proiectul, explic cam ce as vrea sa iau, de data aceasta, de aici, ce ar fi de aratat oamenilor din jur. Celor carora le tremura perdelele cand trece mica oaste de oameni fara locuinta, care acum au locuinte, de oameni care nu puteau vota, dar care acum incep sa aiba si buletine, si locuri de munca, si tot.
    In scaun cu rotile si fara casa
    Hotaram ca ii vom intreba pe domnii L. si T. daca vor sa stea de vorba cu mine. Aproape ca ma face sa ma crispez cat de repede accepta cei doi barbati sa povestim despre vietile lor. Nu ma asteptam. Oricum, le explic ca nu le voi folosi numele, nici detalii care sa duca pe cineva la ei. Nici poze. Domnul L. imi spune ca el chiar ar vrea sa-l pozez – dar nu e ok sa folosesc fotografii cu fata.
    Raman cu domnul L. si ne prinde seara si schimbul de tura din centru tot povestind. O ia de cand era mic, de la nastere, de la felul in care mama lui, ce avea 15 ani si ceva cand l-a nascut, l-a lasat pe pragul casei in care locuia bunica lui, si a fugit. Mama a plecat la Moldova Noua. L-a crescut bunica. Nu stie cine e tatal lui. Intr-o zi, pe la 7 ani, a sparlit o lubenita mica din piata, si tocmai a aparut mama lui cu ceva ce, tehnic, s-ar chema tata vitreg, si ce mai tine minte e ca in ziua aia i-au luat tenisi, pantaloni scurti, maieu alb, niste chiloti tetra, caiete si ghiozdan.
    Au vrut sa-l ia de tot, la Moldova Noua, dar bunica nu l-a dat. Nu l-a dat atunci – cand era intr-a IV-a imi povesteste cum a trecut foarte aproape de a fi dat la Casa Copilului - l-a dus bunica de mana sa-l lase, a dat ceva acte mai intai, plangea, a discutat cu o femeie de acolo, pana la urma l-a luat de aripa si l-a dus iar acasa - i se facuse mila de copil.
    Cumva ma rup putin de sunetul vocii lui, in timp ce imi povesteste, si-l privesc cat de convins vorbeste, cu ochii lui ce par ceva intre comediantul Marty Feldman si un melc prins din urma de un buldozer. Omul acesta a trait peste doua decenii in strada, cu degeraturi la picioare, cu falca zdrobita de la batai, niste ani in scaun cu rotile, chiar. Acum merge, in carje dar merge. E jovial. Si, daca i-a spus directoarea ca poate avea incredere in mine, are. Si povesteste. Despre cum era el ca si copil. La unii oameni asa de greu incercati te si miri ca au fost copii candva - parca sunt doua basme incongruente, cusute cu fir desirat din panza de sac…
    Nu spun nimic, el nu are de unde sa stie cine a fost Feldman, nu a fost el prea razgaiat, la viata lui, macar in ultima jumatate, cu televizor si alte d-astea… E inca la anii de scoala, imi spune cum mergea in timpul liber si ajuta la un aprozar din Iosefin, sa faca un ban. A terminat opt clase, ar fi vrut sa invete mai departe dar nu l-a lasat bunica-sa. Pe la 13-14 ani a reaparut mama lui in peisaj, sa-l ia. Si el a vrut. A stat vreo sase-sapte luni la ea, ca aveau ,,micul trafic" si i se parea interesant. Dar s-a apucat de fumat si de baut, si taica-su vitreg i-a tras doua palme, l-a facut pachet si l-a trimis la Timisoara. A terminat clasa a VIII-a si chiar a reusit la liceu, la Electromotor, dar bunica-sa l-a trimis la munca.
    Un aprozarist l-a invatat sa fure la cantar si sa-i ,,faca" pe clienti. A prins gustul de a face ciubuc, stia toti sefii de local, umbla prin cluburi si spargea banii pe care-i castiga. Era inainte de Revolutie - acum are 47 de ani. I-a mers viata asta pana la 18 ani si ceva. A dat de o fata, a lasat-o gravida, a luat-o. Avea buletin dar nu avea adresa. Nu stiam ca au existat astfel de buletine. El zice ca da - ca la el scria doar Sanandrei, sat Carani. Si nici o adresa. Si de aici i s-a tras si beleaua.
    Nu era ok pe timpul trecut sa nu ai adresa. Nu te angaja nimeni. Lucrai doar ca zilier. Familia fetei cu care s-a casatorit nu l-a agreat niciodata si domnul L. nu si-a putut face buletinul pe adresa la care a locuit o vreme cu sotia sa, la ai ei. Bunica-sa nu il putuse infia pentru ca nu a vrut maica-sa. Si asa, omul nostru se plimba prin viata cu acte ,,semi", din cauza carora a si ajuns pe drumuri.
    Fata lui avea doua luni cand au fost dati afara de la parintii sotiei. Erau niste copii, amandoi. Copii cu un copil. Si fara acte certe. S-au dus la bunica lui. Care i-a dat si ea afara, candva. Au mers la mama lui, la Moldova Noua. Deja se nascuse si a doua fetita. Mama lui avea o fetita cam de varsta fetitelor lui. Candva - ati ghicit - i-a dat afara. Doi tineri pe drumuri, cu doi copii mici.
    Au revenit la Timisoara. Nevasta-sa a facut niste aranjamente sa vanda fetita cea mica unor olandezi. El a sarit in sus cand a aflat. Nu a fost de acord. A cerut o locuinta la primarie. A primit doua variante dar era mereu alungat cand incerca sa intre in spatiu. Cei care erau deja acolo nu doreau intrusi. Domnul L. si-a lasat nevasta si copiii la un unchi. Nu avea acte, nu il angaja nimeni. A inceput sa bea. Spera sa poata intra in randul lumii, sa aiba o casa unde sa-si ia nevasta si copii. Avea doar un abonament pe termen nelimitat la nesansa. Apoi la bautura, apoi…
    Din '93-'94 a inceput sa bea spirt, s-a inhaitat cu niste derbedei, dormea pe unde apuca, prin oras. Traia dupa legea strazii - toti incearca sa-ti ia banii. Prima degeratura la picioare a facut-o prin 1997. A ajuns in Calea Girocului - ajuta in piata si bea. Asta era viata lui. Dormea in piata, sub mese, sau in vagonete, cu multi altii - vreo 16-17. Multi dintre ei au murit, degerati. Dupa sapte-opt ani aici a mers in Sagului, vreo doi ani, si ajuta si acolo la descarcat, dar a revenit in Girocului.
    Si-a facut traiul pe langa piata din Girocului. Ajuta cu plasele, sau ce putea, cat mai putea. Pentru ca nu mai mergea, in ultimii ani. Zacea intr-un scaun cu rotile. Cei din zona au vazut ca e linistit de felul lui, ca nu intra in scandaluri. Dar il mai luau altii la bataie, sa-l jefuiasca. De aceea are falca sparta si dintii ramasi sunt strambi si rari.

    Ultimii ani par de cosmar, desi-I povesteste lin, asteptand sa ma mir, sa ma crucesc. Nu ma crucesc, ma gandesc doar cat de mult poate rezista un om. Cat de mult duce pana moare. Cat de mult se poate intinde firul pana se rupe. Al lui a rezistat. Si cineva l-a salvat inainte de a se rupe. Avea, sub balcoanele pe unde era lasat sa doarma, o saltea, doua dune si niste caramizi. Imi povesteste cum punea caramizile sa se fereasca de ploaie sau de zapada. Imi explica folosind si mainile. Nu inteleg dar nu e nimic, dau din cap, aprobator. Ca sa stie ca il urmaresc, chiar de nu inteleg. Ma gandesc la frig. Am mancat si eu frig la viata mea, mai ales cat am lucrat ca si corespondent de razboi, in Sarajevo. Urasc frigul. Nu inteleg ce facea cu caramizile, dar stiu cum e frigul cand noaptea nu e pretext de odihna ci doar ceva cumplit, caruia-I numeri orele, cu ura, pana trece.
    In 2011 a facut si TBC - si nici nu e de mirare. De mirare e ca a scapat de el si ca e viu. Imi spune ca a fost tinut de mila prin spitale - macar acolo avea mancare si caldura si medicamente... Are vreo sapte-opt internari la activ, pentru tuberculoza, una pentru astm, una pentru bronsita - imi enumera, zambind, ca si cum ar fi fentat sistemul. In fapt, sistemul l-a fentat pe el, furandu-I viata, zidindu-l in nesansa. Ceasul rau, pisica treispe. E doar un om. Un om al nimanui.
    Avea 42 de kilograme cand a venit la Centru. S-a negociat cu el, la inceput nu a vrut sa vina. Nu stia cum e, cum poate fi. Statea de opt ani in scaun cu rotile. L-au tuns, l-au barbierit, i-au dat carje, l-au dus la spital. Se uita la televizor, uneori citeste. Si-a rezolvat actele. O sa aiba o indemnizatie de handicapat. O spune fara sa se strambe la cuvant. Cand vii de acolo de unde vine el, nu simti nevoia sa te fandosesti, explicand ca tu esti cu dizabilitati, nu handicapat. Accentul, in fraza, cade pe indemnizatia aia, In rest sunt doar cuvinte. Si... de cuvinte e plina lumea...
    Dar uite ca, dupa o viata de nefericire, domnul L. invata sa surada iar. Imi spune, mandru: aici nu mi-a spus niciodata cineva altfel decat ,,domnule". Ar vrea sa faca un curs de calificare, sa munceasca. Dar cu un ochi nu vede deloc i insa nu e printe prioritatile sale operatia de cateva zeci de milioane de lei vechi. Candva, cand matca lucrurilor bune se va mai fi adancit putin, poate va incerca iar sa ia legatura cu fetele lui. Ele au facut scoli, una traieste in strainatate. El... ce le poate da?… Nici macar dramul de intelepciune ca parintele lor nu poate fi condamnat pentru toate pisicile negre pe care I le-a trimis viata sa-i treaca prin fata... Dar poate candva se va schimba si asta... E pe drumul cel bun.
    Sfintii nu ajuta la poker
    Domnul T. are si el o viata aparte. In alt fel, aparte. Chiar te si miri cate feluri de aparte sunt pe lumea asta. Ochi sa ai, sa le cuprinzi... E un tanar de 31 de ani ce are toata viata inainte. A avut-o si in spate, pana acum. Doar ca, acum, de o vreme, viata lui a apucat-o pe un fir rau.
    Din familie buna, absolvent de facultate, in Bucuresti, om tanar, frumos, destept, cu bani, cu job. O ecuatie in care nu poti vedea ce s-ar putea intampla ca cel despre care vorbesc sa ajunga pe strada. Si totusi... Lucra intr-un mediu in care dai de oameni cu bani, oameni cu care nu putea concura. Ar fi vrut sa fie ca ei, sa acumuleze repede, sa poata sa sparga bani cu aceeasi usurinta, cand iese cu ei. Si asa a inceput sa joace. Poker. Si sa piarda. Nu doar banii lui ci si ai celor din jur.
    Si domnul T. imi povesteste cu seninatate. E aici din noiembrie, lucreaza cu un psiholog. Ma gandesc ca seninatatea aceasta cu care vorbeste nu este cea a unuia care nu are pic de scrupule ci linistea castigata cu greu, prin munca psihologului, pentru a-l face sa constientizeze ce probleme duce cu el, de a le vedea, de a le accepta pentru a le infrange. Domnul T. ma face partasa cu cele pe care le descopera. Cu acest nou eu. De aici, seninatatea aceasta. Ii doresc mult sa ramana la ea.
    De la poker curg multe lucruri. Interlocutorul meu imi povesteste cum se castiga bani, cum se pierd bani, cum speri ca tura viitoare te va scoate si ca iti vei plati datoriile si vei putea sa si traiesti. Doar ca ,,tura viitoare" nu vine... Si ajungi sa joci banii colegilor tai, ai afacerii tale. Parintii lui se despartisera, au vandut ce au avut de impartit, cu tatal nu e de stat, mama a plecat din Romania. Domnul T. a umblat prin lume, imi arata semnul ce i-a ramas pe deget dupa ce l-a muscat o nutrie, in Danemarca - pentru ca a lucrat si la o ferma de nutrii. Vorbind, scapam cateva englezisme - lucru firesc la generatiile noastre, si, de aici, o parte din conversatie o virez pe engleza - limba la care domnul T. se descurca admirabil.

    Imi povesteste cum a jucat, in Timisoara, ultima tura de bani a celor cu care intrase intr-o afacere. Imi spune chiar ca s-a dus la biserica si s-a rugat tuturor sfintilor de acolo sa-l ajute sa castige ca sa puna banii la loc - pentru ca sparsese deja jumatate din ei. A iesit increzator din biserica. Si a pierdut...
    A avut noroc ca nu l-a dat nimeni pe mana politiei. Sigur, a dezamagit prieteni si colaboratori, i-a ranit adanc pe unii. L-au certat, l-au amenintat, dar au inteles ca devenise dependent de a juca blestematul de poker. Nu bea peste masura, nu tragea pe nas. Juca. I-au pus in vedere sa se duca sa vada un psiholog. La fata cu care statea nu s-a mai putut duce - jucase si banii ei de chirie. Nu mai avea job, nu avea unde sa mearga sa doarma. I s-a spus de Centrul acesta. Si a venit aici.
    Ce vad acum e, cred, alt om. Senin. Caruia nu-i tremura mana dupa a taia cartile. Are un job, acum. A luat deja doua salarii. Desi drumul lui spre job trece pe langa niste locuri ,,de ispita", unde s-ar putea sparge bani la modul in care o facea pana acum, nu a pierdut nici un ban din cei ai etapei noi din viata sa, asa. Mai are de lucru la ogorul nou care e-n mintea sa, si care tocmai a fost plivit de buruieni. Va veni si timpul semanaturii, chiar al culesului. Dar acum se bucura de pasii mici pe care i-a facut, de viata cea noua. Invata ca treptele nu se ard.
    Domnul T. e mult diferit de ceilalti oameni din Centru. Imi spune despre cum reuseste sa se vada, acum, din afara sa. De cum ii vede pe colegii de centru, interesati de ,,pacanele" si de fumat tigari facute din mucurile ramase de la altii, cu hartie grosiera. Ii spun ca, din cate stiu, cea mai buna hartie de tigara improvizata e hartia de Biblie. Rade socat, revoltat. Nu se preface. Roseste. Nu se astepta. Ii explic ca eu nu am facut asa ceva, si nu as strica o carte, dar am citit ca asa sta situatia. Imi spune ca tocmai a primit o Biblie. E credincios. Partea aceasta a devenit importanta pentru el, imi spune. Ca vrea sa valorifice sansa care i s-a dat, de a iesi din rau. Si ca doreste sa ajunga acolo unde sa poata sa faca si el ceva, candva, pentru cei asemeni lui, cel de ieri.
    Zice ca s-a gandit sa-si faca un tatuaj sa-i aduca aminte ce traieste acum. Ii spun sa-si tatueze pe brat o priza. I-o arat pe cea de langa noi. Nu glumesc. Ii explic ca va avea o viata noua, unde nu va defila cu greselile tineretii pe frunte. Ca o priza din Centru ar fi privita de toti cei ce vor ajunge in jurul lui, fara sa-i stie povestea, drept o extravaganta, dar ca el va sti ca e de acolo, de la Centrul unde a fost pus pe linii noi, si ca ii va fi de ajuns ca sa isi reaminteasca.
    Si ii gasesc un preot fain, sa poata schimba impreuna cateva idei. Poate duminica asta ce vine vom merge impreuna sa se intalneasca. Pentru ca nu vreau sa plec, aseptic, ca ziarist ce si-a terminat misiunea, si mananca linistit um mar, dupa ce l-a spalat, fericit ca a scapat de nefericirea din Telegrafului.
    In fapt, nu la mere imi sta capul, cand plec ultima data de aici, ci la o ciocolata cu orez, pe care o iau din magazinutul intunecat, de cartier marginas, ce vine chiar dupa Centru. In timp ce platesc, o intreb pe vanzatoare: ati avut vreodata probleme cu vecinii dumneavoastra? Si arat cu capul spre spatele ei. Zice ca nu. Si zambeste frumos. E una dintre persoanele care au un contact zilnic cu ,,vecinii", nemijlocit, si nu din spatele unei perdele, de la etaj.
    Primavara asta care incepe si aici, pe Telegrafului... e ceva cu ea... Uneori ai vrea sa fii ca un mar. Sa poti sa te rupi si sa dai o bucatica din tine celor ce au mai putin. Sa poti sa vezi schimbarea in bine mai repede, mai adanc. Ma uit la scrisul meu. E un bumerang ce poate aduce schimbare, da. Dar ia timp pana se intoarce, ia timp pana se schimba legislatie, timp pana cad cei rai si urca cei buni. Si-i vad pe oamenii acestia, pe mitropolit, pe Rodica Cojan si fetele ei, care sunt mult mai aproape de locurile unde se intampla, azi, acum, lucruri. Pentru atatia oameni in nevoie. Ba, de cand cu Centrul acesta, a aflat si nenorocitul nostru de primar - nomine odiosa - ca exista un loc unde pot fi ajutati chiar si cei ce nu l-au votat. Viata e mai mult decat bani si mariri si proiecte cu piloni din orgolii. Caruselul se-nvarte si nu se stie niciodata ce suma de labilitati te va duce acolo unde nu te-ai gandit niciodata ca ai putea sa cazi. Si roaga-te ca, de-o fi sa cazi, sa fie pe-aproape maini care sa te prinda, ca cele din Telegrafului. Pentru ca viata rea e un fir ce poate fi innodat iar. De zane care nu-s ca la televizor - si ce bine ca nu-s asa! - dar care, uite, exista. Si iti vegheaza si cresterea, si caderea, de cele mai multe ori nestiut. Si scarpinandu-se discret.
    Ramona Balutescu
    The post Zanele bune nu-s ca la televizor. Dar exista. appeared first on Presa Oradea.
    [...]Citeste mai departe
    Sursa: OradeaPress
  • Primaria Oradea va organiza un concurs dedicat artei stradale


    [2016-02-26]
    In sedinta Consiliului Local de azi, 26 februarie 2016, s-a aprobat proiectul de hotarâre privind organizarea unui concurs dedicat artei stradale de tip graffiti.

    Proiectul de hotarâre are la baza raportul Institutiei Arhitectului Sef privind organizarea unui concurs dedicat artei stradale de tip graffiti, dar si propunerile consilierilor locali Lascu Sebastian si Felea Adrian privind initierea unui concurs dedicat desenelor graffiti intr-un cadru organizat de catre Primaria Oradea, concurs care sa promoveze simboluri ale orasului.

    De organizarea si desfasurarea concursului se va ocupa Institutia Arhitectului Sef prin Comisia Municipala de Urbanism si Amenajare Teritoriala (CMUAT) - Subcomisia de Estetica Urbana. Tema concursului este "Simboluri ale orasului Oradea".

    Locatia pentru realizarea desenelor de tip graffiti va fi pasajul subteran de pe Bulevardul Magheru - zona Parcului Traian.

    "Municipalitatea doreste sa iasa in "zona gri", zona vandalismului, lasându-i pe adevaratii artisi din zona artei stradale graffiti sa se manifeste legal si controlat. Totodata, dorim sa dam un aspect frumos si unitar pasajelor subterane din Oradea, care oricum sunt afectate de vandalism. Primaria Oadea mereu a incercat sa mentina curate aceste spatii, dar ele inevitabil ajungeau din nou sa fie mâzgalite. Speram ca odata ce acesti artisti isi vor pune amprenta, vor fi respectati de colegii lor si se vor opri distrugerile de spatiu public. Municipalitatea prin aceasta initiativa doreste sa dea un semnal ca este pregatita de colaborare pe teme concrete; in cazul in care acest proiect va fi reusit, se doreste sa se extinda spre zona calcanelor, care sunt intr-o stare estetica necorespunzatoare si aflate in preajma unor terenuri de sport sau curtile unor scoli", ne-a declarat consilierul local  Sebastian Lascu.

    Pentru implementarea proiectului care va fi declarat câstigator in urma concursului s-a aprobat alocarea sumei de 10.000 din bugetul local.

    In atasament gasiti o galerie foto cu imagini graffiti existente in acest moment in Oradea si cu imagini de arta stradala din alte orase ale Europei.

      [...]Citeste mai departe
    Primaria Oradea va organiza un concurs dedicat artei stradale
    Sursa: Primaria Oradea
  • Ministrul Educatiei, la Oradea. Plin de bune intentii dar total rupt de realitate!


    [2016-02-22]
    Vizita ,,de lucru" a ministrului Educatiei, Adrian Curaj, la Oradea. Dupa ce s-a intalnit cu elevii la Universitatea din Oradea, in cadrul serbarii a 10 ani de la infiintarea Consiliului National al Elevilor, joi, 11.02.2016, a vizitat Inspectoratul Scolar Judetean (ISJ) Bihor si a raspuns intrebarilor jurnalistilor. Ca de obicei, in chestiunile arzatoare Curaj a […]
    The post Ministrul Educatiei, la Oradea. Plin de bune intentii dar total rupt de realitate! appeared first on Presa Oradea.
     Vizita ,,de lucru" a ministrului Educatiei, Adrian Curaj, la Oradea. Dupa ce s-a intalnit cu elevii la Universitatea din Oradea, in cadrul serbarii a 10 ani de la infiintarea Consiliului National al Elevilor, joi, 11.02.2016, a vizitat Inspectoratul Scolar Judetean (ISJ) Bihor si a raspuns intrebarilor jurnalistilor. Ca de obicei, in chestiunile arzatoare Curaj a fost lacunar si evaziv dovedind mai degraba ca are abilitati de politician decat de tehnocrat.
    Pentru ca a vrut sa auda ,,vocea celor dedicati scolii" Adrian Curaj a stat prima data de vorba cu inspectorii ,,pentru a rezolva problemele cu care acestia se confrunta". Intrebat de jurnalisti cu privire la cresterea nejustificata, peste noapte, a numarului de clase cu predare in limba maghiara in Bihor, ministrul Adrian Curaj a aplicat tactica lui Alin Novac-Iuhas, aceea de a bagateliza problema reala folosindu-se de limbaj.


    ,,Nu au fost presiuni. Au fost doar discutii normale, dialog, dar dupa inscrieri nimeni nu va accepta clase subdimensionate".

    In ceea ce priveste politizarea sistemului educational, directorii din scoli si oamenii din inspectorate, ministrul a spus ca lucrurile vor fi schimbate.

    ,,Anul acesta, pana plec, vreau sa avem o metodologie si sa fie chiar date concursuri pentru posturile de directori si de sefi la inspectorate. Am pus la punct cinci criterii foarte importante care vor exclude politizarea. Primul dintre ele este acela ca niciun sef de inspectorat care a picat concursul nu va mai putea ramane cu delegatie. Dupa cele cinci criterii vom alege un sef interimar pana la urmatorul concurs"

    a spus ministrul.

    Culmea este ca insusi inspectorul care statea langa el, seful ISJ Bihor - Alin Novac-Iuhas, dupa ce picase examenul, primise hartie pentru a ramane in functie, semnata chiar de Curaj.
    Tras de maneca de ziaristi, Curaj s-a comportant exact ca un scolar care isi pregatise lectia, bucuros ca poate raspunde:

    ,,A fost un caz special, domnul Iuhas era inspector sef de doar doua luni, nu venise de bine in functie si facuse foarte multe lucruri bune asa ca am dorit sa-l pastram pana la urmatorul examen, care va fi curand".


    Adica, in acceptiunea ministrului, unde-i lege e loc si de tocmeala!
    Despre mirificul invatamant romanesc care nu are nici macar o universitate in topurile mondiale!
    O alta intrebare pusa de ziaristi a vizat discursul laudativ si pompos pe care ministrul il are in permanenta la adresa invatamantului romanesc, in contextul in care nicio universitate din tara nu se afla in vreunul din topurile importante la nivel mondial.

    ,,Nu este o atitudine deplasata. Sunt mandru de invatamantul romanesc. Avem medici pregatiti in Romania care sunt cautati in tari cu o pregatire universitara din top si studenti care vin sa studieze in Romania si care provin din acele tari. Am incredere in autonomia universitara, mai ales ca am coordonat cu evaluatori straini 70 de universitati din tara si aprecierile lor au fost in permanenta pozitive.



    Unele fac adevarate minuni in mediul local, pregatesc tineri pentru societati comerciale sau multinationale performante care ajuta comunitatile locale sa se dezvolte. In plus, universitatile din aceste topuri au bugete impresionante"

    a argumentat ministrul, care pus in fata exemplului unei universitati cu buget mai mic decat Universitatea Babes Bolyai din Cluj dar care se afla in prima jumatate a unuia din topurile mondiale importante, a spus ca ,,acelea sunt exceptii".
    Mai mult, a facut chiar aluzii negative la adresa criteriilor de performanta ale acestor topuri, sugerand ca institutiile superioare de invatamant nu sunt doar niste cifre, pe principiul ca daca nu ne conformam principiilor, vina nu poate fi decat a principiilor sau a celor care le stabilesc.

    In concluzie, desi la nivel de intentii actualul ministru al Educatiei sta bine, este foarte clar ca nu prea are habar de nivelul real din scolile romanesti si ca nici nu va fi in stare sa schimbe ceva pentru ca nu poti construi nimic solid daca nu pornesti de la premise realiste, de la o analiza clara care sa iti arate unde esti pe scara valorii.
    Ichim Vasilica
    The post Ministrul Educatiei, la Oradea. Plin de bune intentii dar total rupt de realitate! appeared first on Presa Oradea.
    [...]Citeste mai departe
    Sursa: OradeaPress
  • Primaria Oradea sprijina campania de colectare a hartiei demarata la nivelul municipiului


    [2016-02-21]
    Inspectoratul Scolar Judetean in parteneriat cu Primaria Oradea, Agentia pentru Protectia Mediului, Garda Nationala de Mediu si Eco Bihor SRL - Centrul de Management Integrat al Deseurilor, organizeaza pentru a patra oara o ampla actiune de colectare a hârtiei, la care sunt invitate sa participe toate scolile si gradinitele din municipiul Oradea.

    Aceasta actiune va ajuta la formarea unei perceptii ecologice a copiilor si tinerilor care vor lua parte la aceasta colectare de maculatura.

    Pentru ca numarul participantilor sa fie cât mai mare, S.C. Eco Bihor SRL organizeaza un concurs, solicitând tuturor elevilor, respectiv parintilor acestora sa aduca la scoala cantitatile de hârte neutilizabile, adunate acasa. Actiunea de colectare se desfasoara in intervalul 8 februarie - 8 aprilie 2016.

    In momentul in care la o scoala se aduna o cantitate de minim 500 kg hârtie, se poate solicita transportul gratuit la nr. de telefon 0751.019.933 sau prin mail la banner.f@ecobihor.ro. Deseurile de hârtie colectate vor fi transportate de catre Eco Bihor SRL la hala de sortare a orasului, unde vor fi procesate si trimise spre reciclare catre fabricile de hârtie.

    Eco Bihor SRL ofera institutiilor de invatamânt un pret net de 0,24 lei /kg pentru deseurile de hârtie colectate.

    In spiritul competitiei, va fi declarata câstigatoare scoala care a reusit sa adune cea mai mare cantitate de maculatura. In cadrul campaniei se vor acorda trei premii, sponsorizate integral de Eco Bihor, in valoare totala de 3000 lei, dupa cum urmeaza:

    -       Locul I - 1500 lei (TVA inclus)

    -       Locul II - 1000 lei (TVA inclus)

    -       Locul III - 500 lei (TVA inclus)

    Premiile se vor acorda unitatilor de invatamânt, dar se recomanda recompensarea copiilor/clasei care a depus cel mai mare efort, pentru a fi educati in spiritul protectiei mediului inconjurator. Totodata, primele 10 scoli vor primi pubele de colectare selectiva a deseurilor de ambalaje.

    La sfârsitul concursului va avea loc o ceremonie de predare a diplomelor intr-un cadru oficial.

      [...]Citeste mai departe
     Primaria Oradea sprijina campania de colectare a hartiei demarata la nivelul municipiului
    Sursa: Primaria Oradea
  • Zanele bune nu-s ca la televizor. Dar exista.


    [2016-02-19]
    Uneori, primavara incepe ca un drug in gura. Un fel de bucurie planetara de la care esti exclus. Tu nu faceai altceva decat sa te tarasti de pe ieri pe azi, de acum spre urmatoarele cinci minute. Doar pentru ca inertia a fost deja inventata. Si ai fost si tu inventat. Dar uite ca vine […]
    The post Zanele bune nu-s ca la televizor. Dar exista. appeared first on Presa Oradea.
     Uneori, primavara incepe ca un drug in gura. Un fel de bucurie planetara de la care esti exclus. Tu nu faceai altceva decat sa te tarasti de pe ieri pe azi, de acum spre urmatoarele cinci minute. Doar pentru ca inertia a fost deja inventata. Si ai fost si tu inventat. Dar uite ca vine si blestemata asta de primavara, ce nu aduce altceva bun decat ca e putin mai cald. Pe tine nu te-a intrebat nimeni daca te-ar bucura venirea ei. Pentru ca tu nu ai drept de vot.
    Nu era o metafora asta cu dreptul de vot. Am stat ieri cu nasul intins in aerul de primavara, sa pun oamenii pe snopi - cei care pot sa se bucure de primele viorele inflorite in Timisoara, cei care nu. Pe o strada la coltul careia pandesc mereu, la inceput de an, primele frunze ale arborilor-pagoda, gingko. Pe o strada cu nume legat de comunicare: Telegrafului.
    O comunicare veche, batranicioasa, amintindu-mi de bunicul, care a fost telegrafist la CFR. Printre primele cuvinte pe care le-am invatat de la el, sa le bat in MORSE, a fost S.O.S.: Save Our Souls, Salvati Sufletele Noastre.
    Cum vine primavara, cand n-ai nimic
    O mana de oameni de pe Telegrafului, cu probleme fata de primavara asta nauca. O mana de oameni stanjeniti de primavara, de parca s-ar aprinde brusc o lumina si te-ai trezi dezgolit in public, cu toti ochii pe tine. In fapt, o mana de oameni de care mai toata lumea isi fereste privirea. Oameni fara drept de vot. Oameni ale caror suflete ar trebui salvate, pentru ca, altfel, se frang. Si care pot fi salvate. Pentru ca exista meserii, in nomenclator, ale oamenilor care asta fac. Sunt zanele bune ale celor care nu mai au nimic.
    Pe Telegrafului este Centrul Social de Urgenta pentru Persoane fara Adapost din Timisoara. ,,Pentru boschetari" - cum spuneau vecinii acestui centru, cei de la blocurile cu numar si cu nume si prenume aliniate frumos, la interfon. Oameni care au facut scandal pentru ca, dupa ce aici deja exista o institutie care ii facea sa strambe din nas, Cantina Sociala, cei de aici au gandit ca se pot extinde in a-si ajuta semenii cu mai multe nevoi, ridicand un loc unde sa-i si adaposteasca. Si sensul semnelor care se dadeau dinspre Telegrafului a fost schimbat.
    Trei puncte, trei liniute, trei puncte al S.O.S.-ului era acum semnul dat de vecini, care se doreau salvati de pacostea de-a avea printre ei ,,infractori, borfasi, criminali". Caci, nu-i asa?, cine poate ajunge pe strada decat un om certat cu munca, un raufacator, un ticalos. Oamenii de la interfoanele care sclipesc in soare, atunci cand ajunge soare si pe straduta asta timisoreana, judecau simplist, fara sa deschida ochii sa vada, fara sa intrebe, fara sa stie. Ca niste buni crestini, dintr-o tara bun-crestina, asa cum se da ea la recensaminte. Doar ca nici recensamintele nu sunt facute pentru oamenii de pe strada. Aproape nimic nu e facut pentru oamenii de pe strada. Si totusi…
    Reguli si date statistice, pentru Centrul Social de Urgenta, gasiti pe net. Aici sunt oameni. Oameni in suferinta. Oamenii nu sunt pe net, cu fetele lor ceva mai lungi in aerul de primavara, cu hainele loc ceva mai simple, cu povestile lor. Pentru ca societatea are nevoie mai degraba de can-can-uri cu fotbalisti, de propuneri tot mai stufoase de a-i injura pe politicieni. Politicienii n-au timp pentru oamenii strazii - ei nu voteaza, neavand buletin. Preotii sunt ocupati, mai nou, sa faca politica. Iar medicii sunt deja asaltati la locurile lor de munca, ramanand tot mai putini, chiar si de cei care au o casa si un capatai. Si interfoane nichelate – sa nu uitam.
    Asadar, cum statisticile o sa le gasiti pe net, sa vedem mai degraba de oameni, de acei fiorosi Jaci-Spintecatori – sau cum ii vad vecinii – care terorizau, chiar inainte de prezenta lor fizica, zona telegrafului nostru ostenit sa mai transmita mesaje alarmiste. In varful picioarelor, sa vedem, pentru ca sufletul omului, chiar de jos, dupa sistemele de referinta ale muiatilor in nichelul sclipitor, nu e o carpa, s-o indoi si dezdoi si s-o usuci unde vrei, dupa ce-o noroiesti.
    Razboiul cartierului cu ,,boschetarii"
    Intreb mai intai la Rodica Cojan, directoarea de-aici, pe care o stiu de o mie de ani umpland cu croseta ei golurile din asistenta sociala din judet, mai intai, acum jumatate din mia aia de ani, la Protectia Copilului, apoi la Cantina Sociala si acum si aici, la Centrul Social de Urgenta. Intreb, dar mai intai imi scurm amintirile, ca o gaina, in glod, intr-o zi cu soare. Am mai scris aici. Am mai intalnit oameni, aici. Am facut vizite, dimineata si seara, in zile cu soare sau ploi, pe frig, in zile cu rosu in calendar, singura sau cu personalitati, aici. Am mai respirat aerul de aici. Si n-am dat in nici o boala ascunsa - va jur.
    Am dat mereu, aici, de aceeasi forfota a stupului unde nu se poate sari peste nimic, pentru a fi bine. Unde mereu este ceva de facut pentru ca mereu exista oameni cu nevoi. Unde mereu a fost cineva care sa stie cum sa coordoneze toata povestea, pentru ca partea aceasta atat de putin placuta vecinilor sa curga eficient, astfel incat cei care chiar au curajul de a-si scoate nasul de dupa perdelele lor inflorate sa vada ca nu musca nimeni, ca sunt doar oameni, aici - ceva mai putin fericiti ca noi, ce e drept.

    Doamna Cojan imi spune despre asistenta sociala: ,,Este celula prin care o societate respira. De neglijam serviciile de asistenta sociala, inseamna ca neglijam grija fata de om. Trebuie sa fii alaturi de familiile in cumpana, ceea ce inseamna si lacrima si bucurie." Lucreaza la un doctorat despre oamenii strazii, unic in Romania: ,,Mi-am ales o tema de doctorat ce nu este acceptata de multe ori nici de cei din domeniul asistentei sociale - vine dintr-un con de umbra al societatii, oamenii din canale, care dorm in locuinte improvizate, treapta cea mai de jos a societatii, neglijata si urata, chiar cea mai de jos, dupa care nu mai exista decat moarte.
    Dupa aceasta treapta de coborare cazi in neant. Au trecut mai mult de 25 de ani de cand am renascut, ca tara, dar autoritatile inca se fac ca nu-i vad pe acesti oameni, sau ii tolereaza. Exista doar doua organizatii neguvernamentale care lucreaza cu adultii strazii - este insuficient pentru un numar asa mare, de circa 2.000 de oameni, care-si duc viata in strada, in Timisoara. Nici nu exista statistici exacte - ei migreaza dintr-un canal in altul. Lumea lor are reguli nescrise dar respectate, este o lume a violentei. Toleranta are alte conotatii, acolo. Diferenta o putem face noi - avem obligatia de a face toate diligentele pentru a-i aduce pe acesti oameni aproape de o viata normala."
    Aduc aminte de vecini, de cei panicati ca se ,,infesteaza" zona. Litania curge simplu, insa cu un final aparte: ,,Eu intotdeauna am crezut ca se poate scoate in evidenta ce au bun acesti oameni. Dar progresul obtinut in mai putin de sase luni (N.n.: de la deschiderea Centrului) este peste orice din literatura de specialitate. Pentru mine a fost o durere cand am fost data in judecata de 300 de apartamente din zona, ce nu doreau construirea cladirii. M-am angajat ca nu vor avea probleme cu acest segment social. Azi nu-mi vine sa cred ca traim intr-o oaza de liniste si tristete, de lacrimi pentru familiile lasate in urma si acceptare.
    Imi vine sa ies in fiecare zi la poarta si sa urlu: veniti sa vedeti, n-ati avut dreptate, veniti sa-i cunoasteti. In iulie, anul trecut, am iesit cu toti educatorii, cu personalul, nu ne-am ascuns identitatea, chiar am scris pe tricourile pe care le purtam CSUPAT. Am luat sapte strazi, cu a noastra, am facut curatenie, am adunat pana si ultimele mucuri de tigara - in fata unei scoli am gasit cantitatea cea mai mare de mucuri de tigara, probabil de la cei care asteapta copiii. Eu, inainte de a pleca in aceasta actiune, cu ei, am calculat toate alternativele.
    Le-am spus ca este posibil sa fim injurati, alungati, sa auzim multe - ca in dezbaterea publica de la Primarie, cand s-a vorbit despre institutia aceasta - dar sa nu riposteze. Am fost vreo 32 de oameni - si ni s-au alaturat patru persoane din cartier, doi profesori, sot si sotie, un pensionar si un muncitor. Intre beneficiarii nostri au fost si un avocat ce fusese in barou, si s-a si intors in barou, dupa ce a depasit acest moment, o doctorita, un subinginer precum si oameni cu meserii mai simple. In ziua aceea era foarte cald afara, am avut bidoane cu apa, o masina a noastra a adunat sacii cu gunoi. Am lasat strazile luna si bec.
    In cartier, doua persoane au iesit la geamuri, n-au zis nimic. In alte locuri se miscau perdelele. Pe Simion Barnutiu am si fost aplaudati de cei care asteptau autobuzele. Si-au facut cruce ca… oamenii strazii curata strada. A fost prima initiativa de acest gen. Am si filmat, am facut pe reporterii si am discutat cu oamenii de pe strada - se uitau admirativ la oamenii nostri. Noi singuri nu putem schimba mentalitatea unui intreg oras. Si media ar trebui sa vina in intampinarea noastra."
    ,,Sora, daca nu eram aici, eram acolo, printre ei" - mitropolitul Ioan
    Vorbim si despre bucuriile si necazurile ,,mamei saracilor". Da, e un om platit pentru ce face, dar stim toti ca, si cand esti platit, poti sa-ti faci treaba pentru ziua salariului sau poti sa lasi o schimbare in urma ta, ca o lunga coada de stea, ca o dara a trecerii, care sa se vada si cand tu nu mai esti. Stiu, cometele au cozi, dar mai cititi si voi pe Eminescu, si in afara de 15 ianuarie – e putin mai de suflet asa. Sufletul e un element indispensabil in povestea asta.
    Imi aduc aminte de acum mai bine de un an, cand am fost impreuna cu doamna Cojan la nou instalatul nostru mitropolit ortodox, IPSS Ioan Selejan. Vladica era de doar cateva zile aici, abia trecuse anul nou, intrarea in 2015, dar voia deja sa se puna pe fapte bune, si avea nevoie de ajutor, de oameni in jurul lui, prin care sa actioneze. Am prezentat-o ca directoarea Cantinei Sociale si mitropolitul ne-a spus: nu, nu e directoarea de acolo.
    Ea s-a uitat contrariata la mine, s-a intors spre mitropolit si a incercat sa schiteze un ,,ba da". Eu zambeam mic, stiind deja felul, in parabole, de-a vorbi, al mitropolitului, si stiind ca vine explicatia. La care Inalt Prea Sfintia Sa adauga: nu – sunteti Mama Saracilor. Directoarei i-au venit lacrimile in ochi. M-a intrebat, mai apoi: de unde stia ca oamenii imi spun ,,Mama Saracilor"? I-am dumirit ce stiam deja despre ierarh: Nu stia. A simtit. A spus ce ar trebui sa fie. Si aici e.
    La putin timp, peste vreo doua zile, urma vizita mitropolitului la Cantina Sociala. Era doar prima iesire publica, pe marea scena a celor necajiti, pe care o facea vladica Ioan. (Si careia i-au urmat atatea altele - pot spune asta, acum, cunoscand cursul celor ce aveau sa vina). Ierarhul a vrut sa cinsteasca ziua sfantului caruia-i poarta numele nu doar cu banatenii degraba-pupatori de funduri de oameni cu functii, de care nu poti sa scapi, dar si cu banatenii ceilalti, de mai aproape de pamant, pamant de care nu-i desparte pe unii decat un carton, si sa le ofere masa acelei zile.
    A vizitat tot, a intrebat, a povestit, s-a bucurat si s-a necajit. Dar, dincolo de toate, m-a impresionat un lucru, inainte de plecare. Langa coada celor care-si asteptau bucatica de mancare, in curtea institutiei, mitropolitul s-a oprit si i-a spus directoarei: sora, daca nu eram aici, in locul meu, eram acolo, printre ei. Adanc gand… Pentru ca soarta ne poate inalta si cobori, dincolo de previziunile noastre, dincolo de scoli si noroc, dincolo de genetica si de mosteniri sociale. Ochi sa ai, si vezi asta, daca te uiti la oamenii de aici, daca le asculti povestile, daca le treci prin sita sufletului - singura sita valabila.
    De aceea, atunci cand imi vorbeste de bucurii si de dezamagiri, doamna Cojan e frumos-previzibila. Imi povesteste mai intai de tristeti, de Strada Invatatorului, unde stau, peste iarna, unele dintre persoanele fara adapost din oras, si unde fuseseram acum o luna, tot impreuna cu mitropolitul Ioan, sa le duca acesta niste mancare, tot de Sf. Ioan - iar presa a transformat povestea intr-un circ mediatic, din pacate, fiind o puzderie de lumini pe mitropolit, in incaperea aceea improvizata, in jumatatea unui punct termic, si mult mai putin interes pe oamenii care incercau sa supravietuiasca iernii, acolo.
    Atunci, cel care avea primul pat de la stanga, de dupa usa, inca era printre noi. Acum nu mai e. Directoarea povesteste cum l-a invelit, intr-o seara, cu mana ei, inainte de culcare, si cum gemea, iar dimineata a fost anuntata ca a murit. Un om care nu trecuse cu mult de 40 de ani dar care avea cancer, la care s-a adaugat si viata de pe strada. Pentru el n-au fost multe lumini, la inceputul lui ianuarie, dinspre marea de reporteri. Acum nu mai e. Discret, aproape nestiut. Un om. Doar un om… Nimic mai mult…

    Bucuriile exista si ele: ,,Ma umple de fericire ca ii vad zambind, ca stiu sa se bucure de ce li s-a oferit, accepta regulile de civilizatie si igiena, isi cauta familiile, canta, danseaza, isi fac mancare. Vin dimineata si ii intreb daca le e bine, si imi spun: da, saru-mana, multumim. Sa ai parghiile pentru a face ceva, si sa nu faci - asta e ce detest. Eu o ador pe Maica Tereza, pentru ca a stiut sa se plimbe intre doua lumi. A gasit o cale de comunicare cu cei necajiti. Sa nu creada cineva ca acesti oameni se destainuie usor. Prin ce am vazut despre Maica Tereza, am vazut ca se poate si ca gasesti cai de comunicare cu ei. Eu sunt o persoana ce poate fi imbracata 10 minute frumos, apoi coboara si ramane ore intregi in canale, cu ei".
    O privesc. E frumoasa. Una dintre femeile frumoase pe care le cunosc - nu foarte multe. Ii pasa de ce face si de ce spune. Vorbeste cu suflet, imi arata pozele de pe pereti, teancurile de hartii pe care le rezolva ca sa fie totul asa, colaboratorii ei. Vorbeste cu suflet, si se scarpina discret uneori. Ma intreb pe unde o fi umblat iar. Imi spune singura, fara sa o intreb: a facut o dermatita de contact. Nu lucreaza cu dive. Dar primeste recunostinta sincera, mai mult decat multe dintre ,,divele" din statele de plata ale scenei sociale din Banat.
    Vin la noi si doua dintre colaboratoare, asistentele sociale Ana Maria Novacescu si Delia Murariu. Imi expun proiectul, explic cam ce as vrea sa iau, de data aceasta, de aici, ce ar fi de aratat oamenilor din jur. Celor carora le tremura perdelele cand trece mica oaste de oameni fara locuinta, care acum au locuinte, de oameni care nu puteau vota, dar care acum incep sa aiba si buletine, si locuri de munca, si tot.
    In scaun cu rotile si fara casa
    Hotaram ca ii vom intreba pe domnii L. si T. daca vor sa stea de vorba cu mine. Aproape ca ma face sa ma crispez cat de repede accepta cei doi barbati sa povestim despre vietile lor. Nu ma asteptam. Oricum, le explic ca nu le voi folosi numele, nici detalii care sa duca pe cineva la ei. Nici poze. Domnul L. imi spune ca el chiar ar vrea sa-l pozez – dar nu e ok sa folosesc fotografii cu fata.
    Raman cu domnul L. si ne prinde seara si schimbul de tura din centru tot povestind. O ia de cand era mic, de la nastere, de la felul in care mama lui, ce avea 15 ani si ceva cand l-a nascut, l-a lasat pe pragul casei in care locuia bunica lui, si a fugit. Mama a plecat la Moldova Noua. L-a crescut bunica. Nu stie cine e tatal lui. Intr-o zi, pe la 7 ani, a sparlit o lubenita mica din piata, si tocmai a aparut mama lui cu ceva ce, tehnic, s-ar chema tata vitreg, si ce mai tine minte e ca in ziua aia i-au luat tenisi, pantaloni scurti, maieu alb, niste chiloti tetra, caiete si ghiozdan.
    Au vrut sa-l ia de tot, la Moldova Noua, dar bunica nu l-a dat. Nu l-a dat atunci – cand era intr-a IV-a imi povesteste cum a trecut foarte aproape de a fi dat la Casa Copilului - l-a dus bunica de mana sa-l lase, a dat ceva acte mai intai, plangea, a discutat cu o femeie de acolo, pana la urma l-a luat de aripa si l-a dus iar acasa - i se facuse mila de copil.
    Cumva ma rup putin de sunetul vocii lui, in timp ce imi povesteste, si-l privesc cat de convins vorbeste, cu ochii lui ce par ceva intre comediantul Marty Feldman si un melc prins din urma de un buldozer. Omul acesta a trait peste doua decenii in strada, cu degeraturi la picioare, cu falca zdrobita de la batai, niste ani in scaun cu rotile, chiar. Acum merge, in carje dar merge. E jovial. Si, daca i-a spus directoarea ca poate avea incredere in mine, are. Si povesteste. Despre cum era el ca si copil. La unii oameni asa de greu incercati te si miri ca au fost copii candva - parca sunt doua basme incongruente, cusute cu fir desirat din panza de sac…
    Nu spun nimic, el nu are de unde sa stie cine a fost Feldman, nu a fost el prea razgaiat, la viata lui, macar in ultima jumatate, cu televizor si alte d-astea… E inca la anii de scoala, imi spune cum mergea in timpul liber si ajuta la un aprozar din Iosefin, sa faca un ban. A terminat opt clase, ar fi vrut sa invete mai departe dar nu l-a lasat bunica-sa. Pe la 13-14 ani a reaparut mama lui in peisaj, sa-l ia. Si el a vrut. A stat vreo sase-sapte luni la ea, ca aveau ,,micul trafic" si i se parea interesant. Dar s-a apucat de fumat si de baut, si taica-su vitreg i-a tras doua palme, l-a facut pachet si l-a trimis la Timisoara. A terminat clasa a VIII-a si chiar a reusit la liceu, la Electromotor, dar bunica-sa l-a trimis la munca.
    Un aprozarist l-a invatat sa fure la cantar si sa-i ,,faca" pe clienti. A prins gustul de a face ciubuc, stia toti sefii de local, umbla prin cluburi si spargea banii pe care-i castiga. Era inainte de Revolutie - acum are 47 de ani. I-a mers viata asta pana la 18 ani si ceva. A dat de o fata, a lasat-o gravida, a luat-o. Avea buletin dar nu avea adresa. Nu stiam ca au existat astfel de buletine. El zice ca da - ca la el scria doar Sanandrei, sat Carani. Si nici o adresa. Si de aici i s-a tras si beleaua.
    Nu era ok pe timpul trecut sa nu ai adresa. Nu te angaja nimeni. Lucrai doar ca zilier. Familia fetei cu care s-a casatorit nu l-a agreat niciodata si domnul L. nu si-a putut face buletinul pe adresa la care a locuit o vreme cu sotia sa, la ai ei. Bunica-sa nu il putuse infia pentru ca nu a vrut maica-sa. Si asa, omul nostru se plimba prin viata cu acte ,,semi", din cauza carora a si ajuns pe drumuri.
    Fata lui avea doua luni cand au fost dati afara de la parintii sotiei. Erau niste copii, amandoi. Copii cu un copil. Si fara acte certe. S-au dus la bunica lui. Care i-a dat si ea afara, candva. Au mers la mama lui, la Moldova Noua. Deja se nascuse si a doua fetita. Mama lui avea o fetita cam de varsta fetitelor lui. Candva - ati ghicit - i-a dat afara. Doi tineri pe drumuri, cu doi copii mici.
    Au revenit la Timisoara. Nevasta-sa a facut niste aranjamente sa vanda fetita cea mica unor olandezi. El a sarit in sus cand a aflat. Nu a fost de acord. A cerut o locuinta la primarie. A primit doua variante dar era mereu alungat cand incerca sa intre in spatiu. Cei care erau deja acolo nu doreau intrusi. Domnul L. si-a lasat nevasta si copiii la un unchi. Nu avea acte, nu il angaja nimeni. A inceput sa bea. Spera sa poata intra in randul lumii, sa aiba o casa unde sa-si ia nevasta si copii. Avea doar un abonament pe termen nelimitat la nesansa. Apoi la bautura, apoi…
    Din '93-'94 a inceput sa bea spirt, s-a inhaitat cu niste derbedei, dormea pe unde apuca, prin oras. Traia dupa legea strazii - toti incearca sa-ti ia banii. Prima degeratura la picioare a facut-o prin 1997. A ajuns in Calea Girocului - ajuta in piata si bea. Asta era viata lui. Dormea in piata, sub mese, sau in vagonete, cu multi altii - vreo 16-17. Multi dintre ei au murit, degerati. Dupa sapte-opt ani aici a mers in Sagului, vreo doi ani, si ajuta si acolo la descarcat, dar a revenit in Girocului.
    Si-a facut traiul pe langa piata din Girocului. Ajuta cu plasele, sau ce putea, cat mai putea. Pentru ca nu mai mergea, in ultimii ani. Zacea intr-un scaun cu rotile. Cei din zona au vazut ca e linistit de felul lui, ca nu intra in scandaluri. Dar il mai luau altii la bataie, sa-l jefuiasca. De aceea are falca sparta si dintii ramasi sunt strambi si rari.

    Ultimii ani par de cosmar, desi-I povesteste lin, asteptand sa ma mir, sa ma crucesc. Nu ma crucesc, ma gandesc doar cat de mult poate rezista un om. Cat de mult duce pana moare. Cat de mult se poate intinde firul pana se rupe. Al lui a rezistat. Si cineva l-a salvat inainte de a se rupe. Avea, sub balcoanele pe unde era lasat sa doarma, o saltea, doua dune si niste caramizi. Imi povesteste cum punea caramizile sa se fereasca de ploaie sau de zapada. Imi explica folosind si mainile. Nu inteleg dar nu e nimic, dau din cap, aprobator. Ca sa stie ca il urmaresc, chiar de nu inteleg. Ma gandesc la frig. Am mancat si eu frig la viata mea, mai ales cat am lucrat ca si corespondent de razboi, in Sarajevo. Urasc frigul. Nu inteleg ce facea cu caramizile, dar stiu cum e frigul cand noaptea nu e pretext de odihna ci doar ceva cumplit, caruia-I numeri orele, cu ura, pana trece.
    In 2011 a facut si TBC - si nici nu e de mirare. De mirare e ca a scapat de el si ca e viu. Imi spune ca a fost tinut de mila prin spitale - macar acolo avea mancare si caldura si medicamente... Are vreo sapte-opt internari la activ, pentru tuberculoza, una pentru astm, una pentru bronsita - imi enumera, zambind, ca si cum ar fi fentat sistemul. In fapt, sistemul l-a fentat pe el, furandu-I viata, zidindu-l in nesansa. Ceasul rau, pisica treispe. E doar un om. Un om al nimanui.
    Avea 42 de kilograme cand a venit la Centru. S-a negociat cu el, la inceput nu a vrut sa vina. Nu stia cum e, cum poate fi. Statea de opt ani in scaun cu rotile. L-au tuns, l-au barbierit, i-au dat carje, l-au dus la spital. Se uita la televizor, uneori citeste. Si-a rezolvat actele. O sa aiba o indemnizatie de handicapat. O spune fara sa se strambe la cuvant. Cand vii de acolo de unde vine el, nu simti nevoia sa te fandosesti, explicand ca tu esti cu dizabilitati, nu handicapat. Accentul, in fraza, cade pe indemnizatia aia, In rest sunt doar cuvinte. Si... de cuvinte e plina lumea...
    Dar uite ca, dupa o viata de nefericire, domnul L. invata sa surada iar. Imi spune, mandru: aici nu mi-a spus niciodata cineva altfel decat ,,domnule". Ar vrea sa faca un curs de calificare, sa munceasca. Dar cu un ochi nu vede deloc i insa nu e printe prioritatile sale operatia de cateva zeci de milioane de lei vechi. Candva, cand matca lucrurilor bune se va mai fi adancit putin, poate va incerca iar sa ia legatura cu fetele lui. Ele au facut scoli, una traieste in strainatate. El... ce le poate da?… Nici macar dramul de intelepciune ca parintele lor nu poate fi condamnat pentru toate pisicile negre pe care I le-a trimis viata sa-i treaca prin fata... Dar poate candva se va schimba si asta... E pe drumul cel bun.
    Sfintii nu ajuta la poker
    Domnul T. are si el o viata aparte. In alt fel, aparte. Chiar te si miri cate feluri de aparte sunt pe lumea asta. Ochi sa ai, sa le cuprinzi... E un tanar de 31 de ani ce are toata viata inainte. A avut-o si in spate, pana acum. Doar ca, acum, de o vreme, viata lui a apucat-o pe un fir rau.
    Din familie buna, absolvent de facultate, in Bucuresti, om tanar, frumos, destept, cu bani, cu job. O ecuatie in care nu poti vedea ce s-ar putea intampla ca cel despre care vorbesc sa ajunga pe strada. Si totusi... Lucra intr-un mediu in care dai de oameni cu bani, oameni cu care nu putea concura. Ar fi vrut sa fie ca ei, sa acumuleze repede, sa poata sa sparga bani cu aceeasi usurinta, cand iese cu ei. Si asa a inceput sa joace. Poker. Si sa piarda. Nu doar banii lui ci si ai celor din jur.
    Si domnul T. imi povesteste cu seninatate. E aici din noiembrie, lucreaza cu un psiholog. Ma gandesc ca seninatatea aceasta cu care vorbeste nu este cea a unuia care nu are pic de scrupule ci linistea castigata cu greu, prin munca psihologului, pentru a-l face sa constientizeze ce probleme duce cu el, de a le vedea, de a le accepta pentru a le infrange. Domnul T. ma face partasa cu cele pe care le descopera. Cu acest nou eu. De aici, seninatatea aceasta. Ii doresc mult sa ramana la ea.
    De la poker curg multe lucruri. Interlocutorul meu imi povesteste cum se castiga bani, cum se pierd bani, cum speri ca tura viitoare te va scoate si ca iti vei plati datoriile si vei putea sa si traiesti. Doar ca ,,tura viitoare" nu vine... Si ajungi sa joci banii colegilor tai, ai afacerii tale. Parintii lui se despartisera, au vandut ce au avut de impartit, cu tatal nu e de stat, mama a plecat din Romania. Domnul T. a umblat prin lume, imi arata semnul ce i-a ramas pe deget dupa ce l-a muscat o nutrie, in Danemarca - pentru ca a lucrat si la o ferma de nutrii. Vorbind, scapam cateva englezisme - lucru firesc la generatiile noastre, si, de aici, o parte din conversatie o virez pe engleza - limba la care domnul T. se descurca admirabil.

    Imi povesteste cum a jucat, in Timisoara, ultima tura de bani a celor cu care intrase intr-o afacere. Imi spune chiar ca s-a dus la biserica si s-a rugat tuturor sfintilor de acolo sa-l ajute sa castige ca sa puna banii la loc - pentru ca sparsese deja jumatate din ei. A iesit increzator din biserica. Si a pierdut...
    A avut noroc ca nu l-a dat nimeni pe mana politiei. Sigur, a dezamagit prieteni si colaboratori, i-a ranit adanc pe unii. L-au certat, l-au amenintat, dar au inteles ca devenise dependent de a juca blestematul de poker. Nu bea peste masura, nu tragea pe nas. Juca. I-au pus in vedere sa se duca sa vada un psiholog. La fata cu care statea nu s-a mai putut duce - jucase si banii ei de chirie. Nu mai avea job, nu avea unde sa mearga sa doarma. I s-a spus de Centrul acesta. Si a venit aici.
    Ce vad acum e, cred, alt om. Senin. Caruia nu-i tremura mana dupa a taia cartile. Are un job, acum. A luat deja doua salarii. Desi drumul lui spre job trece pe langa niste locuri ,,de ispita", unde s-ar putea sparge bani la modul in care o facea pana acum, nu a pierdut nici un ban din cei ai etapei noi din viata sa, asa. Mai are de lucru la ogorul nou care e-n mintea sa, si care tocmai a fost plivit de buruieni. Va veni si timpul semanaturii, chiar al culesului. Dar acum se bucura de pasii mici pe care i-a facut, de viata cea noua. Invata ca treptele nu se ard.
    Domnul T. e mult diferit de ceilalti oameni din Centru. Imi spune despre cum reuseste sa se vada, acum, din afara sa. De cum ii vede pe colegii de centru, interesati de ,,pacanele" si de fumat tigari facute din mucurile ramase de la altii, cu hartie grosiera. Ii spun ca, din cate stiu, cea mai buna hartie de tigara improvizata e hartia de Biblie. Rade socat, revoltat. Nu se preface. Roseste. Nu se astepta. Ii explic ca eu nu am facut asa ceva, si nu as strica o carte, dar am citit ca asa sta situatia. Imi spune ca tocmai a primit o Biblie. E credincios. Partea aceasta a devenit importanta pentru el, imi spune. Ca vrea sa valorifice sansa care i s-a dat, de a iesi din rau. Si ca doreste sa ajunga acolo unde sa poata sa faca si el ceva, candva, pentru cei asemeni lui, cel de ieri.
    Zice ca s-a gandit sa-si faca un tatuaj sa-i aduca aminte ce traieste acum. Ii spun sa-si tatueze pe brat o priza. I-o arat pe cea de langa noi. Nu glumesc. Ii explic ca va avea o viata noua, unde nu va defila cu greselile tineretii pe frunte. Ca o priza din Centru ar fi privita de toti cei ce vor ajunge in jurul lui, fara sa-i stie povestea, drept o extravaganta, dar ca el va sti ca e de acolo, de la Centrul unde a fost pus pe linii noi, si ca ii va fi de ajuns ca sa isi reaminteasca.
    Si ii gasesc un preot fain, sa poata schimba impreuna cateva idei. Poate duminica asta ce vine vom merge impreuna sa se intalneasca. Pentru ca nu vreau sa plec, aseptic, ca ziarist ce si-a terminat misiunea, si mananca linistit um mar, dupa ce l-a spalat, fericit ca a scapat de nefericirea din Telegrafului.
    In fapt, nu la mere imi sta capul, cand plec ultima data de aici, ci la o ciocolata cu orez, pe care o iau din magazinutul intunecat, de cartier marginas, ce vine chiar dupa Centru. In timp ce platesc, o intreb pe vanzatoare: ati avut vreodata probleme cu vecinii dumneavoastra? Si arat cu capul spre spatele ei. Zice ca nu. Si zambeste frumos. E una dintre persoanele care au un contact zilnic cu ,,vecinii", nemijlocit, si nu din spatele unei perdele, de la etaj.
    Primavara asta care incepe si aici, pe Telegrafului... e ceva cu ea... Uneori ai vrea sa fii ca un mar. Sa poti sa te rupi si sa dai o bucatica din tine celor ce au mai putin. Sa poti sa vezi schimbarea in bine mai repede, mai adanc. Ma uit la scrisul meu. E un bumerang ce poate aduce schimbare, da. Dar ia timp pana se intoarce, ia timp pana se schimba legislatie, timp pana cad cei rai si urca cei buni. Si-i vad pe oamenii acestia, pe mitropolit, pe Rodica Cojan si fetele ei, care sunt mult mai aproape de locurile unde se intampla, azi, acum, lucruri. Pentru atatia oameni in nevoie. Ba, de cand cu Centrul acesta, a aflat si nenorocitul nostru de primar - nomine odiosa - ca exista un loc unde pot fi ajutati chiar si cei ce nu l-au votat. Viata e mai mult decat bani si mariri si proiecte cu piloni din orgolii. Caruselul se-nvarte si nu se stie niciodata ce suma de labilitati te va duce acolo unde nu te-ai gandit niciodata ca ai putea sa cazi. Si roaga-te ca, de-o fi sa cazi, sa fie pe-aproape maini care sa te prinda, ca cele din Telegrafului. Pentru ca viata rea e un fir ce poate fi innodat iar. De zane care nu-s ca la televizor - si ce bine ca nu-s asa! - dar care, uite, exista. Si iti vegheaza si cresterea, si caderea, de cele mai multe ori nestiut. Si scarpinandu-se discret.
    Ramona Balutescu
    The post Zanele bune nu-s ca la televizor. Dar exista. appeared first on Presa Oradea.
    [...]Citeste mai departe
    Sursa: OradeaPress
  • In sistemul educational din Bihor, eficientizarea este doar pentru catei!


    [2016-02-12]
    Politizarea institutiilor publice ramane o piatra de moara agatata de gatul eficientizarii, in Romania. Cel mai clar exemplu il reprezinta presiunile pe care UDMR-ul le-a facut prin interpusi la Inspectorat pentru ca numarul claselor maghiare sa fie mai mare, desi copiii sunt tot mai putin. Rezultatul? La scolile si clasele in care invata romani, eficientizarea […]
    The post In sistemul educational din Bihor, eficientizarea este doar pentru catei! appeared first on Presa Oradea.
     Politizarea institutiilor publice ramane o piatra de moara agatata de gatul eficientizarii, in Romania. Cel mai clar exemplu il reprezinta presiunile pe care UDMR-ul le-a facut prin interpusi la Inspectorat pentru ca numarul claselor maghiare sa fie mai mare, desi copiii sunt tot mai putin. Rezultatul? La scolile si clasele in care invata romani, eficientizarea e normala, la maghiari e sovinism!
    Scolile romanesti care au un numar mic de elevi pe clasa, cum este cazul Colegiului Tehnic Andrei Saguna, care avea o medie de 19-23 de elevi pe clasa, sunt comasate pentru eficientizare in timp ce cele cu predare in limba maghiara, unde media elevilor este uneori la limita minima admisa de Legea Educatiei, sunt trecute cu vederea. Pe judet, conform informatiilor oficiale de la Inspectoratul Scolar Judetean (ISJ) Bihor, media de elevi la clasele romanesti este de 25,75 de elevi pe clasa, la cele maghiare este de 22,03, cu mentiunea ca aici exista si clase care functioneaza cu cate 15 elevi.

    In felul acesta, copiii si profesorii romani sunt discriminati fiind nevoiti fie sa se mute de la o scoala la alta, fie, in cazul profesorilor, sa lucreze la doua-trei scoli pentru a-si face norma. Cei maghiari pot, bine mersi, sa invete in clase cu 15 elevi iar profesorii sa nu duca grija zilei de maine. UDMR-ul le tine spatele.
    Sase clase la sase elevi!
    Legea Educatiei Nationale este foarte clara. Ea spune ca intr-o clasa de liceu este musai sa fie in medie 25 de elevi, dar nu mai putini de 15, fara a preciza clauze speciale in ceea ce-i priveste pe elevii care invata in clase maghiare. Pornind de la ea, in ianuarie 2016, seful ISJ Bihor, Alin Novac-Iuhas, a vrut sa propuna la Ministerul Educatiei 36 de clase de predare in limba maghiara pentru ca a observat ca multi dintre elevii maghiari aleg sa meraga in clasa a IX-a la liceele si colegiile romanesti, unde vad ca se face mai multa carte decat la cele maghiare, lucru dovedit de rezultatele pe care scolile romanesti le au la Bacalaureat, comparativ cu cele maghiare.
    Directorii maghiar propusesera, la aproape acelasi numar de copii ca anul trecut, 41 de clase cu predare in limba maghiara, propunere total rupta de realitate care avea doar rostul de a pastra in sistem profesori cu carnet de membru UDMR.

    ,,Propunerea mea initiala a fost de 36 de clase pentru limba maghiara dar dupa ce am reanalizat impreuna cu directorii situatia, am convenit ca la cei 1.158 de levi, la o medie de 28 pe clasa, sa acordam 41 de clase"

    a spus Iuhas care a recunoscut ca, in prezent, sunt clase cu predare in limba mahiara in care sunt doar 15 elevi, mentionand ca va incerca ca in viitor acest lucru sa nu se mai repete.

    Pretentiile directorilor din scolile maghiare, marionete puse in functii de UDMR (nu ca cei de la scolile romanesti nu ar fi la fel, doar ca partidele politice care au pus directori in functie s-au tot rotit la ciolan), sunt cel putin deplasate daca ne gandim ca anul trecut la 1.152 de elevi, doar cu opt mai putini decat anul acesta, au fost propuse 35 de clase de-a IX-a. Cum ar veni, fata de anul trecut, numarul de elevi a crescut cu sase iar numarul de clase tot cu sase.
    Situatia nu va ramane insa asa pentru ca cele sase clase primite de la Inspectorat vor trebui umplute cu elevi iar daca ,,norma" minima nu va fi realizata ele nu vor putea functiona. Doar ca norma minima de la o clasa de elevi maghiari nu e totuna cu norma minima de la o clasa de romani. Unii sunt mai cu mot.
    Ministrul Educatiei, la Oradea: ,,nu au existat presiuni, ci dialog".

    Discutiile in Consiliul de Administratie care a aprobat numarul de clase au fost aprinse, singurul care a ramas pana la capat ferm cu privire la acestea a fost seful ISJ Bihor Alin Novac-Iuhas, care, intr-un tarziu, la presiunile si amenintarile oamenilor UDMR-ului, a cedat si el.

    ,,Nu le-as spune presiuni. Au fost discutii"

    a afirmat diplomat Iuhas care nu a vrut nici sa confirme nici sa infirme amenintarile. Mai mult, sursele Crisanei spun ca UDMR-istii ar fi aruncat in joc chiar cartea sovinismului, sustinand ca vor duce o campanie in care sa arate oradenilor ca actualul sef al inspectoratului ar avea ceva cu maghiarii.

    ,,Mie, in fata, nu mi-au spus ca as fi sovin!"

    a mai spus inspectorul sef.

    Joi, 11 februarie 2016, prezent la Oradea, ministrul Adrian Curaj cunostea foarte bine situatia (o dovada in plus ca presiuni au fost chiar si la nivelul Ministerului Educatiei) dar, la fel ca Iuhas, a ales sa fie diplomat:

    ,,Nu au existat presiuni, ci dialog. Nimeni insa nu va accepta ca dupa examene sa se creeze clase subdimensionate".

    In ceea ce priveste pozitia celorlalti inspectori din comisie, sursele Crisanei spun ca lucrurile au fost aranjate mai sus, unde prietenia intre UDMR si celelalte partide, PSD si PNL, ar face legea. Acestor sfori li se adauga si faptul ca UDMR-istii au adunat 4.500 de semnatari de la etnicii maghiari impotriva reducerii numarului de clase cu predare in limba maghiara.
    Indiferent de ce se va decide in vara, cand Iuhas si ministrul Educatiei spun ca nu vor permite clase cu un numar mai mici de elevi, un lucru este tot mai clar: in Bihor, eficientizarea este doar pentru catei.
    Ichim Vasilica
    The post In sistemul educational din Bihor, eficientizarea este doar pentru catei! appeared first on Presa Oradea.
    [...]Citeste mai departe
    Sursa: OradeaPress
  • Una spunem, alta fumam: Alaturi de un inspector numit politic, ministrul Educatiei prevesteste depolitizarea invatamantului


    [2016-02-12]
    In fata unei realitati neplacute, si anume ca, de 7 ani incoace, toti directorii de scoli sunt numiti de inspectorii scolari generali, la randul lor selectati din randul clientele politice, ministrul Educatiei, Adrian Curaj, a anuntat la Oradea ca pregateste concursurile pentru directorii de scoli. De asemenea, Curaj a spus ca nu va permite sa ramana in functii inspectorii generali care nu promoveaza concursurile. Intrebat cum l-a tolerat atunci pe seful ISJ Bihor, Alin Novac Iuhas, aflat fix in aceasta situatie, Curaj l-a scuzat pe acesta, spunand ca... nu a avut timpul necesar sa invete. [...]Citeste mai departe
    Sursa: eBihoreanul
  • Ministrul Educatiei, la Oradea. Plin de bune intentii dar total rupt de realitate!


    [2016-02-12]
    Vizita ,,de lucru" a ministrului Educatiei, Adrian Curaj, la Oradea. Dupa ce s-a intalnit cu elevii la Universitatea din Oradea, in cadrul serbarii a 10 ani de la infiintarea Consiliului National al Elevilor, joi, 11.02.2016, a vizitat Inspectoratul Scolar Judetean (ISJ) Bihor si a raspuns intrebarilor jurnalistilor. Ca de obicei, in chestiunile arzatoare Curaj a […]
    The post Ministrul Educatiei, la Oradea. Plin de bune intentii dar total rupt de realitate! appeared first on Presa Oradea.
     Vizita ,,de lucru" a ministrului Educatiei, Adrian Curaj, la Oradea. Dupa ce s-a intalnit cu elevii la Universitatea din Oradea, in cadrul serbarii a 10 ani de la infiintarea Consiliului National al Elevilor, joi, 11.02.2016, a vizitat Inspectoratul Scolar Judetean (ISJ) Bihor si a raspuns intrebarilor jurnalistilor. Ca de obicei, in chestiunile arzatoare Curaj a fost lacunar si evaziv dovedind mai degraba ca are abilitati de politician decat de tehnocrat.
    Pentru ca a vrut sa auda ,,vocea celor dedicati scolii" Adrian Curaj a stat prima data de vorba cu inspectorii ,,pentru a rezolva problemele cu care acestia se confrunta". Intrebat de jurnalisti cu privire la cresterea nejustificata, peste noapte, a numarului de clase cu predare in limba maghiara in Bihor, ministrul Adrian Curaj a aplicat tactica lui Alin Novac-Iuhas, aceea de a bagateliza problema reala folosindu-se de limbaj.


    ,,Nu au fost presiuni. Au fost doar discutii normale, dialog, dar dupa inscrieri nimeni nu va accepta clase subdimensionate".

    In ceea ce priveste politizarea sistemului educational, directorii din scoli si oamenii din inspectorate, ministrul a spus ca lucrurile vor fi schimbate.

    ,,Anul acesta, pana plec, vreau sa avem o metodologie si sa fie chiar date concursuri pentru posturile de directori si de sefi la inspectorate. Am pus la punct cinci criterii foarte importante care vor exclude politizarea. Primul dintre ele este acela ca niciun sef de inspectorat care a picat concursul nu va mai putea ramane cu delegatie. Dupa cele cinci criterii vom alege un sef interimar pana la urmatorul concurs"

    a spus ministrul.

    Culmea este ca insusi inspectorul care statea langa el, seful ISJ Bihor - Alin Novac-Iuhas, dupa ce picase examenul, primise hartie pentru a ramane in functie, semnata chiar de Curaj.
    Tras de maneca de ziaristi, Curaj s-a comportant exact ca un scolar care isi pregatise lectia, bucuros ca poate raspunde:

    ,,A fost un caz special, domnul Iuhas era inspector sef de doar doua luni, nu venise de bine in functie si facuse foarte multe lucruri bune asa ca am dorit sa-l pastram pana la urmatorul examen, care va fi curand".


    Adica, in acceptiunea ministrului, unde-i lege e loc si de tocmeala!
    Despre mirificul invatamant romanesc care nu are nici macar o universitate in topurile mondiale!
    O alta intrebare pusa de ziaristi a vizat discursul laudativ si pompos pe care ministrul il are in permanenta la adresa invatamantului romanesc, in contextul in care nicio universitate din tara nu se afla in vreunul din topurile importante la nivel mondial.

    ,,Nu este o atitudine deplasata. Sunt mandru de invatamantul romanesc. Avem medici pregatiti in Romania care sunt cautati in tari cu o pregatire universitara din top si studenti care vin sa studieze in Romania si care provin din acele tari. Am incredere in autonomia universitara, mai ales ca am coordonat cu evaluatori straini 70 de universitati din tara si aprecierile lor au fost in permanenta pozitive.



    Unele fac adevarate minuni in mediul local, pregatesc tineri pentru societati comerciale sau multinationale performante care ajuta comunitatile locale sa se dezvolte. In plus, universitatile din aceste topuri au bugete impresionante"

    a argumentat ministrul, care pus in fata exemplului unei universitati cu buget mai mic decat Universitatea Babes Bolyai din Cluj dar care se afla in prima jumatate a unuia din topurile mondiale importante, a spus ca ,,acelea sunt exceptii".
    Mai mult, a facut chiar aluzii negative la adresa criteriilor de performanta ale acestor topuri, sugerand ca institutiile superioare de invatamant nu sunt doar niste cifre, pe principiul ca daca nu ne conformam principiilor, vina nu poate fi decat a principiilor sau a celor care le stabilesc.

    In concluzie, desi la nivel de intentii actualul ministru al Educatiei sta bine, este foarte clar ca nu prea are habar de nivelul real din scolile romanesti si ca nici nu va fi in stare sa schimbe ceva pentru ca nu poti construi nimic solid daca nu pornesti de la premise realiste, de la o analiza clara care sa iti arate unde esti pe scara valorii.
    Ichim Vasilica
    The post Ministrul Educatiei, la Oradea. Plin de bune intentii dar total rupt de realitate! appeared first on Presa Oradea.
    [...]Citeste mai departe
    Sursa: OradeaPress
  • Primaria Oradea sprijina campania de colectare a hartiei demarata la nivelul municipiului


    [2016-02-11]
    Inspectoratul Scolar Judetean in parteneriat cu Primaria Oradea, Agentia pentru Protectia Mediului, Garda Nationala de Mediu si Eco Bihor SRL - Centrul de Management Integrat al Deseurilor, organizeaza pentru a patra oara o ampla actiune de colectare a hârtiei, la care sunt invitate sa participe toate scolile si gradinitele din municipiul Oradea.

    Aceasta actiune va ajuta la formarea unei perceptii ecologice a copiilor si tinerilor care vor lua parte la aceasta colectare de maculatura.

    Pentru ca numarul participantilor sa fie cât mai mare, S.C. Eco Bihor SRL organizeaza un concurs, solicitând tuturor elevilor, respectiv parintilor acestora sa aduca la scoala cantitatile de hârte neutilizabile, adunate acasa. Actiunea de colectare se desfasoara in intervalul 8 februarie - 8 aprilie 2016.

    In momentul in care la o scoala se aduna o cantitate de minim 500 kg hârtie, se poate solicita transportul gratuit la nr. de telefon 0751.019.933 sau prin mail la banner.f@ecobihor.ro. Deseurile de hârtie colectate vor fi transportate de catre Eco Bihor SRL la hala de sortare a orasului, unde vor fi procesate si trimise spre reciclare catre fabricile de hârtie.

    Eco Bihor SRL ofera institutiilor de invatamânt un pret net de 0,24 lei /kg pentru deseurile de hârtie colectate.

    In spiritul competitiei, va fi declarata câstigatoare scoala care a reusit sa adune cea mai mare cantitate de maculatura. In cadrul campaniei se vor acorda trei premii, sponsorizate integral de Eco Bihor, in valoare totala de 3000 lei, dupa cum urmeaza:

    -       Locul I - 1500 lei (TVA inclus)

    -       Locul II - 1000 lei (TVA inclus)

    -       Locul III - 500 lei (TVA inclus)

    Premiile se vor acorda unitatilor de invatamânt, dar se recomanda recompensarea copiilor/clasei care a depus cel mai mare efort, pentru a fi educati in spiritul protectiei mediului inconjurator. Totodata, primele 10 scoli vor primi pubele de colectare selectiva a deseurilor de ambalaje.

    La sfârsitul concursului va avea loc o ceremonie de predare a diplomelor intr-un cadru oficial.

      [...]Citeste mai departe
     Primaria Oradea sprijina campania de colectare a hartiei demarata la nivelul municipiului
    Sursa: Primaria Oradea
  • In 2015, in Bihor, mai multi bebelusi dar si mai multe avorturi!


    [2016-02-08]
    Saptamana trecuta Directia de Sanatate Publica (DSP) Bihor a prezentat ultimul raport cu privire la sanatatea bihorenilor. Conform acestuia, in 2015 a crescut numarul de gravide care au sub 15 ani sau intre 15 si 19 ani, concomitent cu avorurile la aceste varste. Specialistii DSP Bihor spun ca sporul natural isi mentine valoarea negativa de […]
    The post In 2015, in Bihor, mai multi bebelusi dar si mai multe avorturi! appeared first on Presa Oradea.
     Saptamana trecuta Directia de Sanatate Publica (DSP) Bihor a prezentat ultimul raport cu privire la sanatatea bihorenilor. Conform acestuia, in 2015 a crescut numarul de gravide care au sub 15 ani sau intre 15 si 19 ani, concomitent cu avorurile la aceste varste.
    Specialistii DSP Bihor spun ca sporul natural isi mentine valoarea negativa de la -2,43 la mia de locuitori in 2015, la -2,01 la mia de locuitori in 2014. In ceea ce priveste imbolnavirile, numarul acestora a scazut fata de 2014, dar pe primul loc sunt tot bolile aparatului respirator, urmate de boli ale aparatului digestiv.

    Cazurile noi de diabet zaharat sunt in crestere in 2015 (2.642 de cazuri noi de imbolnavire) fata de anul 2014 (2.489 cazuri noi de imbolnavire). Numarul de cazuri noi diagnosticate ca tumori este de 2.443 in 2015, in crestere fata de 2.350 in 2014.
    In primele 9 luni ale anului 2015 au fost depistate 4.229 de gravide comparativ cu anul 2014 cand au fost depistate 3.909 gravide. In aceeasi perioada au fost inregistrate 1.367 de avorturi, cu 271 mai multe decat in 2014 cand au fost inregistrate 1.096 avorturi.

    ,,Ingrijoratoare este cresterea mortalitatii infantile, de la 6,4 la mie in 2014 la 9,4 la mie in 2015. Suntem sub media pe tara, care este de 10,11 la mie, dar o crestere de trei procente intr-un singur an este mult. Ne-am gandim sa derulam un proiect european, un fel de caravana prin care sa le explicam la viitoarele mame sau le cele care au nou-nascuti, cum sa se comporte cu ei.
    Din statisticile noastre, aceste decese apar in perioadele de toamna-iarna si dovedesc un acces la supraveghere al gravidei, deficitar. Cauzele sunt multiple dar tin de migratia mamicilor care au servicii in alte tari si care nu merg regulat la controale.



    Un alt lucru ingrijorator il reprezinta faptul ca a crescut numarul de gravide care au sub 15 ani sau intre 15 si 19 ani, concomitent cu avorurile la aceste varste. Cred ca se impune reintroducerea educatiei pentru sanatate in scoli"

    a spus Daniela Rahota, directorul executiv al DSP Bihor, intr-o conferinta de presa care a avut loc pe 3 februarie la sediu institutiei.
    Ichim Vasilica
    The post In 2015, in Bihor, mai multi bebelusi dar si mai multe avorturi! appeared first on Presa Oradea.
    [...]Citeste mai departe
    Sursa: OradeaPress
  • Inca un an de realizari la ASCO


    [2016-02-07]
    Directorul Administratiei Sociale Comunitare Oradea, d-na Arina Mos, a prezentat azi, 28 ianuarie 2016, raportul de activitate al institutiei pe anul 2015. In deschiderea conferintei, directorul ASCO a multumit colegilor si echipei de lucru care a muncit in vederea realizarii obiectivelor impuse.

    Conform precizarilor d-nei director Arina Mos, 2015 a fost un an plin de realizari, in luna aprilie lansându-se campania de informare publica "SINGURI ACASA - ai grija de copiii tai oriunde te afli!", al carei scop a fost  constientizarea de catre parinti a riscurilor asumate prin plecarea lor la munca in strainatate. In urma prezentarii facute de catre directorul ASCO, la Bucuresti, in cadrul sedintei Comitetului Coordonator al Corpului Profesional al Specialistilor in Servicii Sociale, s-a decis, in unanimitate, promovarea campaniei la nivel national.

    „Ne mândrim cu faptul ca aceasta campanie promovata de catre ASCO, la nivel local, a reusit sa se extinda in toata tara si ne dorim ca, la finalul acesteia, sa inaintam autoritatilor centrale propuneri in vederea sustinerii unor programe care sa sprijine familia", a precizat Arina Mos. In cadrul campaniei au fost diseminate pliante, flyere, iar videoclipul campaniei, realizat de catre trupa Voltaj, a fost prezentat in mai multe institutii de pe raza municipiului Oradea, dar si in fiecare unitate de invatamânt.

    In ceea ce priveste eficientizarea Centrului de Ingrijire si Educatie Timpurie - Crese, una dintre investitiile majore la nivelul acestuia a fost reabilitarea integrala si dotarea la standarde europene a Cresei nr. 2 „Picioruse Vesele", a carei activitate a fost reluata in luna septembrie. Conform declaratiei Arinei Mos, "in Oradea, momentan, orice solicitare a parintilor care doresc sa isi inscrie copilul la cresa, sa beneficieze de serviciile oferite in cadrul acestora, este solutionata favorabil, in toate cele 13 crese fiind acoperite toate necesitatile specifice copilului de vârsta anteprescolara, dezvoltarea sferei cognitive, stimularea si dezvoltarea comunicarii, dezvoltarea psihomotricitatii si abilitatii manuale, formarea deprinderilor de interactiune sociala si dezvoltarea autonomiei personale". In anul 2015 au fost inscrisi la cresele publice oradene 580 de copii, cu vârste cuprinse intre 10 luni si 4 ani.

    Compartimentul Cabinete Medicale Scolare din cadrul Serviciului Programe Sociale a asigurat in anul 2015 asistenta medicala preventiva si curativa pentru prescolarii, elevii si studentii care frecventeaza cele 44 de gradinite, 37 de scoli si licee publice din municipiul Oradea si facultatile din cadrul Universitatii din Oradea.

    In cursul anului trecut, ASCO a asigurat functionarea in cele mai bune conditii a celor doua unituri dentare din cele doua cabinete stomatologice din cadrul Colegiului National Mihai Eminescu si a Liceului Teoretic Aurel Lazar, acestea deservind toti elevii din unitatile de invatamânt de pe raza municipiului Oradea. Astfel, s-au efectuat 8.146 consultatii si tratamente stomatologice, 1.353 activitati profilactice si 10.395 activitati preventiv-profilactice in scoli.

    In luna octombrie a avut loc predarea apartamentelor catre beneficiarii selectati pentru cele doua Centre de cazare temporara, nr. 2 si 3, situate pe str. Atelierelor nr. 13, in urma reabilitarii si modernizarii lor. "Familiile care locuiesc in centrele de cazare temporara beneficiaza de servicii sociale: consiliere individuala si de grup, educatie sanitara, formarea abilitatilor necesare unei relationari eficiente cu institutiile furnizoare de servicii sociale, precum si de sprijin in integrarea in munca a chiriasilor, sprijin in obtinerea unei locuinte, ceea ce in mod cert le va ajuta sa-si intemeieze un viitor", a declarat Arina Mos.

    In cadrul Centrelor sociale cu destinatie multifunctionala, Dignitas si Candeo, au beneficiat de servicii de cazare si de consiliere psiho-sociala individuala 69 de persoane.

    Pe lânga  cele mentionate mai sus, ASCO a derulat anul trecut si alte programe: a distribuit ajutoarele alimentare provenite din stocurile de interventie comunitare prin programul POAD, a organizat  Ziua Persoanelor Vârstnice, in cadrul careia au fost serviti cu o masa calda aproximativ 100 de vârstnici, iar in cadrul actiunii "Prânzul pe roti pentru oamenii strazii", in perioada decembrie 2014 - martie 2015, au fost impartite 800 de portii de hrana calda si ceai persoanelor fara adapost. Totodata, in anul 2015 au fost acordate 8 subventii in baza Legii nr. 34/1998 asociatiilor si fundatiilor care infiinteaza si administreaza unitati de asistenta sociala in Oradea. Cu ocazia Zilei Veteranilor de Razboi, in luna februarie, Administratia Sociala Comunitara Oradea a daruit celor 53 de veterani de razboi diplome de recunostinta si pachete cu fructe si dulciuri.

    „Administratia Sociala Comunitara Oradea isi propune pentru anul 2016, alaturi de continuarea acestor programe, cresterea calitatii serviciilor sociale care sa determine cresterea gradului de independenta a beneficiarilor, dezvoltarea unor servicii sociale in comunitate, in centrele multifunctionale din cartierele de blocuri, in colaborare cu organizatiile neguvernamentale din domeniul social, cresterea calitatii serviciilor sociale acordate persoanelor fara adapost cazate in azilul de noapte, dezvoltarea unor programe de sanatate care au ca scop prevenirea unor afectiuni cu incidenta crescuta in rândul copiilor de vârsta scolara, precum si dezvoltarea dialogului cu sectorul ONG care activeaza in plan social", a declarat Arina Mos in cadrul conferintei.

    Raportul prezentat in cadrul conferintei privind activitatea ASCO in anul 2015  poate fi vizualizat in atasamentul stirii.

     

      [...]Citeste mai departe
    Inca un an de realizari la ASCO
    Sursa: Primaria Oradea
  • DSP Bihor ar vrea (re)introducerea Educatiei sanitare in scoli


    [2016-02-01]
    Degeaba incearca autoritatile sanitare sa puna accent pe prevenire, daca o asemenea abordare nu are ecou in randul populatiei. Si pentru ca, de regula, generatia tanara e cea mai receptiva si de acolo pot incepe diverse curente de schimbare a mentalitatii oamenilor, Directia de Sanatate Publica (DSP) Bihor militeaza pentru ca orarul copiilor sa cuprinda […] [...]Citeste mai departe
    Sursa: BihorStiri.ro
  • Mai multe scoli au fost evacuate sau inchise - Alerta in Australia


    [2016-01-30]
    Mai multe scoli din Australia au fost evacuate sau inchise, ieri, din cauza unor amenintari cu bomba, la o zi dupa ce institutii scolare din mai multe state europene au fost vizate de alerte similare, relateaza publicatia Le Figaro. [...]Citeste mai departe
    Sursa: Crisana
  • Inca un an de realizari la ASCO


    [2016-01-28]
    Directorul Administratiei Sociale Comunitare Oradea, d-na Arina Mos, a prezentat azi, 28 ianuarie 2016, raportul de activitate al institutiei pe anul 2015. In deschiderea conferintei, directorul ASCO a multumit colegilor si echipei de lucru care a muncit in vederea realizarii obiectivelor impuse.

    Conform precizarilor d-nei director Arina Mos, 2015 a fost un an plin de realizari, in luna aprilie lansându-se campania de informare publica "SINGURI ACASA - ai grija de copiii tai oriunde te afli!", al carei scop a fost  constientizarea de catre parinti a riscurilor asumate prin plecarea lor la munca in strainatate. In urma prezentarii facute de catre directorul ASCO, la Bucuresti, in cadrul sedintei Comitetului Coordonator al Corpului Profesional al Specialistilor in Servicii Sociale, s-a decis, in unanimitate, promovarea campaniei la nivel national.

    „Ne mândrim cu faptul ca aceasta campanie promovata de catre ASCO, la nivel local, a reusit sa se extinda in toata tara si ne dorim ca, la finalul acesteia, sa inaintam autoritatilor centrale propuneri in vederea sustinerii unor programe care sa sprijine familia", a precizat Arina Mos. In cadrul campaniei au fost diseminate pliante, flyere, iar videoclipul campaniei, realizat de catre trupa Voltaj, a fost prezentat in mai multe institutii de pe raza municipiului Oradea, dar si in fiecare unitate de invatamânt.

    In ceea ce priveste eficientizarea Centrului de Ingrijire si Educatie Timpurie - Crese, una dintre investitiile majore la nivelul acestuia a fost reabilitarea integrala si dotarea la standarde europene a Cresei nr. 2 „Picioruse Vesele", a carei activitate a fost reluata in luna septembrie. Conform declaratiei Arinei Mos, "in Oradea, momentan, orice solicitare a parintilor care doresc sa isi inscrie copilul la cresa, sa beneficieze de serviciile oferite in cadrul acestora, este solutionata favorabil, in toate cele 13 crese fiind acoperite toate necesitatile specifice copilului de vârsta anteprescolara, dezvoltarea sferei cognitive, stimularea si dezvoltarea comunicarii, dezvoltarea psihomotricitatii si abilitatii manuale, formarea deprinderilor de interactiune sociala si dezvoltarea autonomiei personale". In anul 2015 au fost inscrisi la cresele publice oradene 580 de copii, cu vârste cuprinse intre 10 luni si 4 ani.

    Compartimentul Cabinete Medicale Scolare din cadrul Serviciului Programe Sociale a asigurat in anul 2015 asistenta medicala preventiva si curativa pentru prescolarii, elevii si studentii care frecventeaza cele 44 de gradinite, 37 de scoli si licee publice din municipiul Oradea si facultatile din cadrul Universitatii din Oradea.

    In cursul anului trecut, ASCO a asigurat functionarea in cele mai bune conditii a celor doua unituri dentare din cele doua cabinete stomatologice din cadrul Colegiului National Mihai Eminescu si a Liceului Teoretic Aurel Lazar, acestea deservind toti elevii din unitatile de invatamânt de pe raza municipiului Oradea. Astfel, s-au efectuat 8.146 consultatii si tratamente stomatologice, 1.353 activitati profilactice si 10.395 activitati preventiv-profilactice in scoli.

    In luna octombrie a avut loc predarea apartamentelor catre beneficiarii selectati pentru cele doua Centre de cazare temporara, nr. 2 si 3, situate pe str. Atelierelor nr. 13, in urma reabilitarii si modernizarii lor. "Familiile care locuiesc in centrele de cazare temporara beneficiaza de servicii sociale: consiliere individuala si de grup, educatie sanitara, formarea abilitatilor necesare unei relationari eficiente cu institutiile furnizoare de servicii sociale, precum si de sprijin in integrarea in munca a chiriasilor, sprijin in obtinerea unei locuinte, ceea ce in mod cert le va ajuta sa-si intemeieze un viitor", a declarat Arina Mos.

    In cadrul Centrelor sociale cu destinatie multifunctionala, Dignitas si Candeo, au beneficiat de servicii de cazare si de consiliere psiho-sociala individuala 69 de persoane.

    Pe lânga  cele mentionate mai sus, ASCO a derulat anul trecut si alte programe: a distribuit ajutoarele alimentare provenite din stocurile de interventie comunitare prin programul POAD, a organizat  Ziua Persoanelor Vârstnice, in cadrul careia au fost serviti cu o masa calda aproximativ 100 de vârstnici, iar in cadrul actiunii "Prânzul pe roti pentru oamenii strazii", in perioada decembrie 2014 - martie 2015, au fost impartite 800 de portii de hrana calda si ceai persoanelor fara adapost. Totodata, in anul 2015 au fost acordate 8 subventii in baza Legii nr. 34/1998 asociatiilor si fundatiilor care infiinteaza si administreaza unitati de asistenta sociala in Oradea. Cu ocazia Zilei Veteranilor de Razboi, in luna februarie, Administratia Sociala Comunitara Oradea a daruit celor 53 de veterani de razboi diplome de recunostinta si pachete cu fructe si dulciuri.

    „Administratia Sociala Comunitara Oradea isi propune pentru anul 2016, alaturi de continuarea acestor programe, cresterea calitatii serviciilor sociale care sa determine cresterea gradului de independenta a beneficiarilor, dezvoltarea unor servicii sociale in comunitate, in centrele multifunctionale din cartierele de blocuri, in colaborare cu organizatiile neguvernamentale din domeniul social, cresterea calitatii serviciilor sociale acordate persoanelor fara adapost cazate in azilul de noapte, dezvoltarea unor programe de sanatate care au ca scop prevenirea unor afectiuni cu incidenta crescuta in rândul copiilor de vârsta scolara, precum si dezvoltarea dialogului cu sectorul ONG care activeaza in plan social", a declarat Arina Mos in cadrul conferintei.

    Raportul prezentat in cadrul conferintei privind activitatea ASCO in anul 2015  poate fi vizualizat in atasamentul stirii.

     

      [...]Citeste mai departe
    Inca un an de realizari la ASCO
    Sursa: Primaria Oradea
  • Elevii de la Colegiul Economic au vazut cum se fabrica cel mai mare Airbus de pasageri


    [2016-01-26]
    Un grup de elevi din Colegiul Economic Partenie Cosma au vizitat fabrica companiei Airbus din Toulouse si au avut ocazia sa urmareasca modul in care se fabrica cea mai mare aeronava de pasageri, intr-un proiect european realizat in parteneriat cu scoli din 6 tari ale Uniunii Europene. Proiectul urmareste dezvoltarea capacitatii elevilor de a intocmi un plan de afaceri si de a-si pune in practica ideile in tarile partenere. [...]Citeste mai departe
    Sursa: eBihoreanul
  • O altfel de lectie - Mai aproape de natura


    [2016-01-25]
    Proiectul "Natura in scoli si scoala in Arii protejate" a ajuns, zilele trecute, si in Bihor. Mai exact, elevii din trei clase primare de la scoala din Sacueni s-au bucurat de activitatile interactive menite sa-i apropie de natura. [...]Citeste mai departe
    Sursa: Crisana
  • La Colegiul National "Mihai Eminescu" - Concurs cu ocazia Micii Uniri


    [2016-01-23]
    Colegiul National "Mihai Eminescu" din Oradea a ales sa serbeze Mica Unire printr-un concurs tematic. Intitulat "Romania moderna", concursul s-a aflat la a VIII-a editie si s-a bucurat de participarea a 12 echipaje formate din elevi de la scoli din tot judetul. [...]Citeste mai departe
    Sursa: Crisana
  • Educatia gimnaziala, incotro?


    [2016-01-13]
     Elevii claselor V-VIII ar putea face mai putina romana, istorie, biologie, geografie si sport, iar latina dispare din scoli.



    Citeste articolul complet pe Bihon.ro [...]Citeste mai departe
    Educatia gimnaziala, incotro?
    Sursa: Bihon.ro
  • 600 de ani de la atestarea documentara, 200 de ani de scoala - Satul Dernisoara isi cheama fiii


    [2016-01-11]
    Anul 2016 pentru locuitorii satului Dernisoara, comuna Derna, judetul Bihor, atestat documentar in 1406, (600 de ani) este important si pentru cei 200 de ani de atestare a primei scoli in 1816, printre primele 13 scoli din Valea Erului organizate de biserica ortodoxa. [...]Citeste mai departe
    Sursa: Crisana
  • S-a hotarat! Colegiile tehnice Andrei Saguna si Traian Vuia vor fuziona in toamna


    [2016-01-09]
    Consiliul Local a hotarat vineri, cu unanimitate de voturi, absorbtia prin fuziune a colegiilor tehnice Andrei Saguna si Traian Vuia, noua institutie scolara urmand sa functioneze sub denumirea acestuia din urma. Fuziunea are ca scop constituirea unei scoli de meserii capabile sa furnizeze forta de munca specializata firmelor de pe platforma industriala. [...]Citeste mai departe
    Sursa: eBihoreanul
  • Bilant la Eurobusiness Parc: investitii de 60 de milioane de euro in 2015


    [2016-01-08]
    Azi, 29 decembrie 2015, Delia Ungur, administrator al Parcului Industrial Eurobusiness Oradea, a prezentat bilantul SC Eurobusiness Parc Oradea SA pe anul 2015, precum si proiectele parcului pentru anul viitor.

    La inceputul conferintei, d-na Delia Ungur a amintit ca, incepând de anul viitor, SC Eurobusiness Parc Oradea SA isi va schimba denumirea in Agentia de Dezvoltare Locala Oradea S.A.

    Totodata, administratorul a mentionat ca in anul 2015 SC Eurobusiness Parc Oradea SA a obtinut titlul de parc industrial pentru parcul Eurobusiness III de pe strada Uzinelor, iar in luna decembrie a obtinut acelasi titlu pentru o suprafata de aproape 60 de hectare din parcul Eurobusiness II de pe strada Ogorului. In prezent, suprafata totala a celor trei parcuri industriale din Oradea este de aproape 220 de hectare; Parcul I de pe Soseaua Borsului cuprinde 121 de hectare,  Parcul II de pe strada Ogorului - 83,5 hectare, iar Parcul III de pe strada Uzinelor - 15 hectare.

    Delia Ungur a prezentat si situatia investitiilor mari atrase prin negociere directa in 2015. In parcurile industriale din Oradea, aceste investitii au o valoare totala de 57 de milioane de euro,  in urma carora vor fi create 950 de locuri de munca. Investitiile majore vor fi realizate de trei companii si anume:Eberspacher - investitie de 32 de milioane de euro, pe o suprafata de 11 hectare de teren in Parcul Industrial Eurobusiness I de pe Soseaua Borsului, care va genera 700 de locuri de munca, dintre care 150 in 2016.Faist Mekatronic - extindere investitie in valoare de 10 milioane de euro, pe o suprafata de 1,3 hectare de teren in Parcul Industrial Eurobusiness I de pe Soseaua Borsului, unde vor fi create 150 de locuri de munca. Aceasta firma are in momentul de fata 1200 de angajati.Un investitor local - care va realiza o investitie de 15 milioane de euro in Parcul Industrial Eurobusiness III de pe strada Uzinelor, pe o suprafata de 7 hectare de teren, unde vor fi create 100 de locuri de munca.Tot in anul 2015 au fost organizate trei sesiuni de licitatii pentru terenurile din parcurile industriale, a adaugat Delia Ungur.

    Totalul investitiilor atrase in parcurile industriale din Oradea in 2015 este de peste 60 de milioane de euro, cu 1000 de locuri de munca, iar totalul investitiilor atrase in parcurile industriale oradene este pâna in prezent de peste 332 de milioane de euro, urmând ca numarul locurilor de munca sa ajunga in 2020 la 6.000. In prezent, in parcurile industriale exista aproximativ 3000 de angajati.

    In ceea ce priveste infrastructura de utilitati din parcurile industriale, in parcul Eurobusiness I aceasta a fost finalizata in proportie de 100%, in cadrul unui proiect finantat din fonduri europene, iar in parcurile Eurobusiness II si III au fost demarate lucrarile la infrastructura de utilitati care, conform estimarilor facute, vor fi gata la sfârsitul anului 2017. Gradul de ocupare in parcurile I si II este de aproape 100%, iar in Parcul Eurobusiness III este de aproximativ 80%, a mentionat Delia Ungur.

    Administratorul Parcurilor Eurobusiness considera ca una dintre marile realizari a anului 2015 este faptul ca "demersurile privind distributia de energie electrica au intrat in linie dreapta, pentru ca in decembrie 2015 societatea Eurobusiness Parc SA a primit acceptul de la Electrica, operatorul regional de distributie a energiei electrice, in acest sens. La inceputul anului 2016 va fi depusa documentatia pentru obtinerea licentei de distributie la Agentia Nationala de Reglementare in domeniul Energiei."

    In ceea ce priveste proiectele pentru anul viitor, Delia Ungur a spus ca SC Agentia de Dezvoltare Locala SA va incepe constructia de hale pe baza cererilor ferme primite de la companii  in parcul Eurobusiness I, unde se va construi o hala de 4.000 de metri patrati pentru o companie din Cehia, iar in parcul Eurobusiness II se va construi o hala de 8.000 de metri patrati pentru o companie din Germania.

    Având in vedere faptul ca fondul imobiliar al municipiului Oradea este limitat, anul viitor Agentia de Dezvoltare Locala SA va inventaria toate proprietatile industriale private din oras (terenuri si hale) cu scopul de a le prezenta investitorilor interesati pe baza unui contract incheiat cu proprietarii acestora.

    "Un alt proiect important se refera la Scoala profesionala, care se va restructura, in sensul ca ne dorim crearea unui campus tehnic in care sa fie concentrate toate clasele cu meseriile cerute de companiile din parcul industrial. Pregatirea fortei de munca este o prioritate, motiv pentru care ne vom focusa anul viitor pe acest domeniu. Tot in anul 2016, in parteneriat cu Universitatea din Oradea, vom realiza un studiu al nevoilor companiilor din parcurile industriale pe urmatorii cinci ani privind forta de munca cu studii superioare. In functie de rezultatele studiului, Universitatea isi va stabili prioritatile, astfel incât sa pregateasca forta de munca in domeniile cerute pe piata muncii.

    De asemenea, in 2016 vom continua demersurile pentru infiintarea unei scoli internationale in Oradea care este ceruta de catre companiile care au investit in oras", a adaugat Delia Ungur.

    La finalul conferintei de presa, Delia Ungur a mentionat ca tot in 2016 se intentioneaza amenajarea unui centru de servicii pentru angajatii companiilor din Parcul Industrial Eurobusiness I de pe Soseaua Borsului. Acesta va avea gradinita, cresa, sala de fitness si alte servicii necesare celor care isi desfasoara activitatea in parcul industrial. Centrul de servicii va fi construit in parteneriat cu un investitor privat. 

     

      [...]Citeste mai departe
    Bilant la Eurobusiness Parc: investitii de 60 de milioane de euro in 2015
    Sursa: Primaria Oradea
  • Din nou vor uniforma obligatorie in scoli


    [2016-01-05]
    Prescolarii si liceenii, obligatoriu in uniforme Un proiect de lege naste dispute despre fustele scurte care atrag privirile baietilor.



    Citeste articolul complet pe Bihon.ro [...]Citeste mai departe
    Din nou vor uniforma obligatorie in scoli
    Sursa: Bihon.ro
  • Bilant Eurobusiness Parc: Investitii de 60 milioane euro si 1.000 locuri de munca infiintate in 2015


    [2015-12-30]
    Parcurile industriale Eurobusiness din Soseaua Borsului, strada Ogorului si strada Uzinelor au atras in 2015 investitii private in valoare de 60 milioane euro si 1.000 de locuri de munca. Pentru anul 2016, conducerea societatii isi doreste constructia a doua hale cu o suprafata totala de 12.000 metri patrati pentru a fi inchiriate potentialilor investitori, infiintarea unei scoli internationale si dezvoltarea unui centru de servicii cu cresa, gradinita, sala de fitness, punct alimentar si posta in parcul Eurobusiness I din Soseaua Borsului. [...]Citeste mai departe
    Sursa: eBihoreanul
  • Bilant la Eurobusiness Parc: investitii de 60 de milioane de euro in 2015


    [2015-12-29]
    Azi, 29 decembrie 2015, Delia Ungur, administrator al Parcului Industrial Eurobusiness Oradea, a prezentat bilantul SC Eurobusiness Parc Oradea SA pe anul 2015, precum si proiectele parcului pentru anul viitor.

    La inceputul conferintei, d-na Delia Ungur a amintit ca, incepând de anul viitor, SC Eurobusiness Parc Oradea SA isi va schimba denumirea in Agentia de Dezvoltare Locala Oradea S.A.

    Totodata, administratorul a mentionat ca in anul 2015 SC Eurobusiness Parc Oradea SA a obtinut titlul de parc industrial pentru parcul Eurobusiness III de pe strada Uzinelor, iar in luna decembrie a obtinut acelasi titlu pentru o suprafata de aproape 60 de hectare din parcul Eurobusiness II de pe strada Ogorului. In prezent, suprafata totala a celor trei parcuri industriale din Oradea este de aproape 220 de hectare; Parcul I de pe Soseaua Borsului cuprinde 121 de hectare,  Parcul II de pe strada Ogorului - 83,5 hectare, iar Parcul III de pe strada Uzinelor - 15 hectare.

    Delia Ungur a prezentat si situatia investitiilor mari atrase prin negociere directa in 2015. In parcurile industriale din Oradea, aceste investitii au o valoare totala de 57 de milioane de euro,  in urma carora vor fi create 950 de locuri de munca. Investitiile majore vor fi realizate de trei companii si anume:Eberspacher - investitie de 32 de milioane de euro, pe o suprafata de 11 hectare de teren in Parcul Industrial Eurobusiness I de pe Soseaua Borsului, care va genera 700 de locuri de munca, dintre care 150 in 2016.Faist Mekatronic - extindere investitie in valoare de 10 milioane de euro, pe o suprafata de 1,3 hectare de teren in Parcul Industrial Eurobusiness I de pe Soseaua Borsului, unde vor fi create 150 de locuri de munca. Aceasta firma are in momentul de fata 1200 de angajati.Un investitor local - care va realiza o investitie de 15 milioane de euro in Parcul Industrial Eurobusiness III de pe strada Uzinelor, pe o suprafata de 7 hectare de teren, unde vor fi create 100 de locuri de munca. Tot in anul 2015 au fost organizate trei sesiuni de licitatii pentru terenurile din parcurile industriale, a adaugat Delia Ungur.

    Totalul investitiilor atrase in parcurile industriale din Oradea in 2015 este de peste 60 de milioane de euro, cu 1000 de locuri de munca, iar totalul investitiilor atrase in parcurile industriale oradene este pâna in prezent de peste 332 de milioane de euro, urmând ca numarul locurilor de munca sa ajunga in 2020 la 6.000. In prezent, in parcurile industriale exista aproximativ 3000 de angajati.

    In ceea ce priveste infrastructura de utilitati din parcurile industriale, in parcul Eurobusiness I aceasta a fost finalizata in proportie de 100%, in cadrul unui proiect finantat din fonduri europene, iar in parcurile Eurobusiness II si III au fost demarate lucrarile la infrastructura de utilitati care, conform estimarilor facute, vor fi gata la sfârsitul anului 2017. Gradul de ocupare in parcurile I si II este de aproape 100%, iar in Parcul Eurobusiness III este de aproximativ 80%, a mentionat Delia Ungur.

    Administratorul Parcurilor Eurobusiness considera ca una dintre marile realizari a anului 2015 este faptul ca "demersurile privind distributia de energie electrica au intrat in linie dreapta, pentru ca in decembrie 2015 societatea Eurobusiness Parc SA a primit acceptul de la Electrica, operatorul regional de distributie a energiei electrice, in acest sens. La inceputul anului 2016 va fi depusa documentatia pentru obtinerea licentei de distributie la Agentia Nationala de Reglementare in domeniul Energiei."

    In ceea ce priveste proiectele pentru anul viitor, Delia Ungur a spus ca SC Agentia de Dezvoltare Locala SA va incepe constructia de hale pe baza cererilor ferme primite de la companii  in parcul Eurobusiness I, unde se va construi o hala de 4.000 de metri patrati pentru o companie din Cehia, iar in parcul Eurobusiness II se va construi o hala de 8.000 de metri patrati pentru o companie din Germania.

    Având in vedere faptul ca fondul imobiliar al municipiului Oradea este limitat, anul viitor Agentia de Dezvoltare Locala SA va inventaria toate proprietatile industriale private din oras (terenuri si hale) cu scopul de a le prezenta investitorilor interesati pe baza unui contract incheiat cu proprietarii acestora.

    "Un alt proiect important se refera la Scoala profesionala, care se va restructura, in sensul ca ne dorim crearea unui campus tehnic in care sa fie concentrate toate clasele cu meseriile cerute de companiile din parcul industrial. Pregatirea fortei de munca este o prioritate, motiv pentru care ne vom focusa anul viitor pe acest domeniu. Tot in anul 2016, in parteneriat cu Universitatea din Oradea, vom realiza un studiu al nevoilor companiilor din parcurile industriale pe urmatorii cinci ani privind forta de munca cu studii superioare. In functie de rezultatele studiului, Universitatea isi va stabili prioritatile, astfel incât sa pregateasca forta de munca in domeniile cerute pe piata muncii.

    De asemenea, in 2016 vom continua demersurile pentru infiintarea unei scoli internationale in Oradea care este ceruta de catre companiile care au investit in oras", a adaugat Delia Ungur.

    La finalul conferintei de presa, Delia Ungur a mentionat ca tot in 2016 se intentioneaza amenajarea unui centru de servicii pentru angajatii companiilor din Parcul Industrial Eurobusiness I de pe Soseaua Borsului. Acesta va avea gradinita, cresa, sala de fitness si alte servicii necesare celor care isi desfasoara activitatea in parcul industrial. Centrul de servicii va fi construit in parteneriat cu un investitor privat. 

     

      [...]Citeste mai departe
    Bilant la Eurobusiness Parc: investitii de 60 de milioane de euro in 2015
    Sursa: Primaria Oradea