Stiri Oradea locuri

Cautare:
Selectati ziarul: Bihoreanul, OradeaPress, Ghimpele de Bihor, Informatia de Vest, Bihon.ro, Primaria Oradea, eBihoreanul, Crisana, StiriOradea.com,
50 rezultate pentru locuri.
  • Despre somnul bun, de dinainte de examen


    [2017-07-27]
    ,,- Daca statia de tramvai de mers incolo este aici, statia de mers in cealalta parte aveti idee unde este?" - l-am intrebat. Habar n-avea. Mi-a spus dupa, credea ca vreau sa-l agat, cu un text cretin. Ne-am lamurit putin mai tarziu - dadeam amandoi examen la facultate la Cluj, si nu prea stiam pe […]
    The post Despre somnul bun, de dinainte de examen appeared first on Presa Oradea.
     ,,- Daca statia de tramvai de mers incolo este aici, statia de mers in cealalta parte aveti idee unde este?" - l-am intrebat. Habar n-avea. Mi-a spus dupa, credea ca vreau sa-l agat, cu un text cretin. Ne-am lamurit putin mai tarziu - dadeam amandoi examen la facultate la Cluj, si nu prea stiam pe ce lume ne aflam. Desi exact in momentele alea e destul de important sa stii pe ce lume te afli.
    Era putin dupa Revolutie, imi doream sa ajung studenta in Cluj, ca sa nu fac facultatea acasa, la Timisoara. Oricum, nici nu exista inca la Timisoara facultatea la care voiam sa dau examen. Eram pe undeva pe langa gara, sau, in orice caz, pe drumul ce duce la gara, iesisem de la inscriere si trebuia sa ajung in Gheorgheni, cartierul in care stateau rudele mele clujene. Si desi Teo nu m-a crezut, pe moment, chiar asa era in unele locuri din Cluj - statiile erau alandala.
    Nu e chiar asa usor, cind vii din alt oras, si ai de dat niste examene intr-un loc pe care nu-l stii bine. Sau nu-l stii aproape deloc, uneori. O groaza de lucruri se constituie in factori de stres.

    Nu am intrat atunci, in Cluj, si am venit, cu coada intre picioare, la Timisoara, unde am dat examen la Jurnalistica si Engleza, la Universitatea de Vest. Sub nici o forma nu as fi conceput sa merg la o facultate privata. Nici nu mai tin minte cate existau deja, acum 25 de ani, cand am intrat la UVT. Insa, in mod cert, imi pareau o treaba neserioasa. Cum imi par si acum, si cele private, si ciupercaria de universitati aparute in orasele mai mici. Dar despre altceva este vorba, acum. Despre cum e cand iesi din zona ta de confort, si vii sa dai examen la o universitate serioasa. Si, bonus, primesti si o mana intinsa, ca ajutor.
    Caminul 15
    E seara, peste cateva ore, dimineata, incep examenele la multe din facultatile Universitatii de Vest din Timisoara. Mai sunt cateva ore, de-un somn bun. Asta, daca nu ai emotii, sau daca ai gasit un loc rezonabil unde sa pui capul. Sunt in Complexul Studentesc - in Complex, mai simplu spus, asa cum stie toata lumea din Timisoara ca se cheama zona asta. Am venit la Caminul 15, pentru ca am citit ceva interesant. UVT-ul ofera cazare celor ce vor da examen, aici, gratuit. Oare e mult, oare e putin? Nu stiu. Vom vedea.
    E trecut de 10 seara cand ajung in fata Caminului 15. Atac povestea dinspre Parcul Copiilor, trecand micul pod si cautand scurtatura printre blocuri, ca mai demult. Au trecut exact 25 de ani de cand daceam examen ca sa ajung studenta in prima generatie care a ajuns la Jurnalistica, aici. Multe lucruri s-au schimbat. Complexul e plin de terase, de birturi, de magazine care aproape ma gatuiesc, cand trec pe acolo. Probabil e in firea lucrurilor...
    Stiu Complexul de cand eram in clasa a X-a, la un liceu din Arad. Sunt timisoreanca, dar ma crescusera bunicii, la Arad. Veneam, uneori, prin spitalele unde mergeau medicinistii. Uneori, mult mai rar, ajungeam serile in Complex. In camerele mici reuseam sa ne inghesuim cu cate o chitara, si era fascinant. Mai stiu si acum versurile de la ,,Ce nasoala esti" - dar nu-s de trecut aici. Toate s-au schimbat.
    Cred ca si saracia s-a schimbat, precum s-a schimbat si mancarea, si felul de a comunica, si hainele. Nu stiu daca un iaurt inseamna tot asa de mult ca pe vremea studentiei mele. Si nici cei care vor da, zilele astea, examen, inca nu stiu, probabil. Vor afla de acum inainte. Dar, inainte de toate, prima lor intalnire cu viata de camin e acum.
    Prima fata cu care vorbesc e deja in pantaloni de pijama, dar mai sta putin pe una din bancile din fata Caminului 15. O cheama Ana, e din Ramnicu Valcea si maine va avea examen, pentru a intra la Facultatea de Drept. S-a inscris si la noi, la UVT, dar si la Cluj. Nu prea inteleg cum e cu inscrierile astea in mai multe locuri, dar nici nu e timpul cel mai potrivit sa aflu. O intreb, insa, de i-a picat bine ca a primit cazarea aceasta in camin. Imi spune ca i-a picat foarte bine. Si ca ar fi apelat la o pensiune, de nu ar fi aparut cadoul acesta al Universitatii.
    S-a inscris pentru examen direct din Valcea, a plecat singura de acolo si nu stie de alti colegi care sa mai fi venit aici. Va avea examen a doua zi, de la 12, deci inca nu e asa de ingrijorata pentru orele de somn pe care trebuie sa le bifeze. O intreb de ce nu s-a dus la Bucuresti, spune ca nu ii place orasul.

    O intreb de stie Timisoara, imi povesteste ca a mai fost aici, cu un an inainte, intr-o tabara, vara. Si ca treaba cu cazarea, de acum, a venit numai bine - dupa ce s-a inscris, au sunat-o de aici si i-au spus de posibilitate asta. A primit o camera in Caminul 15, la parter, si deocamdata e singura in acea camera. Imi spune ca, de va intra la noi, planuieste sa stea tot la camin, ca studenta.
    In loc de dormit in masina
    Pe banca din fata noastra, doi baieti si o fata. Fata plange. Nu vad asta decat cand ajung langa ei. Incerc sa nu-l atrag in discutie decat pe baiatul din dreapta, ca sa-l las pe celalalt sa o conforteze pe fata pe care o tine in brate, dar, incet-incet, intervine si el in discutie.
    Cei doi sunt Claudiu si Adrian, din Targu Jiu. Si ei vor avea a doua zi examen, la Educatie Fizica si Sport. Spun ca au facultatea respective e si la ei in oras dar... au vrut ca studentia sa fie studentie, si sa nu o faca de acasa. Vorbim putin despre cum se calculeaza notele, despre cum e la Sport, in mai multe locuri din tara, adica daca exista si parte scrisa a examenului, si parte practica. Inteleg ca la Timisoara nu e cu scris. Ii intreb de ce au ales Timisoara, si nu alt oras. Imi spun ca pentru echipa de fotbal. Intreb daca vorbesc cumva de Poli Timisoara - imi spun ca da, dar echipa a doua. Sportul nu e lumea mea, asa ca nu insist.
    Cazarea. Cum e cu cazarea? Baietii sunt incantati. Imi spun ca s-au gandit sa doarma in masina, daca nu aparea oferta UVT-ului. Ca sunt mai multi colegi ce au venit din Targu Jiu, pentru examen, si s-ar fi gasit o solutie. Dar ca aceasta e cea mai buna. Totusi, imi spun ca vor intreba daca li se permite sa mai stea o zi peste cele trei oferite gratuit de UVT - pentru a isi putea primi rezultatele si a rezolva si confirmarea locului, de au intrat.
    Ultima candidata la studentie nu imi spune cum o cheama - adica nu mai apuc eu sa o intreb, pentru ca negociem prea mult timp ceva legat de niste poze. Nu vrea poze, si, cum da la Psihologie si la Drept (adica la Psihologie ar vrea sa intre, dar s-a inscris si la Drept), ii spun ca ar fi util sa aiba explicatii mai clare pentru ,,de ce nu". Totusi, nu vreau sa o stresez inainte de examen, asa ca o pozez pe amica ei, care a venit pentru o tabara, pe coridorul Caminului 15, unde e cazata si ea.
    Examenul la Psihologie va incepe a doua zi dimineata, de la ora 9. O intreb de unde e si spune ca din Arad. Apoi detaliaza - din Curtici. Aha, deci inca 25 de kilometri. Cum am locuit 19 ani in Arad, calculez repede timpi, trenuri, distante. Adaug si bucata pana la Curtici. O intreb ce ar fi facut daca nu ar fi primit aceasta cazare. Spune ca s-ar fi chinuit cu trezitul si ar fi venit de la Curtici, in noaptea/dimineata de dinainte de examen.
    A fost acum cateva zile pentru inscriere - totusi, nu e asa de departe, si nu a venit, ca baietii din Targu Jiu, in ultima zi de inscriere, cu ideea ca e mai bine sa ramana aici pana la examen. O treime din nota va fi ce face acum, doua treimi vin de la bacalaureat. Va reveni si pentru confirmare, de intra.

    E linistita, chiar de are examenul de la 9 dimineata. La inscriere a aflat de posibilitatea de a fi cazata gratuit, a acceptat, a venit sa doarma aici, sa nu piarda noaptea de dinainte de examen pe drumuri. Daca va intra, va stat tot la camin - a hotarat asta deja. Dar, la unul privat.
    ,,Sa fie!"
    Cum vad, toti tinerii cu care am vorbit au primit oferta Universitatii de Vest cu bucurie. Si ma gandesc putin despre cum este sa dai cel mai important examen, de pana atunci, odihnit. Sa vii de aproape, din Complex, pe jos, nestresat.  Sa nu iti fi pus familia sa suporte inca o cheltuiala, in afara de drum. Sa nu fi dormit in masina, sa nu vii botit si obosit, dupa un drum cu trenul si o noapte aproape nedormita. O bucata din capacitatea lor de concentrare sta si in asta. Vor putea sa arate mai bine ce pot. Vor pleca de la aceeasi linie de start cu cei care locuiesc in Timisoara, si care vin de acasa. E important.
    Imi aduc aminte de venitul cu trenul, de la Arad, in serile de dinainte de examene. De cele din timpul studentiei, nu cel mare, de inceput. De legendele pe care le creau studentii, spre amuzament, care, mai apoi, parca intrau cu adevarat in mitologia examenelor. Unul spunea ca, de e flacara pe cosul inalt si subtire de la Solventul, la intrarea in Timisoara, vei lua examenul. Alta zicala spunea ca, daca ti se spune ,,Bafta", inainte de examen, trebuie sa raspunzi neaparat cu ,,Sa fie", nu cu altceva. Ca sa nu pici.
    Ii intreb pe tinerii din fata Caminului 15, care a doua zi vor avea examen, cand ma ridic de langa ei, a plecare, de stiu ce se raspunde la ,,Bafta". Imi spun ,,Multumesc". Zic ca nu. Si le povestesc, zambind, despre traditia locala. Imi spun, fara nici o apasare cum ca ar putea cadea examenul, pentru ca nu au intuit raspunsul corect, ,,Sa fie". Razand. Linistiti si increzatori. A trecut un sfert de secol. Legendele lor vor fi altele, dupa cum le vor croi ei, in curand. Un somn bun, atata de important, si… dimineata va incepe totul. Tot ce tine de ei. Ce tinea de gazde, e pe rol, deja. Pentru un maine bun.
    Ramona Balutescu
    The post Despre somnul bun, de dinainte de examen appeared first on Presa Oradea.
    [...]Citeste mai departe
    Sursa: OradeaPress
  • Reconfigurare stradala in zona Shakespeare / Poienitei


    [2017-07-27]
    In cadrul lucrarilor de amenajare de locuri de parcare, in apropiere de Podul Decebal, pe malul stang al Crisului Repede, au fost facute schimbari. Spre exemplu, pe str. Shakespeare, a fost mutat gardul scolii de cartier, inclusiv partea cu deschidere spre str. Poienitei. Potrivit viceprimarului Florin Birta, care a prezentat aceste noutati, dupa repozitionarea gardului, […] [...]Citeste mai departe
    Sursa: StiriOradea.com
  • Despre Aquapark Nymphaea Oradea, fara menajamente!


    [2017-07-26]
    In prima jumatate a acestui an, aquaparkul oradean a reusit sa atraga un numar de turisti egal cu jumatate din populatia totala a orasului. Un mare succes potrivit directorului Liviu Andrica. Ce nu stim insa este daca acest boom va continua in anii urmatori, daca cei care viziteaza aquaparkul pleaca multumiti sau nu se vor […]
    The post Despre Aquapark Nymphaea Oradea, fara menajamente! appeared first on Presa Oradea.
     In prima jumatate a acestui an, aquaparkul oradean a reusit sa atraga un numar de turisti egal cu jumatate din populatia totala a orasului. Un mare succes potrivit directorului Liviu Andrica. Ce nu stim insa este daca acest boom va continua in anii urmatori, daca cei care viziteaza aquaparkul pleaca multumiti sau nu se vor mai intoarce degraba.
    Inca din capul locului, doua sunt problemele care ar trebui rezolvate. Prima ar fi pretul destul de piperat. Taximetristul care ne-a dus la aquapark s-a mirat cand a auzit unde mergem: ,,Asa de scump si totusi merge lumea!". Pretul nu este exagerat dar in acei bani ar trebui incluse mai multe facilitati. A doua problema este cea legata de cozile de la intrare. Luni, 24 iulie 2017, dupa ora 18.00, oamenii au avut de asteptat cel putin jumatate de ora la coada. Este bine ca persoanele cu copii care au sub trei ani au intaietate, dar este inutil daca despre asta cei care stau la coada afla abia cand ajung langa ghiseu.
    Desi erau 6 case la intrare, doar doua functionau. Daca s-ar dori rezolvarea cozilor, ar putea fi aplicat sistemul de la unele supermarketuri unde, atunci cand este mai multa lume, se mai deschide o casa. Cativa dintre cei care au venit au ales sa faca cale intoarsa inca din start, vazand coada. Ce faci insa cand esti din Cluj-Napoca de unde directorul Liviu Andrica spune ca vin 70% din clientii aquaparkului?

    In interior lucrurile stau foarte bine si sunt amenajate inteligent. Bazine sunt pentru toate gusturile si categoriile iar ,,baietii cu fluierele" isi fac bine treaba. Bauturi sunt pentru toate buzunarele (o bere costa in jur de 5 lei), nu ar strica mai multa varietate, iar mancarea este decenta (din categoria ,,impinge tava" combinat cu ,,fast-food").
    Totusi, si la partea de restaurant sunt anumite probleme. Spre exemplu la ora 20.00 pe raftul cu deserturi mai erau doar preturile si denumirile prajiturilor. Domnisoara care se ocupa de vandut spunea ca prajiturile vin intr-un numar fix iar cand se termina… se termina. Locuri de joaca si bazine mici pentru copii sunt foarte multe. La magazinul din incinta se pot cumpara colaci gonflabili iar la etaj este un loc de joaca amenajat special pentru cei mici, asemanator cu cele din oras.
    Coada si la tobogan
    Un punct in minus il reprezinta modul de functionare al toboganelor interioare care, cel putin luni, nu erau puse in valoare asa cum se asteptau clientii. Doua erau inchise.

    Doar cel albastru era functional si erau cel putin 25 de persoane care asteptau pe scari sa le vina randul. De ce sa tii inchise doua tobogane si sa lasi oamenii sa stea jumatate de ora pe scari? Mai ales ca jumatatea aceea de ora o platesc din banii lor.
    Peste tot sunt afise explicite, dar tot raman lucruri care trebuie aflate de la ,,baietii cu fluier" care, apropo, sunt foarte amabili. Spre exemplu, apa care se roteste in bazinul Niagara, face pauze din 15 in 15 minute. Despre acest lucru nu scrie niciunde. Este frustrant sa stai in apa si sa astepti sa se invarta apa, fara sa nu iti poti manageria timpul care, din nou, costa.
    Este drept ca toate acestea sunt nemultumiri minore dar este importanta rezolvarea lor daca se doreste fidelizarea clientilor care nu duc lipsa de optiuni. Comparativ cu Hungarospa Hajdúszoboszló, experienta este diferita. Este greu de spus daca este mai bine sau mai rau, mai urat sau mai frumos la Oradea.
    Este doar o altfel de experienta si, la final, o problema de gust. Distanta si limba (nu ma refer la potentialii clienti oradeni, ci la cei care vin sa se scalde din alte judete), constituie dezavantaje mari pentru Hajdúszoboszló cand vine vorba de acelasi tip de servicii.

    Mai merita mentionat un aspect. In 2013 cand oradenii mergeau in grupuri la Hajdúszoboszló pentru ca Baile Felix si 1 Mai (ca si acum de altfel) erau ,,in liga inferioara", nimeni nu se gandea ca Oradea va concura pe acest palier cu renumita localitate maghiara. Astazi, facilitatile de acolo sunt la un pas distanta. Oradenii ar trebui sa profite mai mult de aceasta oportunitate pentru ca, desi preturile nu sunt ca la ,,strandul pensionarilor", luand in considerare drumul si cazarea, tot este mai ieftin ca la Hajdúszoboszló.
    Ichim Vasilica
    The post Despre Aquapark Nymphaea Oradea, fara menajamente! appeared first on Presa Oradea.
    [...]Citeste mai departe
    Sursa: OradeaPress
  • Santiere intre blocuri: 800 de locuri de parcare, in curs de amenajare


    [2017-07-26]
     Zona Leonardo Da Vinci, strada Costache Negruzzi si strada W. Shakespeare sunt trei dintre locatiile oradene care duduie de harmalaia utilajelor, in  aburii asfaltului proaspat.



    Citeste articolul complet pe Bihon.ro [...]Citeste mai departe
    Santiere intre blocuri: 800 de locuri de parcare, in curs de amenajare
    Sursa: Bihon.ro
  • Viceprimarul Florin Birta a prezentat situatia celor aproape 800 de locuri de parcare aflate in curs de amenajare


    [2017-07-26]
    Viceprimarul Florin Birta a sustinut azi, 26 iulie 2017, o conferinta de presa in teren in cadrul careia a prezentat stadiul lucrarilor la cele aproape 800 de locuri de parcare aflate in curs de amenajare in acest moment.In cadrul conferintei de presa s-a putut constata stadiul lucrarilor de pe strazile Leonardo Da Vinci, Costache Negruzzi si W. Shakespeare.Pe lânga aceste zone, Primaria Oradea lucreaza la amenajarea de parcari si in Cartierul Nufarul, in zona str. Ciheiului intre str. Agricultorilor si str. Lanului, unde pâna la 15 septembrie, firma Drumuri Bihor trebuie sa finalizeze amenajarea celor 50 de locuri de parcare, dar si in Cartierul Rogerius, unde firma Drumuri Orasenesti trebuie sa finalizeze pâna la data de 18 august, pe Lacul Rosu, un numar de cca 205 locuri de parcare. Alte 65 de parcari se amenajeaza in zona Iza - Spartacus si Lisabonei.In deschiderea conferintei, viceprimarul  Florin Birta a spus: "Daca pe str. Leonardo da Vinci se afla inainte o curte interioara nemodernizata, in care oamenii parcau efectiv pe pamânt sau bucati de beton, aici sunt acum in curs de amenajare peste 100 de locuri de parcare destinate locuitorilor zonei. Prima etapa, respectiv amenajarea curtii din spate va fi gata intr-o saptamâna, dupa care vom trece la amenajarea a inca doua curti interioare, urmând ca si acestea sa fie gata intr-o luna de zile. Ne propunem astfel sa realizam obiectivul asumat, respectiv sa amenajam 2000 de noi locuri de parcare anual". Lucrarile in zona Leonardo Da Vinci - Liszt Ferenc - Ciheiului sunt realizate de Drumuri Bihor.In zona str. Costache Negruzzi - Doinei sunt in curs de amenajare peste 150 de locuri de parcare. Lucrarile au inceput pe partea dreapta a drumului, unde masinile erau parcate pe pamânt, urmând sa continue pe partea stânga a drumului, dupa care vor incepe si in curtea blocurilor. Lucrarile sunt executate de Drumuri Orasenesti, iar termenul pâna la care vor fi gata este 15 septembrie.O alta oprire in cadrul conferintei de presa s-a facut pe str. W. Shakespeare. "Aici a fost mutat gardul scolii de cartier, atât partea care da spre str. W. Shakespeare, cât si cea care da in str. Poienitei, dupa care a fost mutat trotuarul si amenajat unul nou corespunzator, pentru a face loc drumului de legatura cu str. Poienitei. Aici sunt in curs de amenajare 85 de parcari oblice, acestea urmând sa fie gata pâna la data 15 august. Strada Poienitei va fi cu sens unic dispre str. Tudor Vladimirescu spre malul Crisului, respectiv spre str. Principatele Unite. Urmeaza ca lânga spatiul de lânga parcare sa amenajam un aliniament cu platani", a explicat viceprimarul Florin Birta.Primaria Oradea realizeaza toate aceste locuri de parcare, le marcheaza corespunzator, dupa care le preda asociatiilor de proprietari, care au optiunea sa le lase la liber sau sa le inchirieze, recomandarea muncipalitatii fiind ca acolo unde sunt mai multe masini decât locuri de parcare, acestea sa fie lasate la liber.De mentionat ca, tot in aceasta perioada, sunt in curs de amenajare peste 100 de locuri noi de parcare in vecinatatea Aquaparkului Nymphaea.In final, viceprimarul Florin Birta a completat: "E important de stiut ca toti banii incasati din amenzi se intorc catre cetateni, ei fiind folositi si la amenajarea locurilor de parcare. De precizat ca, pe masura ce vor expira contractele pentru garaje, acestea vor fi demolate, deoarece realitatea este ca in cele mai multe dintre acestea nu se depoziteaza masini, ci cu totul alte lucruri, iar pe suprafata a 20 de garaje demolate se pot amenaja 30 de locuri de parcare. In ceea ce priveste spatiul verde, evitam taierea arborilor, facând doar toaletari acolo unde ne solicita asociatiile de proprietari".In atasament gasiti o galerie foto.  [...]Citeste mai departe
    Viceprimarul Florin Birta a prezentat situatia celor aproape 800 de locuri de parcare aflate in curs de amenajare
    Sursa: Primaria Oradea
  • Alte 800 de parcari: Primaria Oradea amenajeaza un drum de legatura cu sens unic intre strazile Shakespeare si Poienitei (FOTO)


    [2017-07-26]
    Constructorii municipalitatii au in curs de amenajare 800 de locuri noi de parcare intre blocuri in zone precum Nufarul, in spate la bisericuta, si in Rogerius pe strazi precum Lacul Rosu, Constantin Negruzzi si William Shakespeare. Pe locul actualului trotuar din vecinatatea Liceului German Friedrich Schiller va fi amenajata pana la inceputul anului scolar o cale noua de acces auto intre strazile Shakespeare si Poienitei. Noua artera este menita sa fluidizeze traficul auto in zona prin introducerea unui sens unic dinspre strada Tudor Vladimirescu spre malul Crisului Repede. [...]Citeste mai departe
    Sursa: eBihoreanul
  • Pásztor Sándor si Louis de Funčs


    [2017-07-26]
    Va mai amintiti ce fagaduia Pásztor Sándor in campanie? Piste pentru ciclisti pana in Apuseni, drumuri judetene moderne, un festival de anvergura internationala in fiecare vara, locuri de munca mai bune si mai bine platite pentru bihoreni... La un sfert din mandatul inaugurat in stil Trump, cu numele pus pe toate gardurile de bucurie ca "Deschidem spre Europa", actualul sef al Consiliului Judetean se poate lauda cu una din cele mai ferme inchideri. [...]Citeste mai departe
    Sursa: eBihoreanul
  • Oradea. 800 de locuri de parcare in curs de amenajare - Obiectiv anual - 2.000


    [2017-07-26]
    In prezent, in municipiul Oradea sunt in curs de amenajare in jur de 800 locuri de parcare in mai multe zone, cum ar fi strazile Leonardo da Vinci, Costache Negruzzi, W. Shakespeare, Ciheiului sau Lacul… [...]Citeste mai departe
    Sursa: Crisana
  • 57 de posturi de profesori titulari, 505 de pretendenti


    [2017-07-25]
    Multi pretendenti, putine locuri de profesori titulari S-au afisat rezultatele concursului de ocupare a posturilor didactice in invatamant din Bihor, dupa solutionarea contestatiilor.



    Citeste articolul complet pe Bihon.ro [...]Citeste mai departe
    57 de posturi de profesori titulari, 505 de pretendenti
    Sursa: Bihon.ro
  • "Amazoana" din Sacueni: O tanara din Bihor mosteneste cea mai mare herghelie privata din tara (FOTO/VIDEO)


    [2017-07-21]
    O tanara din Bihor este prima femeie driver de atelaje din Romania, castigand locuri fruntase la concursuri impreuna cu lipitanii pe care ii ingrijeste chiar ea. Natalia Fitero a crescut printre cai la ferma din Sacueni a familiei, acum cea mai mare herghelie privata din tara, cu 200 de cabaline dintr-o linie special creata de-a lungul mai multor generatii. [...]Citeste mai departe
    Sursa: eBihoreanul
  • In Oradea si Bihor - Locuri de munca vacante


    [2017-07-21]
    In baza de date a Agentiei Judetene pentru Ocuparea Fortei de Munca (AJOFM) Bihor se afla 956 de locuri de munca vacante. [...]Citeste mai departe
    Sursa: Crisana
  • Lucrarile de modernizare a mai multor strazi din municipiu se apropie de final


    [2017-07-20]
    Primaria Oradea desfasoara in prezent mai multe lucrari de modernizare a strazilor din municipiu. Astfel, se lucreaza pe strazile Fluturilor, Liliacului, Petre Tutea, Barcaului - tronsonul cuprins intre str. Lipovei si str. Onestilor, str. G. Washington, str. Daliei, dar si la amenajarea zonei cuprinse inre str. Atelierelor si Aleea Salca.Lucrarile de modernizare presupun realizarea canalizarii pluviale aferente fiecarei strazi, amenajarea de noi trotuare si asfaltarea carosabilului.In luna februarie au fost predate amplasamentele si au inceput lucrarile de modernizare pe strazile Fluturilor, Liliacului, Petre Tutea si Ciocârliei. Pe strada Ciocârliei, lucrarile sunt deja finalizate, pe str Liliacului si Fluturilor acestea vor fi gata pâna la finalul lunii iulie, iar pe str. P. Tutea este in curs de pregatire amenajarea unui nou tronson, lucrarile de modernizare urmând sa fie gata cel mai probabil in cursul lunii august.Pe strazile Fluturilor, Liliacului si Petre Tutea, modernizarea se face de catre firma S.C. Drum Construct Pericei, iar pe str. Ciocârliei lucrarile au fost executate de catre societatea Drumuri Bihor.In ceea ce priveste valoarile contractelor de lucrari, acestea sunt urmatoarele: str. Ciocârliei - 232.466 lei (+TVA), str. Liliacului - 154.972,13 lei (+TVA), str. Fluturilor - 227.559,41 lei (+TVA) si str. P Tutea - 239.429, 46 lei (+TVA).Pe str. Barcaului au loc lucrari de reabilitare a tronsonului cuprins intre str. Lipovei - str. Onestilor. Aici se executa lucrari de reabilitare a carosabilului, a trotuarelor, se amenajeaza parcarile aferente, se fac lucrari de canalizare pluviala si iluminat public.Totodata, in zona urmeaza sa se amenajeze un sens giratoriu cu str. Greierului.Lucrarile executate de S.C. Drum Construct Pericei au fost incepute in luna februarie si au ca termen de executie 9 luni. Valoarea contractului de lucrari este de 1.982.817,10 lei (fara TVA).Lucrari de modernizare au loc si pe str. G. Washington din Iosia. Acestea sunt executate de S.C Dumexim, iar valoarea contractului de lucrari este de 341.250,12 lei (+TVA). Si aici se lucreaza la carosabil, trotuare si canalizare pluviala. Lucrarile urmeaza sa fie finalizate in cursul lunii august.Si str. Daliei, respectiv tronsonul de la str. Hack Halasi Gyula pâna la jonctiunea cu pasajul suprateran din zona Ciheiului, este supusa lucrarilor de modernizare, constând in lucrari la canalizarea pluviala, la carosabil si la trotuarele aferente carosabilului. Amplasamentul a fost predat in luna martie, când au inceput lucrarile, urmând ca modernizarea sa fie finalizata pâna la mijlocul lunii august. Lucrarile sunt executate de S.C Gauss Topo SRL, iar valoarea contractului este de 625.664 lei (+TVA).In zona cuprinsa intre str. Atelierelor si Aleea Salca, Primaria Oradea amenajeaza accesele auto si spatiile de parcare aferente. Lucrarile sunt realizate de S.C Dumexim SRL pâna la data de 31 iulie, valoarea contractului fiind de 572.829 lei (+TVA). In total vor rezulta peste 60 de locuri de parcare, trotuare si alei amenajate corespunzator, lucrarile incluzând si realizarea canalizarii pluviale si a iluminatului  public al zonei.In atasament gasiti o galerie foto.  [...]Citeste mai departe
    Lucrarile de modernizare a mai multor strazi din municipiu se apropie de final
    Sursa: Primaria Oradea
  • Proiectul de producere a agentului termic pe baza de energie geotermala in cartierul Nufarul I va fi finantat din fonduri europene


    [2017-07-20]
    Viceprimarul Mircea Malan a sustinut azi, 11 iulie 2017, o conferinta de presa privind aprobarea proiectului "Valorificarea energiei geotermale in asociatie cu pompe de caldura, pentru producerea agentului termic pentru incalzire si apa calda in cartierul Nufarul I - Oradea" in vederea finantarii acestuia in cadrul Programului Operational Infrastructura Mare 2014 - 2020 Axa Prioritara 6.

    Bugetul proiectului este de 98.275.862, 57 lei (inclusiv TVA). Proiectul a fost aprobat in sedinta Consiliului Local de astazi.

    La nivelul cartierului Nufarul I, consumatorii sunt alimentati momentan dintr-o retea de distributie cu un grad de uzura foarte accentuat, cele 7 puncte termice fiind si ele intr-o stare de uzura tehnica inaintata.

    Obiectivul specific al acestui proiect este cresterea productiei de energie din resurse regenerabile. Proiectul presupune realizarea unui foraj la o adâncime de cca 3 km, inlocuirea intregii retele de transport de la statie pâna la fiecare consumator in parte, respectiv pâna la cele 288 de module de termie, care vor fi amenajate la fiecare scara de bloc. Acest lucru va duce la dezafectarea celor 7 puncte termice din zona Nufarul I si folosirea lor tot in interesul cetatenilor, fie pentru amenajarea de locuri de parcare, fie in alte scopuri. De asemenea, apa geotermala folosita pentru producerea agentului termic va fi reinjectata, evitându-se astfel epuizarea zacamântului.

    Viceprimarul Mircea Malan a explicat beneficiile implementarii proiectului: "Acest proiect este unul foarte important pentru oras. Ne dorim sa devenim exploatatori ai zacamântului geotermal, iar in acest sens am inceput deja demersurile pentru a obtine licenta de exploatare proprie. Beneficiile concrete ale acestui proiect nu sunt deloc de neglijat. Astfel, se vor reduce semnificativ costurile de producere a energiei termice, va rezulta o energie nepoluanta, iar prin inlocuirea tuturor retelelor vom inlatura pierderile din sistem, crescând in acelasi timp calitatea serviciilor oferite catre cetateni".

     

     

     

     

      [...]Citeste mai departe
    Proiectul de producere a agentului termic pe baza de energie geotermala in cartierul Nufarul I va fi finantat din fonduri europene
    Sursa: Primaria Oradea
  • Un nou ansamblu rezidential in zona Ceyrat


    [2017-07-20]
    In sedinta Consiliului Local de marti, 11 iulie 2017, a fost aprobat Planul Urbanistic Zonal privind construirea unui nou cartier de locuinte colective, servicii complementare, comert, turism si alimentatie publica pe str Ceyrat, cu propunerile de organizare urbanistica si regulamentul de urbanism aferent.

    Prin acest proiect se are in vedere urbanizarea zonei cuprinse intre str. Ceyrat, str. Thurzo Sandor, Cimitirul municipal Rulikovszky si amplasamentul Centrului de ingrijire a persoanelor vârstnice, in vederea realizarii unui cartier rezidential cu activitati de comert si servicii de agrement.

    Astfel, in noua zona rezidentiala se vor amplasa 18 cladiri de locuinte colective  cu 646 de apartamente si functiuni complementare locuirii (servicii de proximitate, unitati sanitare de mici dimensiuni, unitati de invatamânt preuniversitar, magazine). Zona de turism si alimentatie publica va cuprinde o constructie cu destinatia de hotel cu 70 de camere si sala de alimentatie publica cu suprafata de 400 mp.

    Zonele verzi aferente acestui ansamblu rezidential se vor intinde pe o suprafata de cca 5000 mp, din care 3.481 mp reprezinta zone verzi cu acces public nelimitat.

    Totodata, conform proiectului, se vor asigura la sol 654 locuri de parcare aferente locuirii. [...]Citeste mai departe
    Un nou ansamblu rezidential in zona Ceyrat
    Sursa: Primaria Oradea
  • In lucru: Sapte strazi oradene sunt in diferite stadii de modernizare (FOTO)


    [2017-07-20]
    Sapte strazi oradene sunt in diferite stadii de desfasurare a lucrarilor de modernizare comandate de municipalitate. Astfel, constructorii au finalizat reabilitarea strazii Ciocarliei, urmeaza sa incheie pana la sfarsitul lunii iulie modernizarea strazilor Liliacului si Fluturilor si au inceput lucrarile pe strazile Petre Tutea, Barcaului, George Washington si Daliei. In plus, municipalitatea amenajeaza 60 de locuri de parcare pe amplasamentul dintre strazile Atelierelor si Aleea Salca. [...]Citeste mai departe
    Sursa: eBihoreanul
  • Cele mai cautate meserii in Bihor


    [2017-07-19]
     Potrivit datelor AJOFM Bihor, in prezent sunt disponibile in judet 980 de locuri de munca pentru persoanele interesate.



    Citeste articolul complet pe Bihon.ro [...]Citeste mai departe
    Cele mai cautate meserii in Bihor
    Sursa: Bihon.ro
  • Caminul internat de la Colegiul Tehnic Traian Vuia va fi reabilitat


    [2017-07-19]
    In sedinta extraordinara a Consiliului Local care va avea loc mâine, 11 iulie, se vor supune aprobarii indicatorii tehnico-economici privind reabilitarea caminului internat de la Colegiul Tehnic Traian Vuia de pe str. Constantin Brâncoveanu nr. 12 A.Reabilitarea caminului internat a devenit o necesitate, având in vedere ca cladirea nu mai corespunde din punct de vedere functional si nici energetic cu cerintele minime de exploatare si functionare ale unui camin. Modificarile care se impun au in vedere readucerea imobilului la parametrii decenti de functionare si exploatare.Reabilitarea caminului presupune mai multe tipuri de lucrari: desfacerea de pereti interiori si recompartimentari pentru creare de grupuri sanitare in fiecare camera, finisaje interioare si finisaje exterioare, realizarea acoperisului si a invelitorii.Cladirea internat este constituita din parter + 2 etaje, urmând ca la finalul lucrarilor de reabilitare sa dispuna de 26 de camere modern utilate, insumând 104 locuri de cazare. Totodata, la parter se va amenaja o camera care va putea fi accesata de tinerii cu dizabilitati.Valoarea estimata a lucrarii este de 1.504.874, 79 lei fara TVA, iar finantarea se va realiza din sumele alocate cu acesta destinatie in bugetul Primariei Oradea, conform HCL nr. 158/30.03.2017.

    In atasement gasiti o galerie foto cu starea actuala a internatului. [...]Citeste mai departe
    Caminul internat de la Colegiul Tehnic Traian Vuia va fi reabilitat
    Sursa: Primaria Oradea
  • Aproape 1.000 de locuri de munca vacante in Bihor. Vezi care sunt acestea!


    [2017-07-16]
    Firmele si institutiile publice din judet au aproape 1.000 de locuri de munca vacante declarate la Agentia Judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca Bihor. In lista se regasesc posturi de sudori, ospatari si soferi, precum si de manageri de proiect, asistenti medicali si ingineri. [...]Citeste mai departe
    Sursa: eBihoreanul
  • Am mers pe drum de tara, cu banii unui deputat


    [2017-07-13]
    Niste banuti care pleaca dinspre Parlamentul Romaniei, si ajung pe un card din Timisoara, isi continua drumul putintel mai aparte. S-a spus despre ei ca tin de o schita de imagine. Si totusi, ei nu se opresc in poza de ziar, de dupa o declaratie de presa. Am batut judetul in lung si-n lat, sa […]
    The post Am mers pe drum de tara, cu banii unui deputat appeared first on Presa Oradea.
     Niste banuti care pleaca dinspre Parlamentul Romaniei, si ajung pe un card din Timisoara, isi continua drumul putintel mai aparte. S-a spus despre ei ca tin de o schita de imagine. Si totusi, ei nu se opresc in poza de ziar, de dupa o declaratie de presa. Am batut judetul in lung si-n lat, sa vedem unde ajung ei, unde zbarnaie - metaforic - firul de telegraf de la posta, sa-i anunte, si cum se schimba viata unor copii din coada de Timis bogat, cu venirea lor, de dincolo de cuvinte, in mana. Pentru ca bogatia si saracia se cuantifica altfel, pe drum de tara, decat in vreunul din mall-urile timisorene. Si se numara frumos, in lucruri importante: o carte, o hainuta, o vioara, mancare.
    Cristina sta sub copacul mare, din curte, si se joaca. E intr-o rochita roz mai speciala iar copacul e un Sophora japonica batran. Si rochita, si copacul sunt, parca, din alt film. Nimeni nu pune un astfel de copac la tara – nu aduce nimic, decat pastai nefolositoare, nu face nimic. Asa ca precis are o poveste, despre cum a ajuns aici, in varf de deal, intr-o margine de dupa Pischia, din Bencecul de Jos, cum urci spre cimitir si faci stanga pe un drum nepietruit, pe langa o bibilica alba si nevropata. Dar povestea copacului nu o mai stie nimeni. In schimb, rochita buna, de oras, roz, a Cristinei are o logica mai usor de patruns: bunica si fetitele au fost anuntate ca azi vine un reporter de la oras, sa scrie despre ele.
    Nu prea credeau ele treaba cu reporterul, si totusi… Suntem aici pentru ca am vrut sa vedem de se pierd undeva, pe drum, banii despre care se spunea ca pleaca din salariul de parlamentar al rectorului Universitatii de Vest din Timisoara, profesorul Marilen Pirtea. Sau daca a fost un enunt al unei minuni ce tine, ca la noi, trei zile.
    O carte de istorie stransa tare in brate
    Nu trei zile au trecut - am intrat deja in a treia luna de la comunicatul de presa despre donatia rectorului. Iar banii aceia "de Bucuresti", pentru care despre multi se spune ca au ales drumul Parlamentului, nu s-au incurcat la trecerea de la drumul judetean Timisoara - Lipova, apoi la dreapta, dupa Pischia, pe langa halta CFR, apoi prin padure, apoi pe dealuri, cu suisuri si coborasuri, apoi prin Bencec, si sa nu uitam de bibilica aia alba unde musai faci dreapta. Si ajung, regulat, la o pereche de bunici, ce au grija de nepotelele lor ramase dincolo de "familia traditionala", si de fata lor cu mai multe dizabilitati, matusa copilelor. O casuta cu flori de geata pe acoperis (o planta grasa), ce da semne ca nu vrea sa mai stea multa vreme in picioare, cu alta ce creste greu, langa, cu o gradinita unde anul asta nu a fost plantat nimic, cum bunica a mai umblat si prin spitale, la Timisoara, si cu cateva animale (catei, pisici) ce sunt si paznici, si jucarii, si tovarasi de trecere a zilei, pentru cei de aici. Si cu cei 300 de lei in plus, care, dupa atata drum, nu au foarte mult timp sa se odihneasca, pentru ca este nevoie mare de ei.

    Fetita care primeste, aici, bursa, a terminat clasa a III-a si are timp sa doarma ceva mai mult, acum, in vacanta. Este buna la invatatura, ne spune invatatoarea ei, nu lipseste, e un copil exemplar, vine cu temele facute intotdeauna. Cristina citeste bine, cauta cartile, ii e drag de ele, dar la scoala lor nu mai exista biblioteca folosibila, cartile s-au risipit, nu exista o frantura de norma de bibliotecar. Invatatoarea le mai da din cartile ei, si le vorbeste despre ele, sa-i deprinda pe copii sa fie curiosi fata de cuvantul scris. Cristina sta la bunica, impreuna cu sora ei mai mica - mama s-a recasatorit, sau asa ceva, e altundeva, tata mai trece pe la fetite uneori, "din Paste-n Craciun", spune bunica. E greu. Si trist. Un amestec de greu si trist, din care bunica impleteste zilele, sa nu cada greul pe copii.
    Plantele de gheata sunt pe casa de vreo sapte-opt ani - spune bunica. Sunt frumoase, vesele, au deja tije florale, unele dintre ele. Sub ele, casa tine pe cei cinci - bunic, bunica, fetite, fata ce nu merge, nu vorbeste. Din alt unghi, la numaratoare, exista niste pensiute - bunicul ia ceva de la CAP, bunica, nu. Doar ca insotitoare a fetei. Cu toate astea, bunica nu sta cu mainile incrucisate, vrea sa dea jos casa veche, pune caramida peste caramida la casuta noua, de cealalta parte de copacul bizar. O-ntreb de unde mai primeste ajutor. De la biserica, poate? Raspunde cu obida: "Poate in alte parti ajuta, la noi, nu". Bursa Cristinei vine cu ajutorul directoarei de la scoala, ce i-o aduce. Nu sunt o avere, banii astia, dar sunt foarte bine primiti: "Asa cum is, te servesti din ei, oamenii se multumesc si cu mult, si cu putin. Mai demult, toamna, ti-o fost podul plin de bucate. Acum nu mai e asa" – spune bunica. Alte vremuri.
    La Internet se gandesc pe cand s-o termina casa noua. Fetitele spun ca au avut tableta dar s-a spart, Cristina are si Facebook. Povestim putin. Spune ca i-ar placea sa se faca doctorita de copii. O intreb daca stie cati ani se face "scoala simpla". Incearca sa ghiceasca: "10?". "Nu, 12" - raspund. "Si stii ce vine dupa?" Fata raspunde logic: "13?" "Nu, facultatea". Si ii povestesc cate ceva despre cum e cu facultatile, si cu nenii care le conduc, si cum unul dintre ei, de acolo unde invata "copiii mari", i-a trimis ei bursa asta. Ochii bunicii se inoata in roua: "Cat as fi de bucuroasa sa vina sa spuna: Babi, ni, o pita din banii mei". Ii spun parerea mea: sa mai amane cu pita, si sa o lase pe Cristina sa duca scoala, cat poate.

    Bunica o tine in brate, de la spate, pe fata ei care nu poate sta singura in picioare. Cu maini muncite, care, si ele, spun o poveste. Pe una scrie "Nutu", un tatuaj de demult. O intreb daca Nutu e bunicul. Nu, e unul anterior lui, dar bunicul de acum n-a avut treaba cu asta. Aletele sunt daraverile. "Bunicul bea de la motorina in sus. Daca e sa plec undeva, nu am cu cine lasa fetele – chiar si rudele, pe care io i-am crescut, cer bani sa stea cu copiii. De faci ceva, se intreaba ca de unde or avut". In cel mai fitos judet din tara, de "frunce", banii se fac si din camata familiala.
    Intreb cat timp ii ia Cristinei sa-si pieptene parul lung si putintel carliontat. Imi aduc aminte cat m-au chinuit pe mine, bunicii, cu parul. Nu se piaptana ea. Inca. Si-i pare ca-i sta rau cu parul scurt. "Mie-mi plac fetele sa aiba parul lung, nu vreau sa le vad cioplite ca la baieti. Podoaba la femeie e parul, asa ne-o lasat Dumnezeu" - explica bunica.
    Cristina imi spune ca a fost "cu baba", la spital, la Timisoara, si i-au scos firele, dupa operatie. "M-am dus nu ca am vrut sa vad spitalul. Dar mi-a promis ca ne ia papuci si colanti. Si cum verisorul nostru s-a grabit, mi-a luat aici din sat. Da' macar am vazut Judeteanul". Cam asta e, deocamdata, povestea ei cu marele oras. Unde, daca ce spune invatatoarea se va adeveri, va avea drumul deschis spre Medicina.
    Bunica are ochii rosii si se vede ca ceva nu e bine cu ei. I-ar trebui un oftalmolog, s-o vada. Dar cu cine sa lase copiii? Pe bunic pare ca nu se poate baza. Asa ca lasa timpul sa treaca, poate o trece si boala. Pana vorbim, printre cateii mari ai locului si cei doi pui plini de capuse cu care se joaca, incantate, fetitele, mai apare unul. Ca la el acasa. Un caine imens, care nu da buna ziua ci purcede direct la a cauta ceva. E al vecinilor, dar vine aici sa mance - spune bunica. Si cauta apa, sa se scalde. I se pregateste o troaca si se pune sa se imbaieze, fericit. La atatea guri de hranit, mai e loc pentru inca una, de esti om bun.

    Banii din bursa ce vine de peste dealuri, de la rectorul Universitatii, merge pe multe lucruri mici si necesare, acelea ce te-ngrozesti ce balaur de lista stiu sa faca, atunci cand le numeri pe hartie. Era mancarea de pus la scoala, de numarat, erau niste datorii la butic, erau niste hainute de luat. Dar tot a ramas ceva din banuti si pentru o carte frumoasa. O rog pe Cristina sa mi-o arate. Vine cu ea in brate, cu ambele maini stranse bine peste ea, ca nu cumva sa cada. E o istorie a Romaniei. Mare si frumoasa. Si pentru care au bodoganit-o colegele de salon, de la spital, pe bunica, pentru ca e scumpa si ca de ce i-a luat-o fetitei.
    Ma pregatesc de plecare. Cel cu care sunt, pentru drumurile in judet, Morar Gabriel, si el din marea noastra familie de absolventi ai Universitatii, si doctorand, acum, se trasese mai intr-un colt. Imi spune ca a vorbit deja la telefon cu tatal lui, preot ortodox, sa vada de s-ar putea gasi un scaun cu rotile pentru fata cu probleme. Asa se leaga, uneori, sa rasara binele. O luam iar pe delusoare, in sus si in jos. Imi aduc aminte de anii mei de inceput, de la facultate, ani deloc avuti, si de ziua cand mi-am cumparat Enciclopedia Webster – din bursa mea sociala, de orfan – pentru care am avut destule de auzit de la maica-mea. Cum mergeam cu cartoaia imensa in brate, spre casa, si mi se parea ca tot universul ma va invidia pentru ea. Tineam bratele incrucisate strans pe ea, si o lipisem de rochita lunga, pe care mi-o cususem cu mana mea, fara masina de cusut, inclusiv volanul de jos. Era roz.
    Vulpita ce inca n-are carti...
    In alta zi plecam spre Brestovat, cum mergi spre Lugoj, si candva o faci la stanga. Si incep si aici dealurile, si mersul in sus si in jos, si, ca sa fie totul ok cu gasitul casei celor pe care urma sa ii vizitam, oprim mai intai la primarie, sa intrebam ce si cum. In prag, un catel, deloc sperios, deloc refractar la mangaieri. Semn de loc cu oameni buni.
    Intelesesem deja ca Narcisa, fata cu care urma sa ne intalnim, e dintr-o familie de romi, si ca parintii traiesc din ajutor social. Ca e cumintica, in zona de mijloc si putin peste, in clasa, ca invataura. Ca stie sa isi apere drepturile si ca nu se lasa batuta de alti copii. Iar mama e grijulie cu ei, cu copiii.

    Vine cu noi, de la primarie, si asistenta sociala Tatiana Garjitzky, care ne povesteste ca sunt, in aceasta comuna, cinci localitati, si ca au 16 dosare de asistati sociali. O intreb daca le si gasesc cate ceva de munca oamenilor respectivi. "Ne-ar manca balaurii, aici, cu ierburile astea, de nu ar lucra" - spune insotitoarea noastra. Nu, nu au ambrozie, o intreb. Au alte buruieni. Si o plantatie de aluni au, pe raza comunei, la Cosari. Doar ca nu prea vrea nimeni sa lucreze acolo. O intreb pe doamna cum e saracia, in comuna lor. "Noi facem anchete sociale. Telefoane, televizoare au toti. Dar sunt nevoi".
    Mama Narcisei mai lucreaza cu ziua, din cate mi se spusese. Si mai au cate un animal pe langa casa, sa se ajute. Casa nu e, in acte, pe numele lor, si e pitita bine, intr-un grup de trei case, undeva mai departisor. Daca nu venea asistenta sociala nu noi, ne-ar fi fost greu sa o gasim. Dar familia nu isi face probleme ca va trebui sa plece din casa. Asa ca un lucru e sigur. Celelalte lucruri, insa, stau des sub semnul intrebarii.
    Vorbisem deja la telefon cu mama Narcisei, mi-a spus ca il voi gasi pe tata acasa, si ca fata e plecata la niste rude, si nu e foarte clar cand se intoarce. Totusi, cand ajungem sa batem in usa familiei, este si Narcisa, care ne priveste mai mult decat circumspect. Imi aleg un loc la o masuta, afara, unde tata taia mult-mult usturoi, si incerc sa explic ce facem acolo. Totusi, si Narcisa si fratele ei mai mic, un baiat cu niste ochi superbi, nu sunt foarte convinsi ca e "de bine" treaba cu vizita noastra.
    Tatal, insa, nu are vreo apasare, si ne povesteste despre familia lui. Are patru copii, o fata de 18 ani, una de 15 ani, apoi vine Narcisa, de 9 ani, si Ionut, de 5. Fata mare are 11 clase, vrea sa se angajeze, cealalta s-a oprit la 9 clase, e pe acasa, il intreb pe interlocutor daca va continua scoala, dupa vacanta, imi raspunde, cu o oarecare lehamite, ca "are un prieten". Genul acela de "are un prieten" care nu lasa loc pentru scoala. Nu mai intreb nimic, aici.
    Copiii inca nu par foarte deschisi la a socializa, asa ca merg mai departe in discutia cu tatal, acordand cuvenita atentie si uneia dintre pisicile familiei, ca oricare orasean care vede mamifere cu blana cel mai des la televizor. Omul spune ca problema ar fi cu munca, "nu prea gasim de lucru, avem un cal, gaini, copiii ar vrea computer". El ii duce dimineata la scoala, cand e scoala. Ionut merge la gradinita, peste drum de scoala. Narcisa, spune tatal, ar merge bine la matematica dar, la varsta ei, inca nu-s concursuri, sa vada ce si cum.
    Din discutia cu mama, de dinainte de a ajunge aici, inteleg ca bursa Narcisei a mers pe mancare, in primul rand. Dar spunea ca i-a luat si niste rechizite. Si ca o sa mi le puna e undeva, sa poata sa le scoata sotul, pe cand ii vizitam, sa pot sa le fotografiez. Dar sotul nu stie de ele. Nu le gaseste. Imi spune ca, oricum, rechizite au primit de la scoala. Pana arunca tata o privire prin casa, schimb, totusi, cateva cuvinte si cu Narcisa, care inca nu se simte confortabil sa ma priveasca in ochi. Dar raspunde. O intreb de carti. Nu are nici o carte in casa.
    Nu stie sa inoate, in vacanta sta la televizor, si doarme pana tarziu. O scormonesc putin pana gaseste un raspuns, dincolo de televizor, cu ce ii place sa faca. Ii place sa picteze. "Imi cumpara mama culori dar le pun undeva si nu mai stiu unde…" - imi spune. Doctorita ar vrea sa se faca, sa lucreze cu batrani. La Lugoj nu stie de a fost, la Timisoara, insa, da, cu mama. Porumbeii i-au placut, din tot orasul. In rest, a pierdut autobuzul la excursia scolara. Era de mers la gradina zoologica, dar a ajuns prea tarziu. Si a mai fost o excursie, in Moldova, dar spune ca doar elevii cei mari s-au dus, ca altfel mergea si ea.
    Narcisa are o rochita roz cu buline mari si o cordeluta cu niste urechi de vulpe sau de veverita, simpatica. Totusi imi ia un oarecare timp pana o ajut sa treaca de rusine, si sa ridice capul spre mine. Ma simt de parca as fi in postura sa ii fac ceva rau, sau sa ii iau bursa inapoi. Dar nu de asta am venit aici, ci sa vedem, si, iata, sa spunem mai departe ca banii aceia, bursa aceea oferita de rectorul de la UVT, chiar ajuta, si este extrem de binevenita, undeva departe, acolo unde copiii acestia iau ca pe un noroc rar faptul ca au ajuns sa vada Timisoara.

    Si imi vine o idee. Nu stiu daca buna sau rea, dar care in mod cert o pune in dificultate pe Narcisa. O rog sa citim ceva impreuna. Laptopul este deschis, net am, deschid primul articol din Oradea Press pe care imi pica ochii. E ceva despre niste tablouri din margele de sticla, si primul cuvant al titlului articolului este "Inedit". Fetita sta. Se chinuie. Tace. Se framanta. Spune prima litera. O citeste ca pe un "L". Ii explic. Linistit si cu multa rabdare, cu voce calda si asezata, cum e cu literele mici si cu cele mari. Reusim sa le citim pe primele trei, apoi pe ultimele trei. Incercam sa le si legam, sa auzim cum suna. E greu, foarte greu.
    Nu, bursele acestea nu au fost date doar celor mai straluciti copii din clase, ci acelora cu situatie materiala mai dificila, dar care se si descurca la scoala, si nu absenteaza. Si nici nu se pune problema sa se schimbe ceva. Dar sunt eu panicata, desi nu o arat. Incerc sa-mi aduc aminte cam ce trebuie sa stie un copil care a terminat clasa a II-a. Cititul e o cheie pentru tot ce va veni, ce trebuie sa vina… Ma gandesc la tomurile dupa care invatau prietenii mei, la Medicina. Da, stiu, mai e timp. Dar… startul?… Fetita aceasta inca nu a luat startul. Si ar fi trebuit sa-l ia deja…
    Poate e o clasa in care invatatoarea a luat-o mai incet, cu toti. Poate sunt si emotiile ca vine cineva necunoscut, iti pune o masinarie in fata, cu care, poate, nu te-ai mai intalnit, si atunci e mai greu in primul rand cu comunicarea. Fata are calificative bune la scoala…
    Ii explic, cu toata convingerea pe care o poti strecura in dialogul de cateva minute cu un copil pe care probabil nu il vei mai vedea niciodata in viata, dar caruia ai vrea sa-i fie bine, ca e extraordinar-de-fantastic-de-important sa invete sa  citeasca bine. Si ca tot ce e in jurul nostru musteste de o groaza de lucruri de citit. Ca ar fi bine sa-si rupa cateva minute, macar, in fiecare zi, chiar si in vacanta, sa incerce sa citeasca ceva.  Da, nu are carti in casa. Dar peste tot va fi ceva de citit. Incerc sa exemplific. Ii arat o plasa de supermarket ce sta agatata la soare, langa noi, in curte, si cele doua-trei randuri de informatii ce sunt trecute acolo. "Profiiiiiii!" - se bucura fata. "Da" - zambesc. "Dar treci de asta, ca asta stii deja. Citeste orice. Doar citeste".

    Cand ne conduc spre iesire, deja suntem ceva mai aproape, si Narciza zambeste, privindu-ma. Eu ma uit cald la ea, dar cu teama sa nu se vada ca sunt putin panicata. Iau totul ca pe o ecuatie in care nu stiu ce e de facut cu o necunoscuta. Oare am reusit sa explic bine cat de importanta e treaba cu cititul?… Sigur, familia are ceva mai multi bani pentru mancare, acum. Mancarea vine in pungi si cu etichete pe care sunt scrise multe lucruri. Dar…
    Plecam de langa casa fainuca, dar fara carti. Poate ar trebui sa nu o iau asa in tragic. Dar e ceva extrem de trist sa te gandesti ca o casa nu are carti. E ca o coaja de unde a plecat un duh bun. Sau poate ca inca nu a venit…
    Coconul cu mingea si cu matematica
    Trebuie sa ajungem si la Darova, in ziua asta torida, si incarcata cu multe altele. Alegem un drum, din cele trei posibile, nu stiu daca e cel mai bun dar imi impun sa nu imi bat prea mult capul, cum nu sunt eu la volanul masinii. Si atunci cand ne oprim intr-o localitate, la o intersectie cu multe tablite, care arata chestii legate de tot felul de locuri de care nu am habar, ma multumesc sa fac o poza in care sa incadrez bine toate elementele.
    Pornim mai departe, ajungem la un pod care e sau daramat, sau inca neconstruit, ideea e ca avem apa plus piloni, si nici o punte pe care sa trecem. Arat un vad, la dreapta, probabil animalele trec pe-acolo, seful masinii porneste intr-acolo, arunca o piatra sa vedem cat e apa, si… trece. Astept sa ne scufundam, nu ne scufundam. Cred ca m-am uitat prea mult la desene animate. E, totusi, o experienta inedita. Concluzia  e ca urmatorul copil, Daniel, are o incercare in plus in drumul dinspre sat spre "civilizatie". E ca si cum custura, si piaptanul, si oglinda aruncate de… nu-mai-stiu-cine, din poveste, in spate, pentru a se distanta de o amenintare, au mai primit un frate - raul fara pod. Desi, cine stie, poate e chiar de bine sa stai departe, azi, de "civilizatie"…

    Ajungem in Darova, nimerim si la casa pe care o credem a familiei pe care o cautam, dar nu ajungem bine. Ei nu mai locuiesc aici. Nu au casa lor si au fost nevoiti sa plece de aici. Acum locuiesc in alta parte de sat, li s-a promis ca vor putea sa stea acolo macar 10 ani… Ajungem si acolo. Sefa casei, pe care o banuiam din Maramures, dupa nume, ne asteapta in capul strazii si ne duce in casa. Stiu despre Daniel ca are o inteligenta nativa, remarcata de invatatoarea lui, si ca, la cei sapte ani ai lui, citeste deja - citea inca din clasa pregatitoare. Nu scrie frumos, dar citeste. In rest, aflu de la mama.

    Sigur, familia este din Maramures, din Ieud, asa ca trecem in revista toti cei cu numele de Dunca si de Chindris pe care ii stim in comun de pe-acolo, si venirile si plecarile unora mai insemnati, si bisericile locului, si oamenii cu care m-am intersectat in drumurile mele de pe-acolo, si despre care am scris. Si se intampla ceva ciudat. Incep… aproape brusc, fara voie, si fara sa imi fie macar foarte clar de ce, sa vorbesc  cu felul de a accentua al maramuresenilor, folosind cuvintele lor, necunoscute sau nefolosite in Banat. Probabil e o reactie a unui filolog la felul extrem de pitoresc de a vorbi si explica al interlocutoarei. Vorbim de "jazii" (evreii) la al caror cimitir am fost, in Ieud, despre Biserica din Deal si cea din Vale, despre coconi (copii). Si, la final, mama casei imi spune, imbratisandu-ma, ca nici n-ar zice ca nu-s din Maramures, dupa cum vorbesc, si ca ce mare lucru e sa stai o ora de vorba cu cineva si sa fie de parca-l stii de o viata.
    Doamna casei are 50 de ani, si noua copii. Tata (tatal lui Daniel) lucreaza in constructii, munca de trei anotimpuri, din care trebuie sa strangi si pentru al patrulea. E si acum undeva pe langa Timisoara, si vine la sfarsit de saptamana.  Acum, mai patru dintre copii sunt in casa, iar Daniel e cel mai mic. Peste el, ca varsta, mai sunt o fata de 13 ani, un baiat de 15 si o fata de 17. Ceilalti sunt mari, sunt la casa lor, unii au si ei copii. O intreb pe femeie cum se s-a incumetat sa-l aiba si pe baiatul mic, asa tarziu. Se pune sa rada si-mi povesteste cum a fost la doctor si i-a spus ca are-un chist - dar "chistul" misca, adauga. Si nu s-a-ndurat sa nu-l lase sa vina pe lume: "Am zis ca ce dau la opt sa manance, dau si la noua, oi pune un pic de apa si iese. Fata ma mai intreaba cum m-am descurcat cu atatia, ca ea-si creste coarne si cu unul. Nu i-am alintat atata".

    Dar nu-i numai bucurie cu copiii… Una dintre nepoate i-a murit de cateva zile, la sapte ani, cu o tumoare la creier… Imi povesteste cate ceva despre fetita, despre cum a sunat-o din spital de ziua ei de nastere (doamna e nascuta de 1 iunie) si i-a spus ca ar vrea sa-i fi putut duce o floare… N-a mai fost sa fie…
    Nu-i usor de trait cand n-ai casa ta, chiar de ti-au plecat cei mai multi dintre coconi din casa. Si patru sunt de ajuns, si trebuie sa tragi de bani ca sa fie bine tuturor. Un frate i-a chemat din Maramures, sa lucreze, dar credea ca se vor ajunge altfel cu toate, aici, in Banat. De doua saptamani stau in casa unde ii gasesc acum, mare, de vaiuga, si aflu ca este a treia casa in care locuiesc de cand au venit aici. Doamna s-ar duce inapoi, dar nu vor copiii…
    Mama lui Daniel e femeie muncitoare, chiar daca a stat acasa, cu copiii. Imi spune ca si-a pus la vecina, pe o bucata de pamant, morcovi, patrunjel, pastai, cartofi, ceapa:  "Am ceapa cum ii Dunarea de mandra si de verde. Io cred ca m-as beteji sa nu am pusa"- spune. Si tot nu ii e de ajuns, ca munca. Spune ca merge si-n sat, la lucru, atunci cand are timp. Imi arata si ce cuptor are in casa de acum. Si spune ca trebuie sa se puna sa faca pita. Ii povestesc despre masinuta mea de facut paine, arunci toate-n ea, apesi pe bumb si scoti painea peste o ora si jumatate. Se mira ca de minuni mari, si spune: "Oare ce-o mai aparea, masina de facut coconi?". Eh, e si de-aia, dar e cam lunga povestea.

    Imi povesteste despre Daniel, ca-i place matematica, dar mai mult ii place mingea. Cand il rog sa-mi arate ultima minge, ochelaristul nostru, cu dioptrii destul de mari, deja, sare bucuros sa o aduca. In timpul asta, mama-mi povesteste cum mergea ea cu opincile ude la scoala, cu straita peste umar.
    Cu banii din bursa spune ca l-a imbracat bibelou pe Daniel. Ca asa a vrut el. Si a spus ca fratiorii sa-si bata capul, pentru ca banii aceia sunt pentru el. Si mici a vrut. Mititei. E pofticios dupa mititei. Mama lui povesteste cum au fost in Joia Mare la Timisoara, si cineva din conducerea Universitatii i-a primit intr-un amfiteatru, si i-a spus celui mic ca pe locul lui a stat si presedintele Iohannis. Dar cel mic ar fi fost mai incantat daca i-ar fi spus de Messi.
    De o parte din bursa vor mai lipi ceva bani si-i vor lua lui Daniel ochelari noi, ca  cei de acum au lentilele zgariate. Ca-s sapte milioane jumate, in bani vechi, si-s necesari. "Cand vi-i greu?" - intreb.  "Iarna. S-o facut lemnele, doamna, mai scumpe ca graul si ca farina" - spune femeia. Macar un dram le va fi mai bine, acum, cu banii acestia. Pozez, la plecare, pantofii copiilor, frumos aliniati, afara. Pana-s coconi in casa, ai pentru ce te da peste cap. Chiar si tragand de bani ca de guma de mestecat…
    Noroc si nenoroc, dinspre primari...
    Treaba cu Dudestii Noi e putin mai speciala, pentru mine. Auzisem si despre celelalte locururi, pe unde am trecut deja, sau unde urmeaza sa mai ajungem, ca primarii, directorii de scoli, invatatorii si dirigintii s-au implicat in a gasi copii ce sa fie propusi pentru bursele lui Marilen Pirtea. Sau macar de primari care au spus "da, ok, facem" si au stiut unde sa dea mai departe, in lucru, propunerea venita din partea Fundatiei Universitatii. Alin Nica, primarul din Dudestii Noi, e unul dintre cei care s-au implicat ca povestea sa fie folosita, ca oportunitatea sa nu se piarda.
    Altii, multi, cei mai multi, in numar covarsitor de mare, nu s-au sinchisit sa faca ceva. Ma intreb de ce. Propunerea nu a venit conditionata de vreo adeziune de partid, nu a fost trimisa pe canale preferentiale, nu a insemnat, de tragi o linie, decat incercarea de a ajuta niste copii. Buni la scoala si cu o situatie familiala nu tocmai roz, ca finante. Pot intelege ca unora nu le place fata lui Pirtea, sau a PNL-ului, sau ca au fobie la unitati mai serioase de invatamant, cum e Universitatea de Vest din Timisoara. Dar imi pare o ticalosie sa rapesti unui copil sansa de a avea un pachetel pe masa, sau hainute mai bune, sau o carte...
    Am mai fost in Dudestii Noi acum niste ani, sa scriu despre cum sunt lucrurile aici. Nu ma intereseaza politica, in ciuda faptului ca primarii se aleg, macar aparent, in functie de partidele care ii sustin. Sau pe care le distrug, asa cum e la Timisoara, de ma intrebati pe mine. Ma intereseaza ca omul sa faca treaba in jurul lui. Iar Alin Nica facea - imi aduc aminte cu placere de cat de firesc erau asezate toate in jurul lui, in comuna. Si, de nu o fi dat vreo boala ciudata a maririi in el, ma astept ca asa sa fie si acum.

    N-a dat. Nu dupa faptul ca ne primeste neanuntati, desi nu ma astept sa mai stie cine sunt, dupa nume. Nici dupa firescul de a da relatii unui ziarist, chiar daca e zi topitoare de vara, si te puteai astepta sa gasesti, langa biroul unui primar de comuna, eternul "vin imediat", lipit pe pieptul vreunei secretare. Ci pentru ca explica implicat, si cu firesc, despre cum curg lucrurile, legat de initiative si de copii. Acolo, in primaria frumoasa ca o floare, cum era si acum vreo opt ani, cand am mai fost aici.
    Sunt suparata pe ceilalti primari. Asa, in bloc, fara vreo legatura cu partidele. Il intreb pe Alin Nica de ce la el se poate, si la altii nu. Dar nu e un model de professionalism, intrebarea. Asa ca spal putin supararea, si reformulez. De ce la el se poate sa se implice primarul ca treaba cu bursa lui Pirtea sa gaseasca un copil? Imi spune ca a reusit sa puna pe sine un proiect european pentru prevenirea abandonului scolar. Ca in comuna sunt 12% romi, dar nu dupa recensamantul oficial, ci situatia reala. Si ca, in general, populatia din comuna este saraca si cu nivel de educatie nu foarte mare. "Nu sunt oameni cu multi bani, au lucrat aici pe vremea Comtimului, venind in locul nemtilor, in agricultura sau zootehnie. Initiativa cetateneasca este redusa si este nevoie de un catalizator".
    Primarul e pe fuga, mai rezolva o chestie cu cineva, rapid, in timp ce ii fac si lui o poza, imi string lucrurile, a "da, nu va tinem mai mult" atunci cand pun ultimele intrebari. Daniel, Danielul de azi, de aici, din Dudesti, e jucator de sah, si nu a ramas un simplu jucator de sah pe computer exact pentru ca cei de la primaria de aici au avut initiativa de a forma un club de sah pentru copiii din comuna.
    Primarul vorbeste laudativ despre Daniel, despre suma de premii pe care le-a obtinut la concursuri, ne spune despre faptul ca primaria a gasit sponsorizari pentru excursiile educationale ale scolii si pentru deplasarile, la concursurile de sah, ale lui Daniel. Sunt in usa cand aud si de finantarea nerambursabila Proeducatia, Procultura. Aici ar mai fi de scris. N-a dat boala maririi in primar, doar timpul, putin. Nu mai e extrem de tanarul si entuziastul edil pe care l-am intalnit acum aproape un deceniu - acum e doar entuziast, un entuziasm de gradul doi, care stie mai mult despre obstacole. Cred ca nu e usor sa rezisti printre rechini.
    Si, apropo de "alti primari", la plecare (ca tot suntem la capitolul primari) intru si una din primariile ce-mi sar in ochi, in drum spre Gottlob, spre urmatoarea familie. As vrea sa inteleg de ce, spre exemplu, Sandra e asa faloasa ca nu s-a gasit un dosar care sa raspunda propunerii lui Pirtea.

    Habar n-am din ce partid e primarul de aici, nici numele nu i-l stiu. Caut pe net, in masina, inainte de a intra in primarie sa intreb ce si cum. Aha, Luchian Savu, Partidul National Liberal. Ca si Alin Nica, si ca si Marilen Pirtea. Pai bine, baieti, nici intre voi nu se poate?… Ceva mancatorie interna? Ceva polite de platit? Abia astept sa ma intersectez cu primarul, sa incerc sa inteleg, mai ales ca primul link pe care l-am gasit pe google, cautand informatii despre el, vorbeste si despre grija care este purtata, in jurul lui, persoanelor care necesita protectie sociala. Mi se confirma, de la Consiliul Judetean Timis, ca ce am gasit pe net este adevarat: fata lui Luchian Savu, care lucra anul trecut la Directia de Urbanism, la CJ Timis (acum nu mai e acolo), a primit, spre inchiriere, un apartament social. Induiosator.
    Si atunci cum de primarul acesta trece asa de repede peste un ajutor, venit pe linie educativ-sociala, ce poate face viata mai usoara unui copil din comuna lui? Nu stiu, nu e la primarie, secretara spune ca e la Timisoara, "la sedinta". Si cand mergem spre Gottlob, si cand venim, e tot "la sedinta". Si, desigur, nu imi poate da numarul lui de mobil. (Nu ca ar fi o problema sa fie aflat numarul, doar ca prefer sa o luam pe calea simpla, de om care are ceva de intrebat la primarie). A doua intrare in primarie, cu primarul care "nu a venit", ma face sa intreb si ce e cu Duster-ul de afara, care la prima intrare aici nu era. Mi se spune ca e al primariei, dar nu cu el e primarul. Ce bine - poate e masina cu care se ajuta primaria pentru a livra o supa la domiciliu celor saraci, sau vreo hainuta, copiilor cu nevoi!
    Sun si in ziua urmatoare, pe fixul primariei, de mai multe ori. Primarul e pe-acolo, din spusele secretarei, dar nu chiar acolo. Spre finele programului, totul devine simplu. O rog pe secretara ca, la urmatoarea intersectare a ei cu primarul, sa il intrebe pe el cand sa sun. A treia zi, nu prea devreme, sun iar si intreb daca a trecut primarul pe la munca. Mi se spune ca a trecut - cum sa mi se fi spus ca n-a trecut?… Asadar, intreb cand a spus sa il sun. "Aaaaaaa. N-a spus". Clar: omul nu vrea sa discute cu cei de la presa. Sfios, sfios, primarul Luchian Savu... Asa ca inca n-am aflat de ce a taiat sansa unui copil. Si s-ar putea ca Duster-ul ala cu 02PCS (probabil Primaria Comunei Sandra) sa nu fie teleguta pentru cei asistati social, ai comunei, cum speram.
    Trist. Ma bucur pentru primarul Alin Nica - a ramas acelasi om saritor, care isi sprijina locuitorii comunei. Ma bucur ca Marilen Pirtea da banutii astia pentru cei cinci copii din judet, alesi cat de bine s-a putut, si nu-i sparge pe artificii sau pe alte nimicuri. Dar vad ca PNL-ul are si nenorociti (nu ca n-am sti, deja, asta) - pentru ca cred ca e o mare lipsa de noroc sa poti sa ajuti un copil, fara sa-ti consume nimic, absolut nimic din substanta ta, si sa n-o faci.
    Sahistul din casa cu arbore de matase
    Sa revenim la Dudestii Noi. Primarul ne explica si cum gasim casa lui Daniel, sahistul de care vrem sa dam. Urc, din graba si neatentie, in masina viceprimarului, care avea usa neincuiata. Bine, oameni buni, dar nici hoti nu aveti pe aici? Zambim toti. Ce bine ar fi ca toate vizitele la o primarie din judet sa fie asa de eficiente ca cele de la Dudestii Noi, Gottlob sau Brestovat...
    Daniel a terminat opt clase si e in focurile de dinaintea intrarii la liceu. Bunica lui e si ea emotionata. E exact ziua cand trebuie sa vina rezultatele examenelor, dar mai sunt cateva ore. Asa ca ne primeste in casa lor mare si frumoasa, si putem admira si o curte bine pusa la punct, atat cu cele necesare pentru bucatarie precum si cu flori, o mare de flori. Se simte mana de om gospodar.
    Stiu atat de la Fundatia UVT, care a acordat bursele, cat si de la directoarea scolii din Dudesti, ca primarul de aici s-a implicat sa faca sa existe dosarele de aplicatii. Chiar el imi spunea, inainte sa ajungem la familia lui Daniel, ca ar fi fost pacat sa se piarda oportunitatea. Chiar daca in comuna mai exista proiecte ce sprijina scoala. Au fost trei dosare depuse, a fost ales cel al lui Daniel, chiar daca nu a fost primul elev din clasa - pentru rezultatele extrascolare si pentru ca familiei i-ar ajuta un strop de ajutor.

    In fapt, de ne-am lua dupa "Coalitia pentru Familie", care face furori sociale, mai nou, aceasta nu este o familie - patru din cele cinci familii vizitate nu implinesc "baremurile" talibanilor ortodocsi. Dar ce bine ca seful unei universitati importante, de stat, din Romania, nu gandeste in paradigma asta! Avem in fata o familie, un copil si o bunica ce are un venit mic, si e util sa fie sprijiniti.
    Ne asezam la racoare si Daniel imi spune ca sahul a aparut in viata lui de la finele gradinitei, cand se juca la computer. A invatat singur mutarile, iar explicatiile erau in engleza. Dupa un timp, a venit un profesor de sah, la gradinita, si a testat toi copiii, iar el a fost aproape de punctajul maxim. Nu prea inteleg. Ce e cu Dudestiul asta? A testat omul copii, la gradinita, in Dudesti, si a gasit mai multi care stiau deja sa joace sah? Daniel spune ca da. Ca erau vreo 16-20. Hmmm...
    Dupa treaba asta, s-a organizat un concurs, pe Dudesti. Daniel a facut cateva lectii cu profesorul respectiv, inainte. La concurs, a intrat la categoria de pana la opt ani. Clubul s-a format mai tarziu si, din copiii de la inceput, au ramas patru care s-au tinut de sah.
    Lectii de sah se tineau in fiecare saptamana, lunea, de la ora 4, primaria finantand existenta acestui club de sah. Doar ca Daniel a evoluat rapid, si spune ca de vreo doi ani simte ca a ajuns la pragul ca nu prea mai are de invatat in comuna. In schimb, s-ar putea sa ajunga sa invete el pe altii, in Dudesti. Insa si el mai are de crescut, in clasamente, in invatatura, in experienta. Asa ca ii vorbesc de clubul de sah de pe langa UVT. Oricum, cel mai degraba va ajunge sa invete in Timisoara, din toamna. Asa ca posibilitatile se vor mari. Dupa ce ajung la Timisoara aflu ca discutia despre clubul de la UVT fusese deschisa si cu alte persoane din Universitate, pentru Daniel. Foarte bine - pe lume exista mai mult decat fotbal.

    Vad o parte din medaliile pe care le-a obtinut Daniel la sah, si incerc sa fac astfel incat sa se simta cat mai putin stingher, cand il pozez in coltul acela. E important. E ce il va face pe el special, si pe viitor. Daca va trece de toate lucrurile care ii fac pe copii sa renunte la darurile pe care si le-au descoperit. Vorbim despre concursurile de sah la care a participat Daniel. Imi povesteste despre un turneu in Italia, la Spoleto, in cadrul caruia s-a clasat in primul sfert. Acolo n-a fost o grupa de varsta ci s-au luat in considerare punctele accumulate de fiecare jucator. Anul trecut ar fi trebuit sa mearga  si in Grecia, dar au fost intorsi pentru ca profesorul sau nu a avut la el un cazier. Si existase si finantare pentru drumul respectiv...
    Discutiile despre scoala nu sunt tot asa de aprinse ca cele despre sah. Daniel invata bine, dar e loc si de mai bine. Imi spune ca nu s-a simtit prea motivat in primele clase dar ca si-a dat drumul mai apoi. Il intreb spre ce crede acum ca ar vrea sa se indrepte, ca meserie. Raspunde ca s-a gandit sa se faca asistent medical. Il iscodesc legat de optiunea lui: de ce nu medic? Pleaca ochii. Stie ca e nevoie de multa invatatura, c ear lua din timpul de sah. Cine stie, poate va fi loc si pentru asta.
    Bunica lui Daniel, ce ne povesteste si ea despre una-alta, pe subiectele pe care le discutam, este mama mamei lui Daniel. Parintii lui sunt despartiti si de la un an si cateva luni e la bunica. Mama e "dincolo", si trimite bani. Lucreaza intre martie si septembrie. Imi cer scuze lui Daniel ca intreb, dar e deja la varsta la care se prea poate sa aiba deja un raspuns: el ce ar prefera, de ar avea de ales intre o situatie materiala ceva mai buna, si prezenta mamei alaturi de el? Imi spune ca pe mama. Nu am intrebat tendentios. Nu aveam un raspuns pentru mine. Nu cred ca exista un raspuns stas. Dar stiu cum e sa fii printre putinii copii din clasa pentru care, la sedintele cu parintii, venea bunica. Sau matusa.

    Tata trimite si el cam 170 de lei pe luna. Bunica are o pensie de 700 de lei. Imi spune ca i-a luat nepotului hainele pentru festivitatile de la terminarea anului scolar, din bursa primita. "Camasa alba, pantofi - sa fie in rand cu copiii" - zice. E important. Si-mi arata, mandra, si frumosul album de la absolvire, in care Daniel e cu colegii. De dioptriile baiatului va trebui sa mai aiba grija. Au schimbat deja niste medici, incearca sa faca sa fie cat mai bine. Imi spune ca este vorba doar de strabism. E de tinut sub control si el.
    Iesim in curte. E fascinanta gradinita cu flori si cu legume, si fac cativa pasi cu Daniel. Ii spun: uite, pe planta asta o cheama Gypsophilla. Si acolo ai un arbore de matase, Albizia julibrissin. E putin uimit. Ii explic despre denumirile latinesti, dupa Linnaeus. Este o lume intreaga de informatii care se afla in fata lui, avida de a fi descoperita. Simt nevoia sa-i dau un sfat. Sa se increada in munca lui, in primul rand. Si sa nu renunte. E un truism, da. Dar un truism plin de incredere. Sa iscodeasca, sa gandeasca, sa judece. Ii arat ce scrie la el pe tricoul verde. E vorba despre o competitie de sah. Scrie anul, scrie numele turneului, dar nu si locul. Nu e logic. Il sfatuiesc pe Daniel sa caute logica din orice. Poate.
    Bunici in carje, langa vioara din Gottlob
    Ultima localitate din Timis unde trebuie sa ajungem este Gottlobul. Ar fi fost de-a dreptul amabil ca in Lovrin sa existe si un indicator cu locul unde s-o facem la stanga, spre Gottlob, dar pare ca e o idee prea stufoasa pentru un sat din Banat. Asa ca ratam drumul si ne declaram extreme de incantati ca GPS-ul de pe tableta ne scoate, totusi, la liman.
    Urmeaza sa vizitam o familie (in ciuda ficatului celor din CpF) unde copiii sunt crescuti de bunici, cu ajutorul unor rude, dat fiind ca ambii bunici au probleme de sanatate. Andra-Andreea, la care a ajuns bursa, aici, este plecata din tara, la mama ei. Dar stiam ca ne vor primi bunicii, si ca ne vor spune despre ce si cum, cu nepotii lor. Ne ajuta cei de la primarie sa gasim casa, la care trebuie sa ajungem amabili.

    Casa e mare, inalta, curtea e primitoare, totul are alura unei scoli de la sat. Dar nu e scoala, e doar casa de demult a unor nemti care stiusera cum sa-si inalte si tina gospodaria. Acum, doar casa din dreapta e mandra - cea din stanga e toata crapata si sta sa cada - nu sunt bani...
    De la diriginta fetei - care fata a terminat clasa a sasea - aflasem ca si Andra Andreea, si Alin Adelin, fratele ei ceva mai mare, sunt copii cuminti si ingrijiti, cu medii bune. Bunica, ce se misca mai greu, fiind in carje, ne primeste dupa ce ne conduce bunicul spre ea, si el fiind cu un picior paralizat. Cu toate astea, batranul se opreste cu bucurie, cand remarc randunicile care ies si intra nestingherite din grajd. Imi spune ca are acolo doua cuiburi de randunici, care se foiesc toata ziua prin curte, nestingherite.
    Tatal copiilor s-a stins in urma cu un an, iar copiii au o pensie dupa tata. Baiatul e diagnosticat cu distrofie musculara, si are dreptul la un insotitor. Dar ar putea sa-l piarda, cum diagnosticul lui pare ca inca ridica niste semne de intrebare medicilor. Mama lor e departe, are un fel de cheag de alta familie, acolo. Copiii au ramas cu bunicii, bunica are o pensie de sapte milioane (bani vechi), bunica nu are pensie. Mai e aici un unchi al copiilor, cu copiii lui. Sta aproape, deci ajuta si el familia cum poate.
    Ii rog pe cei prezenti sa-mi vorbeasca despre fetita. Imi spun ca invata bine, ca a luat mentiunea a treia din clasa ei. Ca viseaza sa se faca "advocat sau politista" - ceva cu dreptate, dupa cate imi dau seama. Intreb bunicii cand le este cel mai greu, si cu ce, si-mi spun ca la plata curentului si a lemnelor. Intreb ce au reusit sa faca din banii din bursa pe care a primit-o nepoata. Imi raspund ca si-a luat o vioara.

    Mi se pare un lucru nespus de frumos. Nu ca ar trebui sa fie asa la toata lumea, nu ca exista o formula tip pentru folosirea bursei asteia. Doar ca mie mi se pare extraordinar ca din bursa asta, pornita din Timisoara, de la rectorul UVT, care, printre altele, e si deputat, acum, niste bani s-au dus pentru o vioara. Ii rog pe cei din jur sa o aduca, sa pot sa o pozez. Nu ma pricep la viori, la obiectul vioara. Dar iubesc muzica, cea clasica in special.
    Poate pentru a nu parea ca vor sa ma puna pe o cale gresita a supozitiilor, prin tacere, bunica si unchiul imi spun ca fetita invata sa cante la vioara la Biserica Penticostala din Gottlob. Si ca deja canta la trombon, tot la ei. E optiunea lor. Daca acolo merge, acolo e bine ca invata. Unde ar fi problema? Muzica e muzica peste tot.
    Povestim despre analizele baiatului, despre moartea tatalui copiilor, despre problemele de sanatate ale bunicii. Ar avea si ea nevoie de un medic, dar concluzia e simpla: "De unde bani?" Imi spune si de o excursie care s-a facut la scoala, si ca unii copii au primit o sponsorizare pentru a participa, dar s-a considerat ca ei au un "barem mare" pentru acea sponsorizare, si n-au intrat in grila. Asa ca pentru fata ar fi trebuit sa plateasca, si... nu s-a dus...

    Batrana se gandeste cu ingrijorare la ziua de maine. Nu stie ce va fi. Cei doi copii se bazeaza pe ei, pe bunicii batrani si bolnavi. Si pentru sanatatea lor, a celor in varsta, nu sunt bani... Femeia incepe sa planga. O imbratisez si incerc s-o incurajez. Au facut treaba asa buna pana acum. Nu mai e mult, si-si vor vedea nepotii mari...
    Familiile se sparg si se intregesc, precum valurile, uneori. Oamenii vin, pleaca, mor. Urmele lor pot fi trecatoare, sau pot tine si uni, dincolo de prezenta, o viata. Ma gindesc la asta in timp ce pozez, iar, pantofii aliniati pe coridor, semnul celor de acum.
    *
    Fundatia Universitatii de Vest din Timisoara a facut o treaba buna solicitand colaborarea primariilor din judet, interactionand cu primarii si cu directorii de scoala, cu profesorii si invatatorii disputi a ajuta. Doamnele Flavia Barna si Nicoleta Ciama au fost deosebit de amabile sa-mi explice toate cele, legate de proiectul cu aceasta bursa, si m-au ajutat in a contacta familiile pe care urma sa le vizitez. Explicatii amanuntite am primit si legat de felul in care traiesc copiii care primesc bursa, de problemele mai vechi sau mai noi pe care le au.
    Am solicitat, dupa strangerea datelor si a fotografiilor de pe teren, si punctul de vedere al profesorului Marilen Pirtea, rector al UVT si deputat pentru Timis, legat de felul in care sunt folositi acesti bani din indemnizatia sa de parlamentar, precum si de colaborarea, proasta, pe alocuri, cu primarii din judet.
    ,,Trecand peste interentele sincope de la inceputul oricarui program social, pot afirma fara nicio retinere ca sunt foarte multumit pentru ca planul de a ajuta copii interesati de scoala, dar cu situatie materiala si familiala dificila, se realizeaza cu bine, in felul in care a fost gandit de Fundatia UVT.
    Pot spune, mai intai, ca simt o mare multumire datorita faptului ca bursele de sprijin pentru copiii din judetul Timis ajung luna de luna la copiii care merita cel mai mult acest sprijin, iar familiile lor simt si ele acest sprijin, astfel ca donatiile caritabile se transforma intr-un suport binevenit in viata grea a acestor copii.

    Mai apoi, chiar daca se mai intalnesc si contraexemple, apreciez ca edilii locali, primarii din comunele judetului, ne ajuta sa identificam cazuri speciale de familii aflate in situatii aproape fara iesire, pentru care este important sa venim cu un sprijin real si constant. Aici se vede si valoarea unui primar, indiferent de partidul din care face parte, caci acela ce isi iubeste si isi cunoaste comunitatea este bucuros sa dea un sfat prietenesc si sa ne indice cazurile de copii carora le place scoala, dar care nu au tot sprijinul necesar din partea familiei, adica exact acei copii spre care Fundatia UVT isi indreapta sprijinul prin acest program de burse pentru educatie in mediul rural.
    Sunt foarte multumit si pentru ca oamenii inimosi de la Fundatia UVT au inteles care este menirea acestor burse pe care am privilegiul de a le acorda lunar, si nu s-au multumit cu o selectie superficiala, cautand, alaturi de timisenii din comunitatile rurale spre care ne-am indreptat, cele mai relevante cazuri de copii care sa se bucure de burse si sa le merite.
    Cred ca prin astfel de gesturi deschise si concrete, indreptate catre unii dintre scolarii buni, dar cu o situatie sociala precara, contribuim putin si la conturarea viitorului unor elevi buni, cei care maine vor avea rezultatele pe care le doresc si care poate ca vor ajunge studenti si datorita suportului cu care noi i-am sustinut astazi. Le doresc din inima sa reuseasca!" - Marilen Pirtea
    Poate ar mai fi lucruri de spus, despre aceasta initiativa. Totusi, cel mai important imi pare acesta: in timp ce imi redactam articolul, de la Fundatia UVT mi s-a spus ca s-au anuntat deja si alte persoane, care au spus ca doresc sa contribuie cu burse, in aceleasi conditii si cu aceeasi valoare, pentru copii din sate din Timis. Cred ca e tot ce conteaza. Si daca, zilele urmatoare, in urma acestui material de presa, un alt om care isi permite va bate la usa Universitatii mele, spunand ca vrea sa urmeze exemplul de mai sus, toate aceste zile de munca au avut un rost. Pentru ca nu traim decat prin ce dam.
    Ramona Balutescu
    The post Am mers pe drum de tara, cu banii unui deputat appeared first on Presa Oradea.
    [...]Citeste mai departe
    Sursa: OradeaPress
  • Prea scump? 410.000 lei pentru parcari pe Morii


    [2017-07-12]
     La peste 410.000 de lei este estimat costul lucrarii de amenajare a unei parcari de 20 de locuri in strada Morii.



    Citeste articolul complet pe Bihon.ro [...]Citeste mai departe
    Prea scump? 410.000 lei pentru parcari pe Morii
    Sursa: Bihon.ro
  • Proiectul de producere a agentului termic pe baza de energie geotermala in cartierul Nufarul I va fi finantat din fonduri europene


    [2017-07-11]
    Viceprimarul Mircea Malan a sustinut azi, 11 iulie 2017, o conferinta de presa privind aprobarea proiectului "Valorificarea energiei geotermale in asociatie cu pompe de caldura, pentru producerea agentului termic pentru incalzire si apa calda in cartierul Nufarul - Oradea" in vederea finantarii acestuia in cadrul Programului Operational Infrastructura Mare 2014 - 2020 Axa Prioritara 6.

    Bugetul proiectului este de 98.275.862, 57 lei (inclusiv TVA). Proiectul a fost aprobat in sedinta Consiliului Local de astazi.

    La nivelul cartierului Nufarul I, consumatorii sunt alimentati momentan dintr-o retea de distributie cu un grad de uzura foarte accentuat, cele 7 puncte termice fiind si ele intr-o stare de uzura tehnica inaintata.

    Obiectivul specific al acestui proiect este cresterea productiei de energie din resurse regenerabile. Proiectul presupune realizarea unui foraj la o adâncime de cca 3 km, inlocuirea intregii retele de transport de la statie pâna la fiecare consumator in parte, respectiv pâna la cele 288 de module de termie, care vor fi amenajate la fiecare scara de bloc. Acest lucru va duce la dezafectarea celor 7 puncte termice din zona Nufarul si folosirea lor tot in interesul cetatenilor, fie pentru amenajarea de locuri de parcare, fie in alte scopuri. De asemenea, apa geotermala folosita pentru producerea agentului termic va fi reinjectata, evitându-se astfel epuizarea zacamântului.

    Viceprimarul Mircea Malan a explicat beneficiile implementarii proiectului: "Acest proiect este unul foarte important pentru oras. Ne dorim sa devenim exploatatori ai zacamântului geotermal, iar in acest sens am inceput deja demersurile pentru a obtine licenta de exploatare proprie. Beneficiile concrete ale acestui proiect nu sunt deloc de neglijat. Astfel, se vor reduce semnificativ costurile de producere a energiei termice, va rezulta o energie nepoluanta, iar prin inlocuirea tuturor retelelor vom inlatura pierderile din sistem, crescând in acelasi timp calitatea serviciilor oferite catre cetateni".

     

     

     

     

      [...]Citeste mai departe
    Proiectul de producere a agentului termic pe baza de energie geotermala in cartierul Nufarul I va fi finantat din fonduri europene
    Sursa: Primaria Oradea
  • Un nou ansamblu rezidential in zona Ceyrat


    [2017-07-11]
    In sedinta Consiliului Local de marti, 11 iulie 2017, a fost aprobat Planul Urbanistic Zonal privind construirea unui nou cartier de locuinte colective, servicii complementare, comert, turism si alimentatie publica pe str Ceyrat, cu propunerile de organizare urbanistica si regulamentul de urbanism aferent.

    Prin acest proiect se are in vedere urbanizarea zonei cuprinse intre str. Ceyrat, str. Thurzo Sandor, Cimitirul municipal Rulikovszky si amplasamentul Centrului de ingrijire a persoanelor vârstnice, in vederea realizarii unui cartier rezidential cu activitati de comert si servicii de agrement.

    Astfel, in noua zona rezidentiala se vor amplasa 18 cladiri de locuinte colective  cu 646 de apartamente si functiuni complementare locuirii (servicii de proximitate, unitati sanitare de mici dimensiuni, unitati de invatamânt preuniversitar, magazine). Zona de turism si alimentatie publica va cuprinde o constructie cu destinatia de hotel cu 70 de camere si sala de alimentatie publica cu suprafata de 400 mp.

    Zonele verzi aferente acestui ansamblu rezidential se vor intinde pe o suprafata de cca 5000 mp, din care 3.481 mp reprezinta zone verzi cu acces public nelimitat.

    Totodata, conform proiectului, se vor asigura la sol 654 locuri de parcare aferente locuirii.

    Intreaga zona rezidentiala urmeaza sa poarte numele de Ansamblul Rezidential Universitate.

      [...]Citeste mai departe
    Un nou ansamblu rezidential in zona Ceyrat
    Sursa: Primaria Oradea
  • Locuri de munca disponibile in domeniul hotelier in Germania


    [2017-07-11]
    A.J.O.F.M. Bihor a anuntat disponibiliatea pentru 16 posturi in domeniul hotelier din Germania A.J.O.F.M. Bihor prin intermediul Retelei EURES, de 16 posturi pentru lucratori calificati, din care ospatar - 8 posturi, receptioner - 2 posturi, bucatar/commis de cuisine - 4 posturi, coordonator evenimente - 1 post si lacatus - 1 post. Persoanele care sunt interesate sa […]
    Post-ul Locuri de munca disponibile in domeniul hotelier in Germania apare prima data in Stiri Oradea.
     A.J.O.F.M. Bihor a anuntat disponibiliatea pentru 16 posturi in domeniul hotelier din Germania
    A.J.O.F.M. Bihor prin intermediul Retelei EURES, de 16 posturi pentru lucratori calificati, din care ospatar - 8 posturi, receptioner - 2 posturi, bucatar/commis de cuisine - 4 posturi, coordonator evenimente - 1 post si lacatus - 1 post.
    Persoanele care sunt interesate sa desfasoare o activitate sezoniera sau permanenta in Germania, sunt asteptate la etapa de selectie organizata la Brasov, din luna septembrie 2017.
    Locurile de munca sunt oferite de Hotel Marriott Frankfurt si alti angajatori germani, reprezentati de Agentia Federala de Munca - Serviciile de Plasare Internationala Saxonia.
    Pentru ocuparea posturilor vacante, trebuie indeplinite urmatoarele conditii, potrivit celor care organizeaza procesul de selectie:

    pentru posturile de ospatar: calificare profesionala si experienta in domeniu, precum si cunostinte bune/foarte bune de limba germana si engleza (nivel B1/B2);
    pentru posturile de receptioner: calificare profesionala si/sau experienta in domeniu, abilitati de utilizare a programului de rezervare Opera si cunostinte foarte bune de limba germana si engleza (nivel C1/C2);
    pentru posturile de bucatar/commis de cuisine: calificare profesionala si experienta in domeniu, precum si cunostinte foarte bune de limba germana (nivel B2) sau de limba engleza (nivel C1/C2);
    pentru postul de coordonator evenimente: studii universitare in domeniul turismului si experienta in organizarea de evenimente, abilitati de contabilitate si de utilizare a programului Opera Sales & Catering, precum si cunostinte foarte bune de limba germana si engleza (scris, vorbit – nivel B2/C1);
    pentru postul de lacatus: calificare profesionala si experienta in domeniu, autorizatie de sudura si cunostinte bune/foarte bune de limba germana si engleza (nivel B1/B2).

    ,,Contractele de munca pot fi pe durata determinata, de 12 luni, cu posibilitate de prelungire, sau pot fi permanente. Salariul oferit este de 1800 – 2250 euro brut/luna pentru posturile de ospatar, 1850 - 2095 euro brut/luna pentru posturile de bucatar/commis de cuisine, 2095 euro brut/luna pentru posturile de receptioner, 2000 - 2500 euro brut/luna pentru postul de coordonator evenimente si 2513 euro brut/luna pentru postul de lacatus" a declarat directorul A.J.O.F.M. Bihor, Bekesi Csaba.
    De asemenea, ,,angajatorii pot asigura cazarea gratuit sau contra cost ori pot oferi sprijin in vederea gasirii unei locuinte" a mai adaugat directorul Bekesi.
    Persoanele cu domiciliul in judetul Bihor, care corespund cerintelor posturilor oferite, trebuie sa se adreseze Consilierului EURES din cadrul Agentiei Judetene pentru Ocuparea Fortei de Munca Bihor din Oradea, str. Transilvaniei nr. 2, telefon 0259433346, pentru a primi formularele de aplicare si pentru a fi inregistrate in baza de date pentru munca in strainatate.
    Post-ul Locuri de munca disponibile in domeniul hotelier in Germania apare prima data in Stiri Oradea.
    [...]Citeste mai departe
    Sursa:
  • Un nou ansamblu rezidential in zona Ceyrat


    [2017-07-11]
    In sedinta Consiliului Local de marti, 11 iulie 2017, a fost aprobat Planul Urbanistic Zonal privind construirea unui nou cartier de locuinte colective, servicii complementare, comert, turism si alimentatie publica pe str Ceyrat, cu propunerile de organizare urbanistica si regulamentul de urbanism aferent.

    Prin acest proiect se are in vedere urbanizarea zonei cuprinse intre str. Ceyrat, str. Thurzo Sandor, Cimitirul municipal Rulikovszky si amplasamentul Centrului de ingrijire a persoanelor vârstnice, in vederea realizarii unui cartier rezidential cu activitati de comert si servicii de agrement.

    Astfel, in noua zona rezidentiala se vor amplasa 18 cladiri de locuinte colective  cu 646 de apartamente si functiuni complementare locuirii (servicii de proximitate, unitati sanitare de mici dimensiuni, unitati de invatamânt preuniversitar, magazine). Zona de turism si alimentatie publica va cuprinde o constructie cu destinatia de hotel cu 70 de camere si sala de alimentatie publica cu suprafata de 400 mp.

    Zonele verzi aferente acestui ansamblu rezidential se vor intinde pe o suprafata de cca 5000 mp, din care 3.481 mp reprezinta zone verzi cu acces public nelimitat.

    Totodata, conform proiectului, se vor asigura la sol 654 locuri de parcare aferente locuirii. [...]Citeste mai departe
    Un nou ansamblu rezidential in zona Ceyrat
    Sursa: Primaria Oradea
  • Dincolo era (?) mai ieftin: Primaria Oradea baga 410.000 de lei in 20 de locuri de parcare in Nufarul


    [2017-07-11]
    Grupul UDMR din Consiliul Local (CL) a calculat: un loc de parcare dorit de Executiv pe str. Morii (blocurile X13, X14 si AN11) costa 20.000 de lei. Asa le-a iesit calculul reprezentantilor maghiarimii in legislativul Oradiei. Desigur, proiectul, in valoare totala de 410.000 de lei, nu inseamna doar locurile efective de parcare, ci si un […] [...]Citeste mai departe
    Sursa: StiriOradea.com
  • Caminul internat de la Colegiul Tehnic Traian Vuia va fi reabilitat


    [2017-07-10]
    In sedinta extraordinara a Consiliului Local care va avea loc mâine, 11 iulie, se vor supune aprobarii indicatorii tehnico-economici privind reabilitarea caminului internat de la Colegiul Tehnic Traian Vuia de pe str. Constantin Brâncoveanu nr. 12 A.Reabilitarea caminului internat a devenit o necesitate, având in vedere ca cladirea nu mai corespunde din punct de vedere functional si nici energetic cu cerintele minime de exploatare si functionare ale unui camin. Modificarile care se impun au in vedere readucerea imobilului la parametrii decenti de functionare si exploatare.Reabilitarea caminului presupune mai multe tipuri de lucrari: desfacerea de pereti interiori si recompartimentari pentru creare de grupuri sanitare in fiecare camera, finisaje interioare si finisaje exterioare, realizarea acoperisului si a invelitorii.Cladirea internat este constituita din parter + 2 etaje, urmând ca la finalul lucrarilor de reabilitare sa dispuna de 26 de camere modern utilate, insumând 104 locuri de cazare. Totodata, la parter se va amenaja o camera care va putea fi accesata de tinerii cu dizabilitati.Valoarea estimata a lucrarii este de 1.504.874, 79 lei fara TVA, iar finantarea se va realiza din sumele alocate cu acesta destinatie in bugetul Primariei Oradea, conform HCL nr. 158/30.03.2017.

    In atasement gasiti o galerie foto cu starea actuala a internatului. [...]Citeste mai departe
    Caminul internat de la Colegiul Tehnic Traian Vuia va fi reabilitat
    Sursa: Primaria Oradea
  • Absolventii de Medicina au sarbatorit impreuna: Un profesor i-a indemnat sa respinga impostura, iar ministrul Bodog le-a promis joburi tuturor (FOTO)


    [2017-07-10]
    Pentru prima oara in Oradea, toti absolventii Facultatii de Medicina si Farmacie au participat la o singura ceremonie de incheiere a studiilor, in prezenta a doi ministri si a altor politicieni. Seful de la Sanatate, Florian Bodog, concomitent prodecan al FMF, le-a promis locuri de munca tuturor, iar cel de la Educatie, Liviu Pop, renovarea sediului Facultatii. Cel mai aplaudat a fost insa indrumatorul de an, Gabriel Mihalache, care i-a sfatuit sa se fereasca de impostura si plagiate. [...]Citeste mai departe
    Sursa: eBihoreanul
  • Politia locala previne si combate comertul ilicit cu produse alimentare


    [2017-07-09]
    Politistii locali au actionat in cursul acestei saptamâni pentru prevenirea si combaterea comertului ilicit in domeniul circulatiei marfurilor cu produse alimentare. Astfel, in urma controalelor efectuate in zona pietei Cetate, respectiv la intrarea in piata pe strada Dimitrie Cantemir nr. 2C, agentii Politiei Locale Oradea au sanctionat contraventional 10 persoane fizice pentru incalcari ale prevederilor Legii 12/1990 privind protejarea populatiei impotriva unor activitati comerciale ilicite. Valoarea amenzilor aplicate a fost de 1 500 de lei, fiind confiscate totodata 70 kg de afine si produse alimentare (lactate, brânzeturi, fructe si legume), acestea având destinatia finala Gradina Zoologica a municipiului. 

    Reamintim cele mai frecvente contraventii intâlnite la persoanele fizice privind comertul illicit, respectiv:

    - vânzarea ambulanta a oricaror marfuri in alte locuri decât cele autorizate de primarii, consilii judetene sau prefecture;

    - expunerea spre vânzare ori vânzarea de marfuri sau orice alte produse fara specificarea termenului de valabilitate ori cu termenul de valabilitate expirat;

    - efectuarea de activitati de comert sau prestari de servicii, dupa caz, cu bunuri a caror provenienta nu este dovedita, in conditiile legii. Documentele de provenienta vor insoti marfurile, indiferent de locul in care acestea se afla, pe timpul transportului, al depozitarii sau al comercializarii. Prin documente de provenienta se intelege, dupa caz, factura fiscala, factura, avizul de insotire a marfii, documentele vamale, factura externa sau orice alte documente stabilite prin lege.

    Contraventiile sus mentionate  savârsite de catre persoane fizice se sanctioneaza cu amenda de la 500 lei la 5.000 lei, iar daca sunt savârsite de persoane juridice, cu amenda de la 2.000 lei la 20.000 lei.

    Politistii locali vor continua verificarile si in alte zone ale municipiului Oradea.

      [...]Citeste mai departe
    Politia locala previne si combate comertul ilicit cu produse alimentare
    Sursa: Primaria Oradea
  • Universitatea da startul admiterii: 1.615 locuri bugetate la studii de licenta, 760 la masterat


    [2017-07-05]
    La Universitatea din Oradea va incepe, pe 11 iulie, sesiunea de admitere de vara. Rectorul Constantin Bungau a anuntat ca cele 15 facultati oradene au in total 1.615 locuri fara taxa la licenta si alte 760 la masterat. Interesant este ca Ministerul Educatiei a impus tuturor universitatilor sa aloce un numar mai mare de locuri bugetate specilizarilor din sfera IT, masura strategica nationala. [...]Citeste mai departe
    Sursa: eBihoreanul
  • Am mers pe drum de tara, cu banii unui deputat


    [2017-07-04]
    Niste banuti care pleaca dinspre Parlamentul Romaniei, si ajung pe un card din Timisoara, isi continua drumul putintel mai aparte. S-a spus despre ei ca tin de o schita de imagine. Si totusi, ei nu se opresc in poza de ziar, de dupa o declaratie de presa. Am batut judetul in lung si-n lat, sa […]
    The post Am mers pe drum de tara, cu banii unui deputat appeared first on Presa Oradea.
     Niste banuti care pleaca dinspre Parlamentul Romaniei, si ajung pe un card din Timisoara, isi continua drumul putintel mai aparte. S-a spus despre ei ca tin de o schita de imagine. Si totusi, ei nu se opresc in poza de ziar, de dupa o declaratie de presa. Am batut judetul in lung si-n lat, sa vedem unde ajung ei, unde zbarnaie - metaforic - firul de telegraf de la posta, sa-i anunte, si cum se schimba viata unor copii din coada de Timis bogat, cu venirea lor, de dincolo de cuvinte, in mana. Pentru ca bogatia si saracia se cuantifica altfel, pe drum de tara, decat in vreunul din mall-urile timisorene. Si se numara frumos, in lucruri importante: o carte, o hainuta, o vioara, mancare.
    Cristina sta sub copacul mare, din curte, si se joaca. E intr-o rochita roz mai speciala iar copacul e un Sophora japonica batran. Si rochita, si copacul sunt, parca, din alt film. Nimeni nu pune un astfel de copac la tara – nu aduce nimic, decat pastai nefolositoare, nu face nimic. Asa ca precis are o poveste, despre cum a ajuns aici, in varf de deal, intr-o margine de dupa Pischia, din Bencecul de Jos, cum urci spre cimitir si faci stanga pe un drum nepietruit, pe langa o bibilica alba si nevropata. Dar povestea copacului nu o mai stie nimeni. In schimb, rochita buna, de oras, roz, a Cristinei are o logica mai usor de patruns: bunica si fetitele au fost anuntate ca azi vine un reporter de la oras, sa scrie despre ele.
    Nu prea credeau ele treaba cu reporterul, si totusi… Suntem aici pentru ca am vrut sa vedem de se pierd undeva, pe drum, banii despre care se spunea ca pleaca din salariul de parlamentar al rectorului Universitatii de Vest din Timisoara, profesorul Marilen Pirtea. Sau daca a fost un enunt al unei minuni ce tine, ca la noi, trei zile.
    O carte de istorie stransa tare in brate
    Nu trei zile au trecut - am intrat deja in a treia luna de la comunicatul de presa despre donatia rectorului. Iar banii aceia "de Bucuresti", pentru care despre multi se spune ca au ales drumul Parlamentului, nu s-au incurcat la trecerea de la drumul judetean Timisoara - Lipova, apoi la dreapta, dupa Pischia, pe langa halta CFR, apoi prin padure, apoi pe dealuri, cu suisuri si coborasuri, apoi prin Bencec, si sa nu uitam de bibilica aia alba unde musai faci dreapta. Si ajung, regulat, la o pereche de bunici, ce au grija de nepotelele lor ramase dincolo de "familia traditionala", si de fata lor cu mai multe dizabilitati, matusa copilelor. O casuta cu flori de geata pe acoperis (o planta grasa), ce da semne ca nu vrea sa mai stea multa vreme in picioare, cu alta ce creste greu, langa, cu o gradinita unde anul asta nu a fost plantat nimic, cum bunica a mai umblat si prin spitale, la Timisoara, si cu cateva animale (catei, pisici) ce sunt si paznici, si jucarii, si tovarasi de trecere a zilei, pentru cei de aici. Si cu cei 300 de lei in plus, care, dupa atata drum, nu au foarte mult timp sa se odihneasca, pentru ca este nevoie mare de ei.

    Fetita care primeste, aici, bursa, a terminat clasa a III-a si are timp sa doarma ceva mai mult, acum, in vacanta. Este buna la invatatura, ne spune invatatoarea ei, nu lipseste, e un copil exemplar, vine cu temele facute intotdeauna. Cristina citeste bine, cauta cartile, ii e drag de ele, dar la scoala lor nu mai exista biblioteca folosibila, cartile s-au risipit, nu exista o frantura de norma de bibliotecar. Invatatoarea le mai da din cartile ei, si le vorbeste despre ele, sa-i deprinda pe copii sa fie curiosi fata de cuvantul scris. Cristina sta la bunica, impreuna cu sora ei mai mica - mama s-a recasatorit, sau asa ceva, e altundeva, tata mai trece pe la fetite uneori, "din Paste-n Craciun", spune bunica. E greu. Si trist. Un amestec de greu si trist, din care bunica impleteste zilele, sa nu cada greul pe copii.
    Plantele de gheata sunt pe casa de vreo sapte-opt ani - spune bunica. Sunt frumoase, vesele, au deja tije florale, unele dintre ele. Sub ele, casa tine pe cei cinci - bunic, bunica, fetite, fata ce nu merge, nu vorbeste. Din alt unghi, la numaratoare, exista niste pensiute - bunicul ia ceva de la CAP, bunica, nu. Doar ca insotitoare a fetei. Cu toate astea, bunica nu sta cu mainile incrucisate, vrea sa dea jos casa veche, pune caramida peste caramida la casuta noua, de cealalta parte de copacul bizar. O-ntreb de unde mai primeste ajutor. De la biserica, poate? Raspunde cu obida: "Poate in alte parti ajuta, la noi, nu". Bursa Cristinei vine cu ajutorul directoarei de la scoala, ce i-o aduce. Nu sunt o avere, banii astia, dar sunt foarte bine primiti: "Asa cum is, te servesti din ei, oamenii se multumesc si cu mult, si cu putin. Mai demult, toamna, ti-o fost podul plin de bucate. Acum nu mai e asa" – spune bunica. Alte vremuri.
    La Internet se gandesc pe cand s-o termina casa noua. Fetitele spun ca au avut tableta dar s-a spart, Cristina are si Facebook. Povestim putin. Spune ca i-ar placea sa se faca doctorita de copii. O intreb daca stie cati ani se face "scoala simpla". Incearca sa ghiceasca: "10?". "Nu, 12" - raspund. "Si stii ce vine dupa?" Fata raspunde logic: "13?" "Nu, facultatea". Si ii povestesc cate ceva despre cum e cu facultatile, si cu nenii care le conduc, si cum unul dintre ei, de acolo unde invata "copiii mari", i-a trimis ei bursa asta. Ochii bunicii se inoata in roua: "Cat as fi de bucuroasa sa vina sa spuna: Babi, ni, o pita din banii mei". Ii spun parerea mea: sa mai amane cu pita, si sa o lase pe Cristina sa duca scoala, cat poate.

    Bunica o tine in brate, de la spate, pe fata ei care nu poate sta singura in picioare. Cu maini muncite, care, si ele, spun o poveste. Pe una scrie "Nutu", un tatuaj de demult. O intreb daca Nutu e bunicul. Nu, e unul anterior lui, dar bunicul de acum n-a avut treaba cu asta. Aletele sunt daraverile. "Bunicul bea de la motorina in sus. Daca e sa plec undeva, nu am cu cine lasa fetele – chiar si rudele, pe care io i-am crescut, cer bani sa stea cu copiii. De faci ceva, se intreaba ca de unde or avut". In cel mai fitos judet din tara, de "frunce", banii se fac si din camata familiala.
    Intreb cat timp ii ia Cristinei sa-si pieptene parul lung si putintel carliontat. Imi aduc aminte cat m-au chinuit pe mine, bunicii, cu parul. Nu se piaptana ea. Inca. Si-i pare ca-i sta rau cu parul scurt. "Mie-mi plac fetele sa aiba parul lung, nu vreau sa le vad cioplite ca la baieti. Podoaba la femeie e parul, asa ne-o lasat Dumnezeu" - explica bunica.
    Cristina imi spune ca a fost "cu baba", la spital, la Timisoara, si i-au scos firele, dupa operatie. "M-am dus nu ca am vrut sa vad spitalul. Dar mi-a promis ca ne ia papuci si colanti. Si cum verisorul nostru s-a grabit, mi-a luat aici din sat. Da' macar am vazut Judeteanul". Cam asta e, deocamdata, povestea ei cu marele oras. Unde, daca ce spune invatatoarea se va adeveri, va avea drumul deschis spre Medicina.
    Bunica are ochii rosii si se vede ca ceva nu e bine cu ei. I-ar trebui un oftalmolog, s-o vada. Dar cu cine sa lase copiii? Pe bunic pare ca nu se poate baza. Asa ca lasa timpul sa treaca, poate o trece si boala. Pana vorbim, printre cateii mari ai locului si cei doi pui plini de capuse cu care se joaca, incantate, fetitele, mai apare unul. Ca la el acasa. Un caine imens, care nu da buna ziua ci purcede direct la a cauta ceva. E al vecinilor, dar vine aici sa mance - spune bunica. Si cauta apa, sa se scalde. I se pregateste o troaca si se pune sa se imbaieze, fericit. La atatea guri de hranit, mai e loc pentru inca una, de esti om bun.

    Banii din bursa ce vine de peste dealuri, de la rectorul Universitatii, merge pe multe lucruri mici si necesare, acelea ce te-ngrozesti ce balaur de lista stiu sa faca, atunci cand le numeri pe hartie. Era mancarea de pus la scoala, de numarat, erau niste datorii la butic, erau niste hainute de luat. Dar tot a ramas ceva din banuti si pentru o carte frumoasa. O rog pe Cristina sa mi-o arate. Vine cu ea in brate, cu ambele maini stranse bine peste ea, ca nu cumva sa cada. E o istorie a Romaniei. Mare si frumoasa. Si pentru care au bodoganit-o colegele de salon, de la spital, pe bunica, pentru ca e scumpa si ca de ce i-a luat-o fetitei.
    Ma pregatesc de plecare. Cel cu care sunt, pentru drumurile in judet, Morar Gabriel, si el din marea noastra familie de absolventi ai Universitatii, si doctorand, acum, se trasese mai intr-un colt. Imi spune ca a vorbit deja la telefon cu tatal lui, preot ortodox, sa vada de s-ar putea gasi un scaun cu rotile pentru fata cu probleme. Asa se leaga, uneori, sa rasara binele. O luam iar pe delusoare, in sus si in jos. Imi aduc aminte de anii mei de inceput, de la facultate, ani deloc avuti, si de ziua cand mi-am cumparat Enciclopedia Webster – din bursa mea sociala, de orfan – pentru care am avut destule de auzit de la maica-mea. Cum mergeam cu cartoaia imensa in brate, spre casa, si mi se parea ca tot universul ma va invidia pentru ea. Tineam bratele incrucisate strans pe ea, si o lipisem de rochita lunga, pe care mi-o cususem cu mana mea, fara masina de cusut, inclusiv volanul de jos. Era roz.
    Vulpita ce inca n-are carti...
    In alta zi plecam spre Brestovat, cum mergi spre Lugoj, si candva o faci la stanga. Si incep si aici dealurile, si mersul in sus si in jos, si, ca sa fie totul ok cu gasitul casei celor pe care urma sa ii vizitam, oprim mai intai la primarie, sa intrebam ce si cum. In prag, un catel, deloc sperios, deloc refractar la mangaieri. Semn de loc cu oameni buni.
    Intelesesem deja ca Narcisa, fata cu care urma sa ne intalnim, e dintr-o familie de romi, si ca parintii traiesc din ajutor social. Ca e cumintica, in zona de mijloc si putin peste, in clasa, ca invataura. Ca stie sa isi apere drepturile si ca nu se lasa batuta de alti copii. Iar mama e grijulie cu ei, cu copiii.

    Vine cu noi, de la primarie, si asistenta sociala Tatiana Garjitzky, care ne povesteste ca sunt, in aceasta comuna, cinci localitati, si ca au 16 dosare de asistati sociali. O intreb daca le si gasesc cate ceva de munca oamenilor respectivi. "Ne-ar manca balaurii, aici, cu ierburile astea, de nu ar lucra" - spune insotitoarea noastra. Nu, nu au ambrozie, o intreb. Au alte buruieni. Si o plantatie de aluni au, pe raza comunei, la Cosari. Doar ca nu prea vrea nimeni sa lucreze acolo. O intreb pe doamna cum e saracia, in comuna lor. "Noi facem anchete sociale. Telefoane, televizoare au toti. Dar sunt nevoi".
    Mama Narcisei mai lucreaza cu ziua, din cate mi se spusese. Si mai au cate un animal pe langa casa, sa se ajute. Casa nu e, in acte, pe numele lor, si e pitita bine, intr-un grup de trei case, undeva mai departisor. Daca nu venea asistenta sociala nu noi, ne-ar fi fost greu sa o gasim. Dar familia nu isi face probleme ca va trebui sa plece din casa. Asa ca un lucru e sigur. Celelalte lucruri, insa, stau des sub semnul intrebarii.
    Vorbisem deja la telefon cu mama Narcisei, mi-a spus ca il voi gasi pe tata acasa, si ca fata e plecata la niste rude, si nu e foarte clar cand se intoarce. Totusi, cand ajungem sa batem in usa familiei, este si Narcisa, care ne priveste mai mult decat circumspect. Imi aleg un loc la o masuta, afara, unde tata taia mult-mult usturoi, si incerc sa explic ce facem acolo. Totusi, si Narcisa si fratele ei mai mic, un baiat cu niste ochi superbi, nu sunt foarte convinsi ca e "de bine" treaba cu vizita noastra.
    Tatal, insa, nu are vreo apasare, si ne povesteste despre familia lui. Are patru copii, o fata de 18 ani, una de 15 ani, apoi vine Narcisa, de 9 ani, si Ionut, de 5. Fata mare are 11 clase, vrea sa se angajeze, cealalta s-a oprit la 9 clase, e pe acasa, il intreb pe interlocutor daca va continua scoala, dupa vacanta, imi raspunde, cu o oarecare lehamite, ca "are un prieten". Genul acela de "are un prieten" care nu lasa loc pentru scoala. Nu mai intreb nimic, aici.
    Copiii inca nu par foarte deschisi la a socializa, asa ca merg mai departe in discutia cu tatal, acordand cuvenita atentie si uneia dintre pisicile familiei, ca oricare orasean care vede mamifere cu blana cel mai des la televizor. Omul spune ca problema ar fi cu munca, "nu prea gasim de lucru, avem un cal, gaini, copiii ar vrea computer". El ii duce dimineata la scoala, cand e scoala. Ionut merge la gradinita, peste drum de scoala. Narcisa, spune tatal, ar merge bine la matematica dar, la varsta ei, inca nu-s concursuri, sa vada ce si cum.
    Din discutia cu mama, de dinainte de a ajunge aici, inteleg ca bursa Narcisei a mers pe mancare, in primul rand. Dar spunea ca i-a luat si niste rechizite. Si ca o sa mi le puna e undeva, sa poata sa le scoata sotul, pe cand ii vizitam, sa pot sa le fotografiez. Dar sotul nu stie de ele. Nu le gaseste. Imi spune ca, oricum, rechizite au primit de la scoala. Pana arunca tata o privire prin casa, schimb, totusi, cateva cuvinte si cu Narcisa, care inca nu se simte confortabil sa ma priveasca in ochi. Dar raspunde. O intreb de carti. Nu are nici o carte in casa.
    Nu stie sa inoate, in vacanta sta la televizor, si doarme pana tarziu. O scormonesc putin pana gaseste un raspuns, dincolo de televizor, cu ce ii place sa faca. Ii place sa picteze. "Imi cumpara mama culori dar le pun undeva si nu mai stiu unde…" - imi spune. Doctorita ar vrea sa se faca, sa lucreze cu batrani. La Lugoj nu stie de a fost, la Timisoara, insa, da, cu mama. Porumbeii i-au placut, din tot orasul. In rest, a pierdut autobuzul la excursia scolara. Era de mers la gradina zoologica, dar a ajuns prea tarziu. Si a mai fost o excursie, in Moldova, dar spune ca doar elevii cei mari s-au dus, ca altfel mergea si ea.
    Narcisa are o rochita roz cu buline mari si o cordeluta cu niste urechi de vulpe sau de veverita, simpatica. Totusi imi ia un oarecare timp pana o ajut sa treaca de rusine, si sa ridice capul spre mine. Ma simt de parca as fi in postura sa ii fac ceva rau, sau sa ii iau bursa inapoi. Dar nu de asta am venit aici, ci sa vedem, si, iata, sa spunem mai departe ca banii aceia, bursa aceea oferita de rectorul de la UVT, chiar ajuta, si este extrem de binevenita, undeva departe, acolo unde copiii acestia iau ca pe un noroc rar faptul ca au ajuns sa vada Timisoara.

    Si imi vine o idee. Nu stiu daca buna sau rea, dar care in mod cert o pune in dificultate pe Narcisa. O rog sa citim ceva impreuna. Laptopul este deschis, net am, deschid primul articol din Oradea Press pe care imi pica ochii. E ceva despre niste tablouri din margele de sticla, si primul cuvant al titlului articolului este "Inedit". Fetita sta. Se chinuie. Tace. Se framanta. Spune prima litera. O citeste ca pe un "L". Ii explic. Linistit si cu multa rabdare, cu voce calda si asezata, cum e cu literele mici si cu cele mari. Reusim sa le citim pe primele trei, apoi pe ultimele trei. Incercam sa le si legam, sa auzim cum suna. E greu, foarte greu.
    Nu, bursele acestea nu au fost date doar celor mai straluciti copii din clase, ci acelora cu situatie materiala mai dificila, dar care se si descurca la scoala, si nu absenteaza. Si nici nu se pune problema sa se schimbe ceva. Dar sunt eu panicata, desi nu o arat. Incerc sa-mi aduc aminte cam ce trebuie sa stie un copil care a terminat clasa a II-a. Cititul e o cheie pentru tot ce va veni, ce trebuie sa vina… Ma gandesc la tomurile dupa care invatau prietenii mei, la Medicina. Da, stiu, mai e timp. Dar… startul?… Fetita aceasta inca nu a luat startul. Si ar fi trebuit sa-l ia deja…
    Poate e o clasa in care invatatoarea a luat-o mai incet, cu toti. Poate sunt si emotiile ca vine cineva necunoscut, iti pune o masinarie in fata, cu care, poate, nu te-ai mai intalnit, si atunci e mai greu in primul rand cu comunicarea. Fata are calificative bune la scoala…
    Ii explic, cu toata convingerea pe care o poti strecura in dialogul de cateva minute cu un copil pe care probabil nu il vei mai vedea niciodata in viata, dar caruia ai vrea sa-i fie bine, ca e extraordinar-de-fantastic-de-important sa invete sa  citeasca bine. Si ca tot ce e in jurul nostru musteste de o groaza de lucruri de citit. Ca ar fi bine sa-si rupa cateva minute, macar, in fiecare zi, chiar si in vacanta, sa incerce sa citeasca ceva.  Da, nu are carti in casa. Dar peste tot va fi ceva de citit. Incerc sa exemplific. Ii arat o plasa de supermarket ce sta agatata la soare, langa noi, in curte, si cele doua-trei randuri de informatii ce sunt trecute acolo. "Profiiiiiii!" - se bucura fata. "Da" - zambesc. "Dar treci de asta, ca asta stii deja. Citeste orice. Doar citeste".

    Cand ne conduc spre iesire, deja suntem ceva mai aproape, si Narciza zambeste, privindu-ma. Eu ma uit cald la ea, dar cu teama sa nu se vada ca sunt putin panicata. Iau totul ca pe o ecuatie in care nu stiu ce e de facut cu o necunoscuta. Oare am reusit sa explic bine cat de importanta e treaba cu cititul?… Sigur, familia are ceva mai multi bani pentru mancare, acum. Mancarea vine in pungi si cu etichete pe care sunt scrise multe lucruri. Dar…
    Plecam de langa casa fainuca, dar fara carti. Poate ar trebui sa nu o iau asa in tragic. Dar e ceva extrem de trist sa te gandesti ca o casa nu are carti. E ca o coaja de unde a plecat un duh bun. Sau poate ca inca nu a venit…
    Coconul cu mingea si cu matematica
    Trebuie sa ajungem si la Darova, in ziua asta torida, si incarcata cu multe altele. Alegem un drum, din cele trei posibile, nu stiu daca e cel mai bun dar imi impun sa nu imi bat prea mult capul, cum nu sunt eu la volanul masinii. Si atunci cand ne oprim intr-o localitate, la o intersectie cu multe tablite, care arata chestii legate de tot felul de locuri de care nu am habar, ma multumesc sa fac o poza in care sa incadrez bine toate elementele.
    Pornim mai departe, ajungem la un pod care e sau daramat, sau inca neconstruit, ideea e ca avem apa plus piloni, si nici o punte pe care sa trecem. Arat un vad, la dreapta, probabil animalele trec pe-acolo, seful masinii porneste intr-acolo, arunca o piatra sa vedem cat e apa, si… trece. Astept sa ne scufundam, nu ne scufundam. Cred ca m-am uitat prea mult la desene animate. E, totusi, o experienta inedita. Concluzia  e ca urmatorul copil, Daniel, are o incercare in plus in drumul dinspre sat spre "civilizatie". E ca si cum custura, si piaptanul, si oglinda aruncate de… nu-mai-stiu-cine, din poveste, in spate, pentru a se distanta de o amenintare, au mai primit un frate - raul fara pod. Desi, cine stie, poate e chiar de bine sa stai departe, azi, de "civilizatie"…

    Ajungem in Darova, nimerim si la casa pe care o credem a familiei pe care o cautam, dar nu ajungem bine. Ei nu mai locuiesc aici. Nu au casa lor si au fost nevoiti sa plece de aici. Acum locuiesc in alta parte de sat, li s-a promis ca vor putea sa stea acolo macar 10 ani… Ajungem si acolo. Sefa casei, pe care o banuiam din Maramures, dupa nume, ne asteapta in capul strazii si ne duce in casa. Stiu despre Daniel ca are o inteligenta nativa, remarcata de invatatoarea lui, si ca, la cei sapte ani ai lui, citeste deja - citea inca din clasa pregatitoare. Nu scrie frumos, dar citeste. In rest, aflu de la mama.

    Sigur, familia este din Maramures, din Ieud, asa ca trecem in revista toti cei cu numele de Dunca si de Chindris pe care ii stim in comun de pe-acolo, si venirile si plecarile unora mai insemnati, si bisericile locului, si oamenii cu care m-am intersectat in drumurile mele de pe-acolo, si despre care am scris. Si se intampla ceva ciudat. Incep… aproape brusc, fara voie, si fara sa imi fie macar foarte clar de ce, sa vorbesc  cu felul de a accentua al maramuresenilor, folosind cuvintele lor, necunoscute sau nefolosite in Banat. Probabil e o reactie a unui filolog la felul extrem de pitoresc de a vorbi si explica al interlocutoarei. Vorbim de "jazii" (evreii) la al caror cimitir am fost, in Ieud, despre Biserica din Deal si cea din Vale, despre coconi (copii). Si, la final, mama casei imi spune, imbratisandu-ma, ca nici n-ar zice ca nu-s din Maramures, dupa cum vorbesc, si ca ce mare lucru e sa stai o ora de vorba cu cineva si sa fie de parca-l stii de o viata.
    Doamna casei are 50 de ani, si noua copii. Tata (tatal lui Daniel) lucreaza in constructii, munca de trei anotimpuri, din care trebuie sa strangi si pentru al patrulea. E si acum undeva pe langa Timisoara, si vine la sfarsit de saptamana.  Acum, mai patru dintre copii sunt in casa, iar Daniel e cel mai mic. Peste el, ca varsta, mai sunt o fata de 13 ani, un baiat de 15 si o fata de 17. Ceilalti sunt mari, sunt la casa lor, unii au si ei copii. O intreb pe femeie cum se s-a incumetat sa-l aiba si pe baiatul mic, asa tarziu. Se pune sa rada si-mi povesteste cum a fost la doctor si i-a spus ca are-un chist - dar "chistul" misca, adauga. Si nu s-a-ndurat sa nu-l lase sa vina pe lume: "Am zis ca ce dau la opt sa manance, dau si la noua, oi pune un pic de apa si iese. Fata ma mai intreaba cum m-am descurcat cu atatia, ca ea-si creste coarne si cu unul. Nu i-am alintat atata".

    Dar nu-i numai bucurie cu copiii… Una dintre nepoate i-a murit de cateva zile, la sapte ani, cu o tumoare la creier… Imi povesteste cate ceva despre fetita, despre cum a sunat-o din spital de ziua ei de nastere (doamna e nascuta de 1 iunie) si i-a spus ca ar vrea sa-i fi putut duce o floare… N-a mai fost sa fie…
    Nu-i usor de trait cand n-ai casa ta, chiar de ti-au plecat cei mai multi dintre coconi din casa. Si patru sunt de ajuns, si trebuie sa tragi de bani ca sa fie bine tuturor. Un frate i-a chemat din Maramures, sa lucreze, dar credea ca se vor ajunge altfel cu toate, aici, in Banat. De doua saptamani stau in casa unde ii gasesc acum, mare, de vaiuga, si aflu ca este a treia casa in care locuiesc de cand au venit aici. Doamna s-ar duce inapoi, dar nu vor copiii…
    Mama lui Daniel e femeie muncitoare, chiar daca a stat acasa, cu copiii. Imi spune ca si-a pus la vecina, pe o bucata de pamant, morcovi, patrunjel, pastai, cartofi, ceapa:  "Am ceapa cum ii Dunarea de mandra si de verde. Io cred ca m-as beteji sa nu am pusa"- spune. Si tot nu ii e de ajuns, ca munca. Spune ca merge si-n sat, la lucru, atunci cand are timp. Imi arata si ce cuptor are in casa de acum. Si spune ca trebuie sa se puna sa faca pita. Ii povestesc despre masinuta mea de facut paine, arunci toate-n ea, apesi pe bumb si scoti painea peste o ora si jumatate. Se mira ca de minuni mari, si spune: "Oare ce-o mai aparea, masina de facut coconi?". Eh, e si de-aia, dar e cam lunga povestea.

    Imi povesteste despre Daniel, ca-i place matematica, dar mai mult ii place mingea. Cand il rog sa-mi arate ultima minge, ochelaristul nostru, cu dioptrii destul de mari, deja, sare bucuros sa o aduca. In timpul asta, mama-mi povesteste cum mergea ea cu opincile ude la scoala, cu straita peste umar.
    Cu banii din bursa spune ca l-a imbracat bibelou pe Daniel. Ca asa a vrut el. Si a spus ca fratiorii sa-si bata capul, pentru ca banii aceia sunt pentru el. Si mici a vrut. Mititei. E pofticios dupa mititei. Mama lui povesteste cum au fost in Joia Mare la Timisoara, si cineva din conducerea Universitatii i-a primit intr-un amfiteatru, si i-a spus celui mic ca pe locul lui a stat si presedintele Iohannis. Dar cel mic ar fi fost mai incantat daca i-ar fi spus de Messi.
    De o parte din bursa vor mai lipi ceva bani si-i vor lua lui Daniel ochelari noi, ca  cei de acum au lentilele zgariate. Ca-s sapte milioane jumate, in bani vechi, si-s necesari. "Cand vi-i greu?" - intreb.  "Iarna. S-o facut lemnele, doamna, mai scumpe ca graul si ca farina" - spune femeia. Macar un dram le va fi mai bine, acum, cu banii acestia. Pozez, la plecare, pantofii copiilor, frumos aliniati, afara. Pana-s coconi in casa, ai pentru ce te da peste cap. Chiar si tragand de bani ca de guma de mestecat…
    Noroc si nenoroc, dinspre primari...
    Treaba cu Dudestii Noi e putin mai speciala, pentru mine. Auzisem si despre celelalte locururi, pe unde am trecut deja, sau unde urmeaza sa mai ajungem, ca primarii, directorii de scoli, invatatorii si dirigintii s-au implicat in a gasi copii ce sa fie propusi pentru bursele lui Marilen Pirtea. Sau macar de primari care au spus "da, ok, facem" si au stiut unde sa dea mai departe, in lucru, propunerea venita din partea Fundatiei Universitatii. Alin Nica, primarul din Dudestii Noi, e unul dintre cei care s-au implicat ca povestea sa fie folosita, ca oportunitatea sa nu se piarda.
    Altii, multi, cei mai multi, in numar covarsitor de mare, nu s-au sinchisit sa faca ceva. Ma intreb de ce. Propunerea nu a venit conditionata de vreo adeziune de partid, nu a fost trimisa pe canale preferentiale, nu a insemnat, de tragi o linie, decat incercarea de a ajuta niste copii. Buni la scoala si cu o situatie familiala nu tocmai roz, ca finante. Pot intelege ca unora nu le place fata lui Pirtea, sau a PNL-ului, sau ca au fobie la unitati mai serioase de invatamant, cum e Universitatea de Vest din Timisoara. Dar imi pare o ticalosie sa rapesti unui copil sansa de a avea un pachetel pe masa, sau hainute mai bune, sau o carte...
    Am mai fost in Dudestii Noi acum niste ani, sa scriu despre cum sunt lucrurile aici. Nu ma intereseaza politica, in ciuda faptului ca primarii se aleg, macar aparent, in functie de partidele care ii sustin. Sau pe care le distrug, asa cum e la Timisoara, de ma intrebati pe mine. Ma intereseaza ca omul sa faca treaba in jurul lui. Iar Alin Nica facea - imi aduc aminte cu placere de cat de firesc erau asezate toate in jurul lui, in comuna. Si, de nu o fi dat vreo boala ciudata a maririi in el, ma astept ca asa sa fie si acum.

    N-a dat. Nu dupa faptul ca ne primeste neanuntati, desi nu ma astept sa mai stie cine sunt, dupa nume. Nici dupa firescul de a da relatii unui ziarist, chiar daca e zi topitoare de vara, si te puteai astepta sa gasesti, langa biroul unui primar de comuna, eternul "vin imediat", lipit pe pieptul vreunei secretare. Ci pentru ca explica implicat, si cu firesc, despre cum curg lucrurile, legat de initiative si de copii. Acolo, in primaria frumoasa ca o floare, cum era si acum vreo opt ani, cand am mai fost aici.
    Sunt suparata pe ceilalti primari. Asa, in bloc, fara vreo legatura cu partidele. Il intreb pe Alin Nica de ce la el se poate, si la altii nu. Dar nu e un model de professionalism, intrebarea. Asa ca spal putin supararea, si reformulez. De ce la el se poate sa se implice primarul ca treaba cu bursa lui Pirtea sa gaseasca un copil? Imi spune ca a reusit sa puna pe sine un proiect european pentru prevenirea abandonului scolar. Ca in comuna sunt 12% romi, dar nu dupa recensamantul oficial, ci situatia reala. Si ca, in general, populatia din comuna este saraca si cu nivel de educatie nu foarte mare. "Nu sunt oameni cu multi bani, au lucrat aici pe vremea Comtimului, venind in locul nemtilor, in agricultura sau zootehnie. Initiativa cetateneasca este redusa si este nevoie de un catalizator".
    Primarul e pe fuga, mai rezolva o chestie cu cineva, rapid, in timp ce ii fac si lui o poza, imi string lucrurile, a "da, nu va tinem mai mult" atunci cand pun ultimele intrebari. Daniel, Danielul de azi, de aici, din Dudesti, e jucator de sah, si nu a ramas un simplu jucator de sah pe computer exact pentru ca cei de la primaria de aici au avut initiativa de a forma un club de sah pentru copiii din comuna.
    Primarul vorbeste laudativ despre Daniel, despre suma de premii pe care le-a obtinut la concursuri, ne spune despre faptul ca primaria a gasit sponsorizari pentru excursiile educationale ale scolii si pentru deplasarile, la concursurile de sah, ale lui Daniel. Sunt in usa cand aud si de finantarea nerambursabila Proeducatia, Procultura. Aici ar mai fi de scris. N-a dat boala maririi in primar, doar timpul, putin. Nu mai e extrem de tanarul si entuziastul edil pe care l-am intalnit acum aproape un deceniu - acum e doar entuziast, un entuziasm de gradul doi, care stie mai mult despre obstacole. Cred ca nu e usor sa rezisti printre rechini.
    Si, apropo de "alti primari", la plecare (ca tot suntem la capitolul primari) intru si una din primariile ce-mi sar in ochi, in drum spre Gottlob, spre urmatoarea familie. As vrea sa inteleg de ce, spre exemplu, Sandra e asa faloasa ca nu s-a gasit un dosar care sa raspunda propunerii lui Pirtea.

    Habar n-am din ce partid e primarul de aici, nici numele nu i-l stiu. Caut pe net, in masina, inainte de a intra in primarie sa intreb ce si cum. Aha, Luchian Savu, Partidul National Liberal. Ca si Alin Nica, si ca si Marilen Pirtea. Pai bine, baieti, nici intre voi nu se poate?… Ceva mancatorie interna? Ceva polite de platit? Abia astept sa ma intersectez cu primarul, sa incerc sa inteleg, mai ales ca primul link pe care l-am gasit pe google, cautand informatii despre el, vorbeste si despre grija care este purtata, in jurul lui, persoanelor care necesita protectie sociala. Mi se confirma, de la Consiliul Judetean Timis, ca ce am gasit pe net este adevarat: fata lui Luchian Savu, care lucra anul trecut la Directia de Urbanism, la CJ Timis (acum nu mai e acolo), a primit, spre inchiriere, un apartament social. Induiosator.
    Si atunci cum de primarul acesta trece asa de repede peste un ajutor, venit pe linie educativ-sociala, ce poate face viata mai usoara unui copil din comuna lui? Nu stiu, nu e la primarie, secretara spune ca e la Timisoara, "la sedinta". Si cand mergem spre Gottlob, si cand venim, e tot "la sedinta". Si, desigur, nu imi poate da numarul lui de mobil. (Nu ca ar fi o problema sa fie aflat numarul, doar ca prefer sa o luam pe calea simpla, de om care are ceva de intrebat la primarie). A doua intrare in primarie, cu primarul care "nu a venit", ma face sa intreb si ce e cu Duster-ul de afara, care la prima intrare aici nu era. Mi se spune ca e al primariei, dar nu cu el e primarul. Ce bine - poate e masina cu care se ajuta primaria pentru a livra o supa la domiciliu celor saraci, sau vreo hainuta, copiilor cu nevoi!
    Sun si in ziua urmatoare, pe fixul primariei, de mai multe ori. Primarul e pe-acolo, din spusele secretarei, dar nu chiar acolo. Spre finele programului, totul devine simplu. O rog pe secretara ca, la urmatoarea intersectare a ei cu primarul, sa il intrebe pe el cand sa sun. A treia zi, nu prea devreme, sun iar si intreb daca a trecut primarul pe la munca. Mi se spune ca a trecut - cum sa mi se fi spus ca n-a trecut?… Asadar, intreb cand a spus sa il sun. "Aaaaaaa. N-a spus". Clar: omul nu vrea sa discute cu cei de la presa. Sfios, sfios, primarul Luchian Savu... Asa ca inca n-am aflat de ce a taiat sansa unui copil. Si s-ar putea ca Duster-ul ala cu 02PCS (probabil Primaria Comunei Sandra) sa nu fie teleguta pentru cei asistati social, ai comunei, cum speram.
    Trist. Ma bucur pentru primarul Alin Nica - a ramas acelasi om saritor, care isi sprijina locuitorii comunei. Ma bucur ca Marilen Pirtea da banutii astia pentru cei cinci copii din judet, alesi cat de bine s-a putut, si nu-i sparge pe artificii sau pe alte nimicuri. Dar vad ca PNL-ul are si nenorociti (nu ca n-am sti, deja, asta) - pentru ca cred ca e o mare lipsa de noroc sa poti sa ajuti un copil, fara sa-ti consume nimic, absolut nimic din substanta ta, si sa n-o faci.
    *
    Sa revenim la Dudestii Noi. Primarul ne explica si cum gasim casa lui Daniel, sahistul de care vrem sa dam. Urc, din graba si neatentie, in masina viceprimarului, care avea usa neincuiata. Bine, oameni buni, dar nici hoti nu aveti pe aici? Zambim toti. Ce bine ar fi ca toate vizitele la o primarie din judet sa fie asa de eficiente ca cele de la Dudestii Noi, Gottlob sau Brestovat...
    Daniel a terminat opt clase si e in focurile de dinaintea intrarii la liceu. Bunica lui e si ea emotionata. E exact ziua cand trebuie sa vina rezultatele examenelor, dar mai sunt cateva ore. Asa ca ne primeste in casa lor mare si frumoasa, si putem admira si o curte bine pusa la punct, atat cu cele necesare pentru bucatarie precum si cu flori, o mare de flori. Se simte mana de om gospodar.
    Stiu atat de la Fundatia UVT, care a acordat bursele, cat si de la directoarea scolii din Dudesti, ca primarul de aici s-a implicat sa faca sa existe dosarele de aplicatii. Chiar el imi spunea, inainte sa ajungem la familia lui Daniel, ca ar fi fost pacat sa se piarda oportunitatea. Chiar daca in comuna mai exista proiecte ce sprijina scoala. Au fost trei dosare depuse, a fost ales cel al lui Daniel, chiar daca nu a fost primul elev din clasa - pentru rezultatele extrascolare si pentru ca familiei i-ar ajuta un strop de ajutor.
    Sahistul din casa cu arbore de matase
    In fapt, de ne-am lua dupa "Coalitia pentru Familie", care face furori sociale, mai nou, aceasta nu este o familie - patru din cele cinci familii vizitate nu implinesc "baremurile" talibanilor ortodocsi. Dar ce bine ca seful unei universitati importante, de stat, din Romania, nu gandeste in paradigma asta! Avem in fata o familie, un copil si o bunica ce are un venit mic, si e util sa fie sprijiniti.
    Ne asezam la racoare si Daniel imi spune ca sahul a aparut in viata lui de la finele gradinitei, cand se juca la computer. A invatat singur mutarile, iar explicatiile erau in engleza. Dupa un timp, a venit un profesor de sah, la gradinita, si a testat toi copiii, iar el a fost aproape de punctajul maxim. Nu prea inteleg. Ce e cu Dudestiul asta? A testat omul copii, la gradinita, in Dudesti, si a gasit mai multi care stiau deja sa joace sah? Daniel spune ca da. Ca erau vreo 16-20. Hmmm...
    Dupa treaba asta, s-a organizat un concurs, pe Dudesti. Daniel a facut cateva lectii cu profesorul respectiv, inainte. La concurs, a intrat la categoria de pana la opt ani. Clubul s-a format mai tarziu si, din copiii de la inceput, au ramas patru care s-au tinut de sah.
    Lectii de sah se tineau in fiecare saptamana, lunea, de la ora 4, primaria finantand existenta acestui club de sah. Doar ca Daniel a evoluat rapid, si spune ca de vreo doi ani simte ca a ajuns la pragul ca nu prea mai are de invatat in comuna. In schimb, s-ar putea sa ajunga sa invete el pe altii, in Dudesti. Insa si el mai are de crescut, in clasamente, in invatatura, in experienta. Asa ca ii vorbesc de clubul de sah de pe langa UVT. Oricum, cel mai degraba va ajunge sa invete in Timisoara, din toamna. Asa ca posibilitatile se vor mari. Dupa ce ajung la Timisoara aflu ca discutia despre clubul de la UVT fusese deschisa si cu alte persoane din Universitate, pentru Daniel. Foarte bine - pe lume exista mai mult decat fotbal.

    Vad o parte din medaliile pe care le-a obtinut Daniel la sah, si incerc sa fac astfel incat sa se simta cat mai putin stingher, cand il pozez in coltul acela. E important. E ce il va face pe el special, si pe viitor. Daca va trece de toate lucrurile care ii fac pe copii sa renunte la darurile pe care si le-au descoperit. Vorbim despre concursurile de sah la care a participat Daniel. Imi povesteste despre un turneu in Italia, la Spoleto, in cadrul caruia s-a clasat in primul sfert. Acolo n-a fost o grupa de varsta ci s-au luat in considerare punctele accumulate de fiecare jucator. Anul trecut ar fi trebuit sa mearga  si in Grecia, dar au fost intorsi pentru ca profesorul sau nu a avut la el un cazier. Si existase si finantare pentru drumul respectiv...
    Discutiile despre scoala nu sunt tot asa de aprinse ca cele despre sah. Daniel invata bine, dar e loc si de mai bine. Imi spune ca nu s-a simtit prea motivat in primele clase dar ca si-a dat drumul mai apoi. Il intreb spre ce crede acum ca ar vrea sa se indrepte, ca meserie. Raspunde ca s-a gandit sa se faca asistent medical. Il iscodesc legat de optiunea lui: de ce nu medic? Pleaca ochii. Stie ca e nevoie de multa invatatura, c ear lua din timpul de sah. Cine stie, poate va fi loc si pentru asta.
    Bunica lui Daniel, ce ne povesteste si ea despre una-alta, pe subiectele pe care le discutam, este mama mamei lui Daniel. Parintii lui sunt despartiti si de la un an si cateva luni e la bunica. Mama e "dincolo", si trimite bani. Lucreaza intre martie si septembrie. Imi cer scuze lui Daniel ca intreb, dar e deja la varsta la care se prea poate sa aiba deja un raspuns: el ce ar prefera, de ar avea de ales intre o situatie materiala ceva mai buna, si prezenta mamei alaturi de el? Imi spune ca pe mama. Nu am intrebat tendentios. Nu aveam un raspuns pentru mine. Nu cred ca exista un raspuns stas. Dar stiu cum e sa fii printre putinii copii din clasa pentru care, la sedintele cu parintii, venea bunica. Sau matusa.

    Tata trimite si el cam 170 de lei pe luna. Bunica are o pensie de 700 de lei. Imi spune ca i-a luat nepotului hainele pentru festivitatile de la terminarea anului scolar, din bursa primita. "Camasa alba, pantofi - sa fie in rand cu copiii" - zice. E important. Si-mi arata, mandra, si frumosul album de la absolvire, in care Daniel e cu colegii. De dioptriile baiatului va trebui sa mai aiba grija. Au schimbat deja niste medici, incearca sa faca sa fie cat mai bine. Imi spune ca este vorba doar de strabism. E de tinut sub control si el.
    Iesim in curte. E fascinanta gradinita cu flori si cu legume, si fac cativa pasi cu Daniel. Ii spun: uite, pe planta asta o cheama Gypsophilla. Si acolo ai un arbore de matase, Albizia julibrissin. E putin uimit. Ii explic despre denumirile latinesti, dupa Linnaeus. Este o lume intreaga de informatii care se afla in fata lui, avida de a fi descoperita. Simt nevoia sa-i dau un sfat. Sa se increada in munca lui, in primul rand. Si sa nu renunte. E un truism, da. Dar un truism plin de incredere. Sa iscodeasca, sa gandeasca, sa judece. Ii arat ce scrie la el pe tricoul verde. E vorba despre o competitie de sah. Scrie anul, scrie numele turneului, dar nu si locul. Nu e logic. Il sfatuiesc pe Daniel sa caute logica din orice. Poate.
    Bunici in carje, langa vioara din Gottlob
    Ultima localitate din Timis unde trebuie sa ajungem este Gottlobul. Ar fi fost de-a dreptul amabil ca in Lovrin sa existe si un indicator cu locul unde s-o facem la stanga, spre Gottlob, dar pare ca e o idee prea stufoasa pentru un sat din Banat. Asa ca ratam drumul si ne declaram extreme de incantati ca GPS-ul de pe tableta ne scoate, totusi, la liman.
    Urmeaza sa vizitam o familie (in ciuda ficatului celor din CpF) unde copiii sunt crescuti de bunici, cu ajutorul unor rude, dat fiind ca ambii bunici au probleme de sanatate. Andra-Andreea, la care a ajuns bursa, aici, este plecata din tara, la mama ei. Dar stiam ca ne vor primi bunicii, si ca ne vor spune despre ce si cum, cu nepotii lor. Ne ajuta cei de la primarie sa gasim casa, la care trebuie sa ajungem amabili.

    Casa e mare, inalta, curtea e primitoare, totul are alura unei scoli de la sat. Dar nu e scoala, e doar casa de demult a unor nemti care stiusera cum sa-si inalte si tina gospodaria. Acum, doar casa din dreapta e mandra - cea din stanga e toata crapata si sta sa cada - nu sunt bani...
    De la diriginta fetei - care fata a terminat clasa a sasea - aflasem ca si Andra Andreea, si Alin Adelin, fratele ei ceva mai mare, sunt copii cuminti si ingrijiti, cu medii bune. Bunica, ce se misca mai greu, fiind in carje, ne primeste dupa ce ne conduce bunicul spre ea, si el fiind cu un picior paralizat. Cu toate astea, batranul se opreste cu bucurie, cand remarc randunicile care ies si intra nestingherite din grajd. Imi spune ca are acolo doua cuiburi de randunici, care se foiesc toata ziua prin curte, nestingherite.
    Tatal copiilor s-a stins in urma cu un an, iar copiii au o pensie dupa tata. Baiatul e diagnosticat cu distrofie musculara, si are dreptul la un insotitor. Dar ar putea sa-l piarda, cum diagnosticul lui pare ca inca ridica niste semne de intrebare medicilor. Mama lor e departe, are un fel de cheag de alta familie, acolo. Copiii au ramas cu bunicii, bunica are o pensie de sapte milioane (bani vechi), bunica nu are pensie. Mai e aici un unchi al copiilor, cu copiii lui. Sta aproape, deci ajuta si el familia cum poate.
    Ii rog pe cei prezenti sa-mi vorbeasca despre fetita. Imi spun ca invata bine, ca a luat mentiunea a treia din clasa ei. Ca viseaza sa se faca "advocat sau politista" - ceva cu dreptate, dupa cate imi dau seama. Intreb bunicii cand le este cel mai greu, si cu ce, si-mi spun ca la plata curentului si a lemnelor. Intreb ce au reusit sa faca din banii din bursa pe care a primit-o nepoata. Imi raspund ca si-a luat o vioara.

    Mi se pare un lucru nespus de frumos. Nu ca ar trebui sa fie asa la toata lumea, nu ca exista o formula tip pentru folosirea bursei asteia. Doar ca mie mi se pare extraordinar ca din bursa asta, pornita din Timisoara, de la rectorul UVT, care, printre altele, e si deputat, acum, niste bani s-au dus pentru o vioara. Ii rog pe cei din jur sa o aduca, sa pot sa o pozez. Nu ma pricep la viori, la obiectul vioara. Dar iubesc muzica, cea clasica in special.
    Poate pentru a nu parea ca vor sa ma puna pe o cale gresita a supozitiilor, prin tacere, bunica si unchiul imi spun ca fetita invata sa cante la vioara la Biserica Penticostala din Gottlob. Si ca deja canta la trombon, tot la ei. E optiunea lor. Daca acolo merge, acolo e bine ca invata. Unde ar fi problema? Muzica e muzica peste tot.
    Povestim despre analizele baiatului, despre moartea tatalui copiilor, despre problemele de sanatate ale bunicii. Ar avea si ea nevoie de un medic, dar concluzia e simpla: "De unde bani?" Imi spune si de o excursie care s-a facut la scoala, si ca unii copii au primit o sponsorizare pentru a participa, dar s-a considerat ca ei au un "barem mare" pentru acea sponsorizare, si n-au intrat in grila. Asa ca pentru fata ar fi trebuit sa plateasca, si... nu s-a dus...

    Batrana se gandeste cu ingrijorare la ziua de maine. Nu stie ce va fi. Cei doi copii se bazeaza pe ei, pe bunicii batrani si bolnavi. Si pentru sanatatea lor, a celor in varsta, nu sunt bani... Femeia incepe sa planga. O imbratisez si incerc s-o incurajez. Au facut treaba asa buna pana acum. Nu mai e mult, si-si vor vedea nepotii mari...
    Familiile se sparg si se intregesc, precum valurile, uneori. Oamenii vin, pleaca, mor. Urmele lor pot fi trecatoare, sau pot tine si uni, dincolo de prezenta, o viata. Ma gindesc la asta in timp ce pozez, iar, pantofii aliniati pe coridor, semnul celor de acum.
    *
    Fundatia Universitatii de Vest din Timisoara a facut o treaba buna solicitand colaborarea primariilor din judet, interactionand cu primarii si cu directorii de scoala, cu profesorii si invatatorii disputi a ajuta. Doamnele Flavia Barna si Nicoleta Ciama au fost deosebit de amabile sa-mi explice toate cele, legate de proiectul cu aceasta bursa, si m-au ajutat in a contacta familiile pe care urma sa le vizitez. Explicatii amanuntite am primit si legat de felul in care traiesc copiii care primesc bursa, de problemele mai vechi sau mai noi pe care le au.
    Am solicitat, dupa strangerea datelor si a fotografiilor de pe teren, si punctul de vedere al profesorului Marilen Pirtea, rector al UVT si deputat pentru Timis, legat de felul in care sunt folositi acesti bani din indemnizatia sa de parlamentar, precum si de colaborarea, proasta, pe alocuri, cu primarii din judet.
    ,,Trecand peste interentele sincope de la inceputul oricarui program social, pot afirma fara nicio retinere ca sunt foarte multumit pentru ca planul de a ajuta copii interesati de scoala, dar cu situatie materiala si familiala dificila, se realizeaza cu bine, in felul in care a fost gandit de Fundatia UVT.
    Pot spune, mai intai, ca simt o mare multumire datorita faptului ca bursele de sprijin pentru copiii din judetul Timis ajung luna de luna la copiii care merita cel mai mult acest sprijin, iar familiile lor simt si ele acest sprijin, astfel ca donatiile caritabile se transforma intr-un suport binevenit in viata grea a acestor copii.

    Mai apoi, chiar daca se mai intalnesc si contraexemple, apreciez ca edilii locali, primarii din comunele judetului, ne ajuta sa identificam cazuri speciale de familii aflate in situatii aproape fara iesire, pentru care este important sa venim cu un sprijin real si constant. Aici se vede si valoarea unui primar, indiferent de partidul din care face parte, caci acela ce isi iubeste si isi cunoaste comunitatea este bucuros sa dea un sfat prietenesc si sa ne indice cazurile de copii carora le place scoala, dar care nu au tot sprijinul necesar din partea familiei, adica exact acei copii spre care Fundatia UVT isi indreapta sprijinul prin acest program de burse pentru educatie in mediul rural.
    Sunt foarte multumit si pentru ca oamenii inimosi de la Fundatia UVT au inteles care este menirea acestor burse pe care am privilegiul de a le acorda lunar, si nu s-au multumit cu o selectie superficiala, cautand, alaturi de timisenii din comunitatile rurale spre care ne-am indreptat, cele mai relevante cazuri de copii care sa se bucure de burse si sa le merite.
    Cred ca prin astfel de gesturi deschise si concrete, indreptate catre unii dintre scolarii buni, dar cu o situatie sociala precara, contribuim putin si la conturarea viitorului unor elevi buni, cei care maine vor avea rezultatele pe care le doresc si care poate ca vor ajunge studenti si datorita suportului cu care noi i-am sustinut astazi. Le doresc din inima sa reuseasca!" - Marilen Pirtea
    Poate ar mai fi lucruri de spus, despre aceasta initiativa. Totusi, cel mai important imi pare acesta: in timp ce imi redactam articolul, de la Fundatia UVT mi s-a spus ca s-au anuntat deja si alte persoane, care au spus ca doresc sa contribuie cu burse, in aceleasi conditii si cu aceeasi valoare, pentru copii din sate din Timis. Cred ca e tot ce conteaza. Si daca, zilele urmatoare, in urma acestui material de presa, un alt om care isi permite va bate la usa Universitatii mele, spunand ca vrea sa urmeze exemplul de mai sus, toate aceste zile de munca au avut un rost. Pentru ca nu traim decat prin ce dam.
    Ramona Balutescu
    The post Am mers pe drum de tara, cu banii unui deputat appeared first on Presa Oradea.
    [...]Citeste mai departe
    Sursa: OradeaPress
  • Elevi premiati cu locuri de munca


    [2017-07-04]
     Locurile de munca le-au fost oferite ca recunostinta in urma activitatii desfasurate la practica.



    Citeste articolul complet pe Bihon.ro [...]Citeste mai departe
    Elevi premiati cu locuri de munca
    Sursa: Bihon.ro
  • Elevii de la Scoala Profesionala Eurobusiness, premiati de FAIST MEKATRONIC cu locuri de munca


    [2017-07-04]
    Zece elevi de la Scoala Profesionala Eurobusiness din Oradea au fost premiati de compania FAIST MEKATRONIC cu un loc de munca la finalul stagiului de practica din ultimul an de invatamânt. Cei zece tineri au primit si o diploma din partea companiei in semn de recunostinta fata de activitatea pe care au avut-o in departamentele unde au facut practica.

    Elevii au inceput stagiul de practica in octombrie 2016 in meseriile de sculer matriter, electrician exploatare joasa tensiune si operator la masini cu comanda numerica. La finalul perioadei de practica reprezentantii FAIST MEKATRONIC le-au oferit locuri de munca in cadrul companiei, in cadrul unei festivitati restrânse la care au participat profesorii si parintii elevilor.

    Cei care au implinit 18 ani pot semna contractul de munca, iar pentru cei care nu au implinit inca aceasta vârsta oferta de loc de munca ramâne valabila pâna in momentul in care au dreptul sa semneze contractele.

    Festivitatea de premiere s-a incheiat cu un tur al fabricii FAIST MEKATRONIC, in care parintii elevilor au putut vedea conditiile de munca din companie.

    In prima etapa de inscrieri, la Scoala Profesionala Eurobusiness s-au inscris 100 de elevi, a doua etapa de inscrieri fiind programata pentru 29-30 august 2017. Pentru anul scolar 2017-2018, la Scoala Profesionala Eurobusiness sunt disponibile 210 locuri la specializari precum:

    Ø      operator la masini cu comanda numerica - 28 de locuri

    Ø      lacatus constructii metalice si utilaj tehnologic - 14 locuri

    Ø      sculer matriter - 14 locuri

    Ø      mecanic auto - 42 de locuri

    Ø      tinichigiu vopsitor auto - 14 locuri

    Ø      tinichigiu vopsitor auto limba maghiara - 14 locuri

    Ø      electrician exploatare joasa tensiune - 14 locuri

    Ø      electronist aparate si echipamente - 14 locuri

    Ø      electromecanic utilaje si instalatii industriale - 28 de locuri

    Ø      tâmplar universal - 14 locuri

    Ø      confectioner produse textile - 14 locuri

    Elevii interesati de inscrierea la Scoala Profesionala Eurobusiness pot obtine informatii suplimentare la secretariatul Colegiului Tehnic Traian Vuia din Oradea, din strada Constantin Brâncoveanu, nr. 12A, sau la numarul de telefon 0259 417 806. 

     

      [...]Citeste mai departe
    Elevii de la Scoala Profesionala Eurobusiness, premiati de FAIST MEKATRONIC cu locuri de munca
    Sursa: Primaria Oradea
  • Firma Faist a premiat 10 elevi oradeni cu louri de munca in cadrul companiei


    [2017-07-04]
    10 elevi de la Scoala Profesionala Eurobusiness din Oradea au fost premiati de compania Faist Mekatronic. Laurii au luat chipul unor locuri de munca, totul petrecandu-se la finalul stagiului de practica din ultimul an de invatamant. Potrivit Agentiei de Dezvoltare Locala Oradea (ADLO), elevii cu pricina au primit si o diploma din partea companiei in […] [...]Citeste mai departe
    Sursa: StiriOradea.com
  • Prosperitatea, miza planului de dezvoltare a Oradiei


    [2017-07-02]
    Având in vedere faptul ca in data de 22 iunie s-a implinit un an de la investirea in functie a actualului Consiliului Local precum si a primarului, primarul Ilie Bolojan si viceprimarul Florin Birta au prezentat in cadrul unei conferinte de presa o evaluare a modului in care proiectele municipalitatii sunt duse la indeplinire, in ce stadiu au ajuns, respectiv daca angajamentele au fost realizate sau sunt in curs de realizare.

    Astfel, primarul Ilie Bolojan a anuntat ca miza principala a planului de dezvoltare este prosperitatea municipiului Oradea, iar in acest proiect Primaria Oradea isi asuma un rol important in dezvoltarea economica orasului.

    Principalele preocupari sunt: modul in care traiesc oamenii, daca au locuri de munca, daca au câstiguri mai bune, care este calitatea mediului si a serviciilor pe care le asigura Primaria Oradea, resursele financiare ale orasului, modul de gestionare a acestuia etc.

    "O miza importanta era ca orasul sa cunoasca o dezvoltare economica importanta, ne-am propus ca orasul sa cunoasca o crestere a PIB-ului de cel putin 6% in euro in fiecare an. Daca orasul are acest ritm de dezvoltare in urmatorii 10 ani, am ajunge la un nivel de câstiguri mediu fata de Uniunea Europeana.

    Indicatorii economici ai orasului astazi arata, conform evolutiei cotelor defalcate din impozitul din salarii, ca avem o crestere de 10% net a fondului total de salarii in municipiu. De asemenea, in primele 6 luni ale anului 2017, Primaria Oradea a incasat mai mult decât jumatate din cât am estimat pentru acest an, ceea ce inseamna ca orasul se dezvolta", a declarat Ilie Bolojan.

    In ceea ce priveste gradul de indatorare a orasului, se poate observa ca in momentul de fata acesta e de 17-18%, fata de maximum 30% cât permite legea, iar in anii urmatori acest grad de indatorare are o evolutie de descrestere.





    Stadiul proiectelor pentru perioada 2016-2020

    Primarul Ilie Bolojan a prezentat si stadiul proiectelor propuse pentru mandatul 2016-2020.

    Astfel, in ceea ce priveste directiile de dezvoltare, primarul a mentionat ca exista cinci directii cheie pe care administratia locala le va urmari in acest mandat.

    1. Orasul conectat - conectarea rutiera la autostrazile europene

    La finalul anului trecut, administratia locala a colaborat cu Ministerul Transporturilor si a reusit ca legatura rutiera dintre Oradea si autostrada Transilvania sa fie cuprinsa in masterplan, sa aiba finantare europeana. A fost elaborat studiul de fezabilitate, iar anul acesta s-a colaborat cu Compania de Drumuri si Autostrazi pentru a pregati avizarea si aprobarea acestui studiu de fezabilitate. Astfel, anul viitor ar putea incepe lucrarile, in paralel cu lucrarile la autostrada.

    Realizarea terminalului intermodal. Terminalul va asigura conectarea rutier-feroviara a municipiului Oradea la sistemul international de transport. In ultimul an s-a colaborat cu Autoritatea de Management, deoarece si acest proiect este finantat din bani europeni, si cu consultantii acesteia s-a definitivat partea de ghid care tine de municipiul Oradea. Dupa publicarea acestui ghid pot fi demarate procedurile de licitatie, in asa fel incât terminalul sa fie terminat si sa devina operational in anul 2019.

    Operarea mai buna a aeroportului. Primaria Oradea a infiintat o linie de transport OTL care sa preia calatorii, a oferit spatii publicitare gratuite pe bannerele publicitare ale Primariei si sustine realizarea unei curse charter pentru turisti pe ruta Bucuresti - Oradea, care ar veni vineri si ar pleca duminica.

    Drumuri mai bune intre Oradea si comunele din jur. La drumul ocolitor al cartierului Episcopia intre str. Bihorului si giratia de la Real, licitatia este in asteptarea validarii, in prima saptamâna din iulie se va publica, la sfârsitul lunii august s-ar putea avea o adjudecare iar in toamna acestui an s-ar putea incepe lucrarile aferente. In ceea ce priveste asfaltarea drumului dintre cartierul Podgoria si Osorhei, studiul de fezabilitate este realizat, iar la drumul nou Oradea-Paleu din zona str. Izvorului peste dealuri este realizat studiul de fezabilitate.

    O circulatie mai buna in oras - extinderea liniei de tramvai. Licitatia este in curs, in evaluare, iar daca oferta nu va fi in regula se va relua licitatia.

    In ceea ce priveste pasajele subterane, este in lucru studiul de fezabilitate pentru pasajul din Centrul Civic, intre zona podului Dacia si Piata Cetatii, iar pentru largirea podului Dacia partea de expertiza este in lucru. Cu privire la parcarea supraterana de la baza Vointa, aceasta are nevoie de avize din partea Comisiei Nationale pentru Monumente.

    2. Orasul competitiv

    Primaria Oradea va atrage in continuare companii si firme, va dezvolta alte parcuri industriale, iar dupa demolarea CET 2 se va infiinta si pe aceasta locatie un nou parc industrial, Primaria Oradea având intentia de a construi hale pentru firmele din parc si sa sprijine constructia de apartamente pentru muncitori.

    Un alt proiect important este scoala de meserii si scoala internationala. La scoala de meserii se vor concentra pe Colegiul Traian Vuia, unde momentan se lucreaza la internat, in asa fel incât sa existe pentru elevii care invata acolo conditii optime pentru elevi.

    3. Orasul cu spatii publice de calitate

    Controlul extinderii urbane. Primaria Oradea va controla extinderea intravilanului eliminând astfel extinderea haotica a orasului. Totodata se are in vedere si reutilizarea terenurilor reconvertite. Punerea in valoare a acestor terenuri va conduce la renasterea urbana a zonelor limitrofe.

    Centrul orasului distinctiv european. Pe str. V. Alecsandri licitatia pentru lucrari este in curs, s-a incheiat realizarea studiului de fezabilitate pentru a realiza proiectul de a transforma str. Aurel Lazar in pietonal, reabilitarea Colegiului Eminescu studiul de fezabilitate in lucru, se vor continua lucrarile de reabilitare a Cetatii etc.

    Spatii verzi in fiecare cartier. Din aceasta toamna, Primaria Oradea va prelua terenuri pentru parcuri in cartierele unde orasul nu mai dispune de terenuri.

    4. Orasul inteligent

    Orasul universitar. A fost semnat contractul cu firma care va realiza masterplanul, iar anul viitor se vor incepe lucrarile la prima cladire finantata de orasul Oradea pentru Campusul Universitar.

    Infrastructura digitala si programul de trafic si mobilitate. Vor incepe lucrarile de pregatire, Primaria Oradea sustinând infrastructura digitala a asociatiilor de proprietari si ceea individuala in vederea reducerii costurilor administrarii blocurilor.

    5. Orasul turistic

    Reamenajarea zonei Crisului Repede. Se lucreaza in zona Sinagogii Zion, iar impreuna cu Apele Române  se va reabilita malul stâng al Crisului in zona Primariei.

    Reabilitarea Casei Darvas din fonduri europene. Urmeaza sa se publice licitatia pentru lucrarile de reabilitare, sinagoga din str. Primariei va deveni muzeu, pentru care s-a semnat protocolul.

    Noua sala de sport polivalenta. Licitatia este in curs, cel mai probabil la primavara pot fi incepute lucrarile propriu-zise.

    "In urma realizarii acestor proiecte sunt convins ca orasul Oradea va fi un oras prosper si european", a declarat primarul Ilie Bolojan.

     

      [...]Citeste mai departe
    Prosperitatea, miza planului de dezvoltare a Oradiei
    Sursa: Primaria Oradea
  • Politia locala previne si combate comertul ilicit cu produse alimentare


    [2017-06-30]
    Politistii locali au actionat in cursul acestei saptamâni pentru prevenirea si combaterea comertului ilicit in domeniul circulatiei marfurilor cu produse alimentare. Astfel, in urma controalelor efectuate in zona pietei Cetate, respectiv la intrarea in piata pe strada Dimitrie Cantemir nr. 2C, agentii Politiei Locale Oradea au sanctionat contraventional 10 persoane fizice pentru incalcari ale prevederilor Legii 12/1990 privind protejarea populatiei impotriva unor activitati comerciale ilicite. Valoarea amenzilor aplicate a fost de 1 500 de lei, fiind confiscate totodata 70 kg de afine si produse alimentare (lactate, brânzeturi, fructe si legume), acestea având destinatia finala Gradina Zoologica a municipiului. 

    Reamintim cele mai frecvente contraventii intâlnite la persoanele fizice privind comertul illicit, respectiv:

    - vânzarea ambulanta a oricaror marfuri in alte locuri decât cele autorizate de primarii, consilii judetene sau prefecture;

    - expunerea spre vânzare ori vânzarea de marfuri sau orice alte produse fara specificarea termenului de valabilitate ori cu termenul de valabilitate expirat;

    - efectuarea de activitati de comert sau prestari de servicii, dupa caz, cu bunuri a caror provenienta nu este dovedita, in conditiile legii. Documentele de provenienta vor insoti marfurile, indiferent de locul in care acestea se afla, pe timpul transportului, al depozitarii sau al comercializarii. Prin documente de provenienta se intelege, dupa caz, factura fiscala, factura, avizul de insotire a marfii, documentele vamale, factura externa sau orice alte documente stabilite prin lege.

    Contraventiile sus mentionate  savârsite de catre persoane fizice se sanctioneaza cu amenda de la 500 lei la 5.000 lei, iar daca sunt savârsite de persoane juridice, cu amenda de la 2.000 lei la 20.000 lei.

    Politistii locali vor continua verificarile si in alte zone ale municipiului Oradea.

      [...]Citeste mai departe
    Politia locala previne si combate comertul ilicit cu produse alimentare
    Sursa: Primaria Oradea
  • Ce angajati se cauta pe piata muncii din Bihor in aceasta vara: asistenti medicali, ajutoare de bucatari si necalificati pentru fabrici de pantofi


    [2017-06-29]
    Firmele si institutiile publice din Bihor au peste 700 locuri de munca vacante declarate la Agentia Judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca Bihor. Printre acestea se numara zeci de posturi de asistent medical la spitalele publice oradene, joburi de ingineri la companiile din parcurile industriale, dar si muncitorii necalificati necesari hotelurilor si restaurantelor, precum ajutoare de bucatari sau ospatari.  [...]Citeste mai departe
    Sursa: eBihoreanul
  • Saptamana viitoare incep lucrarile la Parcul Sportiv Salca III


    [2017-06-28]
    Ca urmare a incheierii procedurii de licitatie, Primaria Oradea a semnat la inceputul lunii iunie contractul de lucrari privind „Amenajarea Parcului Sportiv Salca III", executantul fiind asocierea de firme S.C. Abed Nego Com S.R.L (lider asociere) si S.C. Sport Arena S.R.L (asociat) iar proiectant S.C. Pro Arh S.R.L.

    Pretul contractului este de 3.664.361,89 lei fara TVA, iar termenul de executie a lucrarilor este de 6 luni.

    Predarea amplasamentului s-a realizat luni, 26.06.2017, urmând ca executantul sa demareze lucrarile de amenajare a parcului, respectiv trasarea topografica a amplasamentului pentru solutia proiectata, organizarea de santier in data de 03.07.2017, iar apoi vor incepe efectiv lucrarile de executie.

    In cadrul investitiei „Amenajare Parc Sportiv Salca III" se va amenaja o suprafata de cca. 13.000 mp, situata intre strada Meiului si Centrul de Afaceri Trade Center. Parcul va fi dotat cu 3 terenuri de tenis, 2 terenuri de baschet si un teren de minifotbal, toate având spatiul de siguranta inclus. Se vor amenaja de asemenea si  3 terenuri de tenis de masa.

    „Prin aceasta investitie, Primaria Oradea urmareste realizarea unui parc destinat atât loisirului, cât si activitatilor sportive, suprafata urmând sa fie plantata cu arbori si arbusti care sa ofere atât o protectie sonora si acustica, cât si protectie impotriva radiatiilor solare", a declarat viceprimarul Florin Birta.

    Arborii propusi pentru plantare sunt 7 conifere si 58 foioase, totalizând un numar de 65 de copaci, alaturi de care se vor planta peste 500 de arbusti, conifere si foioase. Amenajarea peisagistica va mai cuprinde suprafete de gard viu si plante cataratoare pentru pergole.

    Accesul principal in parc se va face dinspre strada Meiului, realizându-se si o parcare adiacenta strazii Meiului. Aleile pietonale vor fi concepute unitar cu cele din Parcul Salca I si Parcul Salca II.

    Parcul va fi dotat cu 3 fântâni cu apa potabila, racordate la reteaua stradala urbana, 2 toalete ecologice situate pe o platforma de beton, protejata vizual fata de strada cu un panou din lemn, banci, cosuri de gunoi, 4 panouri de informare.

    Totodata, se va asigura iluminatul adecvat al terenurilor de sport si al aleilor.

    Pentru a oferi conditiile necesare pentru desfasurarea unor competitii amicale de tenis, a fost prevazuta o tribuna cu gradene cu o capacitate de cca 180 de locuri, acoperita cu o pergola. In spatiul construit rezultat sub tribuna vor fi amplasate grupuri sanitare, inclusiv vestiare si dusuri, grup sanitar pentru persoanele cu dizabilitati, spatiu pentru personalul de intretinere a curateniei, spatiu destinat functionarii unui mini-bufet, spatiu tehnic echipat cu pompe pentru irigatii, boiler pentru grupurile sanitare si dusuri, tablou electric.

    Totodata, vor fi amenajate pergole, foisoare si peluze.

    De mentionat ca in cadrul investitiei sunt cuprinse si lucrari de canalizare menajera, canalizare pluviala, alimentare cu apa si retele de irigare.

      [...]Citeste mai departe
    Saptamana viitoare incep lucrarile la Parcul Sportiv Salca III
    Sursa: Primaria Oradea
  • S-au deschis containerele anticanicula


    [2017-06-28]
    Având in vedere atentionarile meteo de canicula transmise de ISU, Primaria Oradea a deschis azi cele patru containere anticanicula amplasate la Piata Cetate, Piata Decebal, Piata Iosia si pe strada Republicii lânga statuia lui Aurel Lazar.

    Acestea sunt dotate cu aer conditionat, apa potabila rece, scaun, pat si masa, iar o asistenta medicala asigura zilnic functionarea lor intre orele 10.00 si 18.00.

    Containerele vor ramâne amplasate pâna la finalul verii, asistenta medicala fiind asigurata, in functie de atentionarile meteo, in perioadele de canicula.

    Primaria Oradea reaminteste recomandarile Comitetului Local pentru Situatii de Urgenta privind protectia populatiei pe timpul caniculei:

    - Deplasarile sunt recomandate in primele ore ale diminetii sau seara, pe cât posibil prin zone umbrite, alternând deplasarea cu repausul, in spatii dotate cu aer conditionat (magazine, spatii publice); 

    - Evitati aglomeratiile, expunerea la soare, efortul fizic intens intre orele 11.00 - 18.00;

    - Purtati haine lejere, subtiri, deschise la culoare, palarii si ochelari de soare;

    - Beti 1,5-2 litri de lichide pe zi, nu prea reci, apa, sucuri naturale din fructe si ceaiuri caldute (soc, musetel, urzici);

    - Mâncati fructe si legume (pepene, prune, rosii) sau iaurt (echivalentul unui pahar cu apa)

    - Mâncati echilibrat si variat insistând pe produsele cu valoare calorica mica;

    - Evitati bauturile ce contin cofeina (cafea, ceai, cola) sau zahar (sucurile carbogazoase) in cantitate mare;

    - Evitati alimentele cu un continut sporit de grasimi, in special de origine animala;

    - Nu consumati alcool (inclusiv bere) - va deshidrateaza si va transforma intr-o potentiala victima a caniculei;

    - Mentineti legatura cu persoanele in vârsta (rude, vecini, persoane cu dezabilitati), interesându-va de starea de sanatate a acestora si oferiti-le asistenta ori de câte ori au nevoie;

    - Nu lasati copiii/animalele de companie singuri/singure in autoturisme;

    - Cereti sfatul medicului de familie la cel mai mic semn de suferinta, manifestat de dumneavoastra sau copilul dumneavostra;

    - Creati un ambient care sa nu suprasolicite capacitatea de adaptare a organismului;

    - Persoanele care sufera de diferite afectiuni isi vor continua tratamentul, conform indicatiilor medicului curant, in vederea adaptarii schemei terapeutice la conditiile existente;

    - Pentru ameliorarea conditiilor la locul de munca se va reduce intensitatea si ritmul activitatilor fizice, se va alterna efortul dinamic cu cel static si alternarea perioadelor de lucru cu perioadele de repaus, in locuri umbrite ori ventilate corespunzator. [...]Citeste mai departe
    S-au deschis containerele anticanicula
    Sursa: Primaria Oradea
  • Admitere la Universitatea Oradea. Peste 3 200 de locuri disponibile


    [2017-06-25]
     Universitatea din Oradea ofera peste 3.200 de locuri, din care 1.630 sunt bugetate.



    Citeste articolul complet pe Bihon.ro [...]Citeste mai departe
    Admitere la Universitatea Oradea. Peste 3 200 de locuri disponibile
    Sursa: Bihon.ro
  • Prosperitatea, miza planului de dezvoltare a Oradiei


    [2017-06-23]
    Având in vedere faptul ca in data de 22 iunie s-a implinit un an de la investirea in functie a actualului Consiliului Local precum si a primarului, primarul Ilie Bolojan si viceprimarul Florin Birta au prezentat in cadrul unei conferinte de presa o evaluare a modului in care proiectele municipalitatii sunt duse la indeplinire, in ce stadiu au ajuns, respectiv daca angajamentele au fost realizate sau sunt in curs de realizare.

    Astfel, primarul Ilie Bolojan a anuntat ca miza principala a planului de dezvoltare este prosperitatea municipiului Oradea, iar in acest proiect Primaria Oradea isi asuma un rol important in dezvoltarea economica orasului.

    Principalele preocupari sunt: modul in care traiesc oamenii, daca au locuri de munca, daca au câstiguri mai bune, care este calitatea mediului si a serviciilor pe care le asigura Primaria Oradea, resursele financiare ale orasului, modul de gestionare a acestuia etc.

    "O miza importanta era ca orasul sa cunoasca o dezvoltare economica importanta, ne-am propus ca orasul sa cunoasca o crestere a PIB-ului de cel putin 6% in euro in fiecare an. Daca orasul are acest ritm de dezvoltare in urmatorii 10 ani, am ajunge la un nivel de câstiguri mediu fata de Uniunea Europeana.

    Indicatorii economici ai orasului astazi arata conform evolutiei cotelor defalcate din impozitul din salarii, care arata ca avem o crestere de 10% net a fondului total de salarii in municipiu. De asemenea, in primele 6 luni ale anului 2017, Primaria Oradea a incasat mai mult decât jumatate din cât am estimat pentru acest an, ceea ce inseamna ca orasul se dezvolta", a declarat Ilie Bolojan.

    In ceea ce priveste gradul de indatorare a orasului, se poate observa ca in momentul de fata acesta e de 17-18%, fata de maximum 30% cât permite legea, iar in anii urmatori acest grad de indatorare are o evolutie de descrestere.

    Stadiul proiectelor pentru perioada 2016-2020

    Primarul Ilie Bolojan a prezentat si stadiul proiectelor propuse pentru mandatul 2016-2020.

    Astfel, in ceea ce priveste directiile de dezvoltare, primarul a mentionat ca exista cinci directii cheie pe care administratia locala le va urmari in acest mandat.

    1. Orasul conectat - conectarea rutiera la autostrazile europene

    La finalul anului trecut, administratia locala a colaborat cu Ministerul Transporturilor si a reusit ca legatura rutiera dintre Oradea si autostrada Transilvania sa fie cuprinsa in masterplan, sa aiba finantare europeana. A fost elaborat studiul de fezabilitate, iar anul acesta s-a colaborat cu Compania de Drumuri si Autostrazi pentru a pregati avizarea si aprobarea acestui studiu de fezabilitate. Astfel, anul viitor ar putea incepe lucrarile, in paralel cu lucrarile la autostrada.

    Realizarea terminalului intermodal. Terminalul va asigura conectarea rutier-feroviara a municipiului Oradea la sistemul international de transport. In ultimul an s-a colaborat cu Autoritatea de Management, deoarece si acest proiect este finantat din bani europeni, si cu consultantii acesteia s-a definitivat partea de ghid care tine de municipiul Oradea. Dupa publicarea acestui ghid pot fi demarate procedurile de licitatie, in asa fel incât terminalul sa fie terminat si sa devina operational in anul 2019.

    Operarea mai buna a aeroportului. Primaria Oradea a infiintat o linie de transport OTL care sa preia calatorii, a oferit spatii publicitare gratuite pe bannerele publicitare ale Primariei si sustine realizarea unei curse charter pentru turisti pe ruta Bucuresti - Oradea, care ar veni vineri si ar pleca duminica.

    Drumuri mai bune intre Oradea si comunele din jur. La drumul ocolitor al cartierului Episcopia intre str. Bihorului si giratia de la Real, licitatia este in asteptarea validarii, in prima saptamâna din iulie se va publica, la sfârsitul lunii august s-ar putea avea o adjudecare iar in toamna acestui an s-ar putea incepe lucrarile aferente. In ceea ce priveste asfaltarea drumului dintre cartierul Podgoria si Osorhei, studiul de fezabilitate este realizat, iar la drumul nou Oradea-Paleu din zona str. Izvorului peste dealuri este realizat studiul de fezabilitate.

    O circulatie mai buna in oras - extinderea liniei de tramvai. Licitatia este in curs, in evaluare, iar daca oferta nu va fi in regula se va relua licitatia.

    In ceea ce priveste pasajele subterane, este in lucru studiul de fezabilitate pentru pasajul din Centrul Civic, intre zona podului Dacia si Piata Cetatii, iar pentru largirea podului Dacia partea de expertiza este in lucru. Cu privire la parcarea supraterana de la baza Vointa, aceasta are nevoie de avize din partea Comisiei Nationale pentru Monumente.

    2. Orasul competitiv

    Primaria Oradea va atrage in continuare companii si firme, va dezvolta alte parcuri industriale, iar dupa demolarea CET 2 se va infiinta si pe aceasta locatie un nou parc industrial, Primaria Oradea având intentia de a construi hale pentru firmele din parc si sa sprijine constructia de apartamente pentru muncitori.

    Un alt proiect important este scoala de meserii si scoala internationala. La scoala de meserii se vor concentra pe Colegiul Traian Vuia, unde momentan se lucreaza la internat, in asa fel incât sa existe pentru elevii care invata acolo conditii optime pentru elevi.

    3. Orasul cu spatii publice de calitate.

    Controlul extinderii urbane. Primaria Oradea va controla extinderea intravilanului eliminând astfel extinderea haotica a orasului. Totodata se are in vedere si reutilizarea terenurilor reconvertite. Punerea in valoare a acestor terenuri va conduce la renasterea urbana a zonelor limitrofe.

    Centrul orasului distinctiv european. Pe str. V. Alecsandri licitatia pentru lucrari este in curs, s-a incheiat realizarea studiului de fezabilitate pentru a realiza proiectul de a transforma str. Aurel Lazar in pietonal, reabilitarea Colegiului Eminescu studiul de fezabilitate in lucru, se vor continua lucrarile de reabilitare a Cetatii etc.

    Spatii verzi in fiecare cartier. Din aceasta toamna, Primaria Oradea va prelua terenuri pentru parcuri in cartierele unde orasul nu mai dispune de terenuri.

    4. Orasul inteligent

    Orasul universitar. A fost semnat contractul cu firma care va realiza masterplanul, iar anul viitor se vor incepe lucrarile la prima cladire finantata de orasul Oradea pentru Campusul Universitar.

    Infrastructura digitala si programul de trafic si mobilitate. Vor incepe lucrarile de pregatire, Primaria Oradea sustinând infrastructura digitala a asociatiilor de proprietari si ceea individuala in vederea reducerii costurilor administrarii blocurilor.

    5. Orasul turistic

    Reamenajarea zonei Crisului Repede. Se lucreaza in zona Sinagogii Zion, iar impreuna cu Apele Române  se va reabilita malul stâng al Crisului in zona Primariei.

    Reabilitarea Casei Darvas din fonduri europene. Urmeaza sa se publice licitatia pentru lucrarile de reabilitare, sinagoga din str. Primariei va deveni muzeu, pentru care s-a semnat protocolul.

    Noua sala de sport polivalenta. Licitatia este in curs, cel mai probabil la primavara pot fi incepute lucrarile propriu-zise.

    "In urma realizarii acestor proiecte sunt convins ca orasul Oradea va fi un oras prosper si european", a declarat primarul Ilie Bolojan.

     

      [...]Citeste mai departe
    Prosperitatea, miza planului de dezvoltare a Oradiei
    Sursa: Primaria Oradea
  • Lucrari de reabilitare a strazii Barcaului, in vederea amenajarii unui coridor verde


    [2017-06-22]
    Primaria Oradea intentioneaza sa amenajeze pe strada Barcaului o zona de agrement, care ar urma sa devina coridorul verde al cartierului Iosia, cu zone de relaxare si de petrecere a timpului liber. De-a lungul coridorului verde vor fi amenajate locuri de joaca pentru copii, spatii verzi si terenuri de sport.

    In prezent, studiul de fezabilitate se afla in faza de realizare la Directia Management Proiecte cu Finantare Internationala, acest proiect fiind inclus in Strategia Integrata de Dezvoltare Urbana a Municipiului Oradea 2017 - 2023.

    Valoarea estimata a proiectului este de 14.000.000 lei. Acesta urmeaza sa fie depus prin Programul Operational Regional  2014 - 2020, dupa ce va fi deschisa axa de finantare.

    Conform proiectului, aceasta zona, situata intre strazile Onestilor si Densuseanu, va cuprinde spatii verzi pe o suprafata de aproape 3 hectare si terenuri de sport pe alte 2 hectare.

    Realizarea acestui coridor verde este necesara deoarece, la nivelul strazii Barcaului, in timp, s-a constituit o zona degradata, pe traseul fostei cai ferate si a terenurilor adiacente acesteia, care la aceasta data nu mai sunt folosite pentru activitatile economice pe care le-au deservit.

    Lucrarile efective de amenajare a coridorului verde vor incepe anul viitor.

    La ora actuala, pe strada Barcaului sunt in curs lucrari de reabilitare. Acestea se executa de catre firma S.C Drum Construct S.R.L, valoarea contractului fiind de 1.982.817,10 lei (fara TVA). Durata de executie a lucrarilor de reabilitare este de 9 luni, acestea urmând sa fie gata undeva in luna noiembrie 2017.

    Pâna acum s-au realizat lucrarile de terasamente la carosabil si zona de parcari pe tronsoanele: str. Lipovei - str. Greierului, str. Greierului - str. Mestesugarilor.

    In continuare, urmeaza sa se execute lucrari de canalizare, lucrari de asfaltare la carosabil, accese si trotuare. Totodata, se va amenaja o giratie la intersectia str. Barcaului cu str. Greierului. Dupa amenajarea giratiei se va trece la executarea lucrarilor de iluminat stradal.

    In atasament gasiti o galerie foto.

      [...]Citeste mai departe
    Lucrari de reabilitare a strazii Barcaului, in vederea amenajarii unui coridor verde
    Sursa: Primaria Oradea
  • De patru ori mai multe incendii de la fumat


    [2017-06-21]
     In primele cinci luni ale acestui an s-au produs de patru ori mai multe incendii produse din pricina fumatului in locuri nepermise sau vulnerabile in privinta izbucnirii focarelor de incendii.



    Citeste articolul complet pe Bihon.ro [...]Citeste mai departe
    De patru ori mai multe incendii de la fumat
    Sursa: Bihon.ro
  • Peste 1.000 de locuri de munca vacante in Bihor


    [2017-06-21]
     In baza de date a AJOFM Bihor se afla in prezent 1.044 de locuri de munca vacante. Dintre acestea, 153 se adreseaza persoanelor cu studii superioare.



    Citeste articolul complet pe Bihon.ro [...]Citeste mai departe
    Peste 1.000 de locuri de munca vacante in Bihor
    Sursa: Bihon.ro
  • Cinci clasari pe podium pentru ciclistii oradeni de la Carcover Racing Team la cele mai recente concursuri


    [2017-06-20]
    Ciclistii oradeni de la Carcover Racing Team au ocupat cinci locuri pe podium la concursurile la care au participat in ultimele trei zile. Dintre acestea, doua au fost pe cea mai inalta treapta, obtinute de rutierul-antrenor Marton Blaszlo, care s-a impus la maratonul mountain bike, rezervat profesionistilor, de la Sasca Romana. La randul sau, Raul Sinza a castigat competitia rezervata juniorilor profesionisti din cadrul competitiei "XCO Cetatuia Iasi". [...]Citeste mai departe
    Sursa: eBihoreanul
  • Ce planuri are Primaria Oradea pentru a pune in valoare centrul orasului


    [2017-06-18]
    Primarul Ilie Bolojan a anuntat ca, incepand din 24 iunie, circulatia masinilor va fi inchisa in Piata Unirii in fiecare weekend, de sambata dimineata pana duminica noaptea. In aceeasi conferinta, edilul a mai spus ca etajul I al Primariei va deveni muzeu, ca pana in 2019 toate cladirile din centru vor fi reabilitate si ca […]
    The post Ce planuri are Primaria Oradea pentru a pune in valoare centrul orasului appeared first on Presa Oradea.
     Primarul Ilie Bolojan a anuntat ca, incepand din 24 iunie, circulatia masinilor va fi inchisa in Piata Unirii in fiecare weekend, de sambata dimineata pana duminica noaptea. In aceeasi conferinta, edilul a mai spus ca etajul I al Primariei va deveni muzeu, ca pana in 2019 toate cladirile din centru vor fi reabilitate si ca spatiile verzi se vor inmulti.
    Intentia municipalitatii este restrictionarea completa a circulatiei auto in zona centrala, insa acest lucru se va face gradual, pe masura ce se vor crea conditii pentru rute alternative, precum si parcari noi in zona centrala. Intr-o prima etapa, in centru va fi permisa doar circulatia taxiurilor si autobuzelor, urmand ca ulterior incheierii lucrarilor la parcarea subterana de pe strada Independentei si darea acesteia in folosinta, circulatia spre centru sa fie complet inchisa. De asemenea, dupa realizarea Podului Centenarului, circulatia auto va fi oprita si pe podul Sf. Ladislau.


    ,,Pentru cetateni e important cat castiga, dar si cum se simt intr-un oras. Studiile ne arata ca satisfactia fata de modul de viata este data si de mediul in care oamenii traiesc. Toate acestea depind de modul in care gandeste administratia publica viata in Oradea, astfel incat cetatenii orasului sa se simta cat mai bine. Pentru toate acestea este nevoie de un centru de oras distinctiv, in care oamenii sa se simta confortabil. Centrul de oras trebuie sa fie unul prietenos cu oamenii, nu cu masinile"

    a spus primarul Ilie Bolojan.
    In ceea ce priveste cladirea Primariei Oradea, urmeaza sa fie demarata o licitatie pentru reabilitarea acesteia si transformarea etajului I in zona de muzeu
    Obiectivul principal este ca in anul 2019 cel tarziu, toate cladirile de pe Republicii-pietonal, Piata Ferdinand, Piata Unirii sa fie reabilitate.
    Recent s-a semnat studiul de fezabilitate pentru strada pietronala Aurel Lazar. Urmeaza sa fie demarate procedurile de licitatie, dupa care in primavara anului viitor sa inceapa lucrarile.
    Spatiile comerciale din centru trebuie folosite!
    Primaria a luat decizia de a extinde si alte spatii pietonale pe strazile de pe malul drept al Crisului Repede. Pentru a asigura continuarea circulatiei pietonale si a bicicletelor pe malul drept s-a luat decizia ca str. Libertatii sa fie transformata in strada pietonala, incepand de la capatul dinspre centru al Parcului Libertatii, pe malul Crisului, pana la podul Sf. Ladislau.

    Primarul Ilie Bolojan a mai aratat ca nu este un lucru normal ca spatii comerciale din centru sa stea nefolosite.

    ,,Conceptul Primariei Oradea este sa trateze zona centrala ca pe un mall, ca pe o zona care trebuie gandita unitar. De exemplu, este anormal sa ai multe spatii goale in centrul orasului, pentru ca proprietarii acestora nu le pun in valoare. Prin urmare poprietarii de spatii care nu le dau in folosinta vor fi penalizati. Totodata, dorim sa modficam regulamentele de functionare a spatiilor din centru si sa impunem un orar obligatoriu, astfel incat si sambata si duminica, cand oamenii au timp si doresc sa iasa in oras, sa gaseasca aceste spatii deschise"

    a mai spus primarul.
    In ceea ce priveste cartierele municipiului, obiectivul Primariei Oradea este ca oriunde ar locui un cetatean in Oradea, sa aiba cel mult 500 de metri de mers pe jos pana la cel mai apropiat loc in care se poate intalni cu alti oameni, poate socializa sau se poate relaxa.

    ,,Am facut un studiu pentru intreg orasul si am identificat cateva zone pe care ne vom concentra atentia in perioada urmatoare, astfel incat terenurile pe care le avem azi la dispozitie sau terenurile pe care le putem prelua prin cumparari sau  prin exproprieri sa le putem reda cetatenilor, extinzand spatiile verzi ale municipiului, construind piatete publice, amenajand locuri de joaca"

    a aratat primarul Ilie Bolojan.

    Spre exemplu, in perioada urmatoare va fi modernizata strada Barcaului, unde urmeaza sa fie creat coridorul verde Iosia. Municipalitatea a identificat si alte zone din oras care vor putea fi transformate in spatii verzi: Stefan cel Mare, Leonardo da Vinci, precum si strazile Morii si Bumbacului. In cartierul Nufarul, intre Parcul Salca si complexul Lotus urmeaza sa inceapa lucrarile la Parcul Sportiv Salca.
    Ichim Vasilica
    The post Ce planuri are Primaria Oradea pentru a pune in valoare centrul orasului appeared first on Presa Oradea.
    [...]Citeste mai departe
    Sursa: OradeaPress
  • Un oras mai prietenos cu oamenii: spatii pietonale mai multe, masini mai putine in zona centrala


    [2017-06-17]
    Primarul Ilie Bolojan a sustinut azi, 8 iunie 2017, o conferinta de presa privind masurile pe care administratia locala le pregateste pentru a da zonei centrale a orasului Oradea un aspect mai placut, mai atractiv. „Vorbim de o a doua etapa de dezvoltare, care presupune asigurarea unui mod de viata placut, in care oamenii sa aiba posibilitatea sa interactioneze, sa participe la diferite evenimente, sa se relaxeze in spatii corespunzator amenajate", a spus primarul, dupa ce a aratat ca in prima etapa s-a incercat cresterea veniturilor si a numarului locurilor de munca, precum si cresterea atractivitatii orasului pentru investitii.

    „Pentru cetateni e important cât câstiga, dar si cum se simt intr-un oras. Studiile ne arata ca satisfactia fata de modul de viata este data si de mediul in care oamenii traiesc. Toate acestea depind de modul in care gândeste administratia publica viata in Oradea, astfel incât cetatenii orasului sa se simta cât mai bine. Pentru toate acestea este nevoie de un centru de oras distinctiv, in care oamenii sa se simta confortabil. Centrul de oras trebuie sa fie unul prietenos cu oamenii, nu cu masinile", a spus primarul Ilie Bolojan.

    Masurile pe care administratia locala le implementeaza pentru indeplinirea acestui obiectiv sunt: reabilitarea fatadelor cladirilor; realizarea unor spatii pietonale cât mai largi; o curatenie exemplara in zona centrala, si nu numai; luarea tuturor masurilor pentru ca oamenii sa se simta in siguranta, acest lucru presupunând toleranta zero fata de cersetori, dar si camere de supraveghere video in spatiile publice.

    Circulatia masinilor, restrictionata treptat in centru

    Primarul Ilie Bolojan a anuntat ca, incepând din data de 24 iunie, circulatia masinilor va fi inchisa in Piata Unirii in fiecare weekend, de sâmbata dimineata pâna duminica noaptea. Intentia municipalitatii este restrictionarea completa a circulatiei auto in zona centrala, insa acest lucru se va face gradual, pe masura ce se vor crea conditii pentru rute alternative, precum si parcari noi in zona centrala. Intr-o prima etapa, in centru va fi permisa doar circulatia taxiurilor si autobuzelor, urmând ca ulterior incheierii lucrarilor la parcarea subterana de pe strada Independentei si darea acesteia in folosinta, circulatia spre centru sa fie complet inchisa. De asemenea, dupa realizarea Podului Centenarului, circulatia auto va fi oprita si pe podul Sf. Ladislau.

    In ceea ce priveste lucrarile din zona centrala, primarul Ilie Bolojan a explicat ca lucrarile la Palatul Vulturul Negru au avansat, ele urmeaza sa fie gata spre finele lunii iunie. In prezent, se continua negocierile cu proprietarii de spatii pentru a-si inlocui toti partea de feronerie, geamuri si usi, astfel incât sa se contureze un aspect unitar al zonei.

    "In urma unei negocieri cu proprietarii de baruri din Palatul Vulturul Negru, s-a stabilit ca pasajul sa fie spalat,  pe cheltuiala acestora,  de patru ori pe saptamâna. In rest, curatenia va fi asigurata de oras", a mai spus primarul.

    Licitatia pentru strada Vasile Alecsandri, in vederea transformarii acesteia in zona pietonala, a fost publicata in SEAP, termenul de depunere fiind 6 iulie. Momentan, se mai lucreaza la cladirea situata lânga Vulturul Negru, urmând ca pâna la sfârsitul lunii sa fie date jos schelele.

    In ceea ce priveste cladirea Primariei Oradea, urmeaza sa fie demarata o licitatie pentru reabilitarea acesteia si transformarea etajului I in zona de muzeu

    Obiectivul principal este ca in anul 2019 cel târziu, toate cladirile de pe Republicii-pietonal, Piata Ferdinand, Piata Unirii sa fie reabilitate.

    Recent s-a semnat studiul de fezabilitate pentru strada pietronala Aurel Lazar. Urmeaza sa fie demarate procedurile de licitatie, dupa care in primavara anului viitor sa inceapa lucrarile.

    Primaria a luat decizia de a extinde si alte spatii pietonale pe strazile de pe malul drept al Crisului Repede. Pentru a  asigura continuarea circulatiei pietonale si a bicicletelor pe malul drept s-a luat decizia ca str. Libertatii sa fie transformata in strada pietonala, incepând de la capatul dinspre centru al Parcului Libertatii, pe malul Crisului, pâna la podul Sf. Ladislau.

    Primarul Ilie Bolojan a mai aratat ca nu este un lucru normal ca spatii comerciale din centru sa stea nefolosite. "Conceptul Primariei Oradea este sa trateze zona centrala ca pe un mall, ca pe o zona care trebuie gândita unitar. De exemplu, este anormal sa ai multe spatii goale in centrul orasului, pentru ca proprietarii acestora nu le pun in valoare. Prin urmare poprietarii de spatii care nu le dau in folosinta vor fi penalizati. Totodata, dorim sa modficam regulamentele de functionare a spatiilor din centru si sa impunem un orar obligatoriu, astfel incât si sâmbata si duminica, când oamenii au timp si doresc sa iasa in oras, sa gaseasca aceste spatii deschise".

    Mai multe spatii verzi in cartierele orasului

    In ceea ce priveste cartierele municipiului, obiectivul Primariei Oradea este ca oriunde ar locui un cetatean in Oradea, sa aiba cel mult 500 de metri de mers pe jos pâna la cel mai apropiat loc in care se poate intâlni cu alti oameni, poate socializa sau se poate relaxa.

    "Am facut un studiu pentru intreg orasul si am identificat câteva zone pe care ne vom concentra atentia in perioada urmatoare, astfel incât terenurile pe care le avem azi la dispozitie sau terenurile pe care le putem prelua prin cumparari sau  prin exproprieri sa le putem reda cetatenilor, extinzând spatiile verzi ale municipiului, construind piatete publice, amenajând locuri de joaca", a aratat primarul Ilie Bolojan. Spre exemplu, in perioada urmatoare va fi modernizata strada Barcaului, unde urmeaza sa fie creat coridorul verde Iosia. Municipalitatea a identificat si alte zone din oras care vor putea fi transformate in spatii verzi: Stefan cel Mare, Leonardo da Vinci, precum si strazile Morii si Bumbacului. In cartierul Nufarul, intre Parcul Salca si complexul Lotus urmeaza sa inceapa lucrarile la Parcul Sportiv Salca.

     

      [...]Citeste mai departe
    Un oras mai prietenos cu oamenii: spatii pietonale mai multe, masini mai putine in zona centrala
    Sursa: Primaria Oradea
  • Ai parcat, te-am tunat! Atribuirea parcarilor de domiciliu a lasat fara locuri chiriasii din cartierele aglomerate, vizitatorii si salvarile (FOTO)


    [2017-06-16]
    Atribuirea parcarilor de domiciliu de catre asociatiile de proprietari a lasat fara locuri chiriasii din cartierele aglomerate, dar si vizitatorii si chiar ambulantele. Sute de soferi se cearta in fiecare luna din cauza incapacitatii Primariei de a amenaja locuri de parcare suficiente, de a asigura locuri de rezerva si de a construi parcaje subterane intre cvartalele de blocuri. [...]Citeste mai departe
    Sursa: eBihoreanul
  • Lucrari de reabilitare a strazii Barcaului, in vederea amenajarii unui coridor verde


    [2017-06-13]
    Primaria Oradea intentioneaza sa amenajeze pe strada Barcaului o zona de agrement, care ar urma sa devina coridorul verde al cartierului Iosia, cu zone de relaxare si de petrecere a timpului liber. De-a lungul coridorului verde vor fi amenajate locuri de joaca pentru copii, spatii verzi si terenuri de sport.

    In prezent, studiul de fezabilitate se afla in faza de realizare la Directia Management Proiecte cu Finantare Internationala, acest proiect fiind inclus in Strategia Integrata de Dezvoltare Urbana a Municipiului Oradea 2017 - 2023.

    Valoarea estimata a proiectului este de 14.000.000 lei. Acesta urmeaza sa fie depus prin Programul Operational Regional  2014 - 2020, dupa ce va fi deschisa axa de finantare.

    Conform proiectului, aceasta zona, situata intre strazile Onestilor si Densuseanu, va cuprinde spatii verzi pe o suprafata de aproape 3 hectare si terenuri de sport pe alte 2 hectare.

    Realizarea acestui coridor verde este necesara deoarece, la nivelul strazii Barcaului, in timp, s-a constituit o zona degradata, pe traseul fostei cai ferate si a terenurilor adiacente acesteia, care la aceasta data nu mai sunt folosite pentru activitatile economice pe care le-au deservit.

    Lucrarile efective de amenajare a coridorului verde vor incepe anul viitor.

    La ora actuala, pe strada Barcaului sunt in curs lucrari de reabilitare. Acestea se executa de catre firma S.C Drum Construct S.R.L, valoarea contractului fiind de 1.982.817,10 lei (fara TVA). Durata de executie a lucrarilor de reabilitare este de 9 luni, acestea urmând sa fie gata undeva in luna noiembrie 2017.

    Pâna acum s-au realizat lucrarile de terasamente la carosabil si zona de parcari pe tronsoanele: str. Lipovei - str. Greierului, str. Greierului - str. Mestesugarilor.

    In continuare, urmeaza sa se execute lucrari de canalizare, lucrari de asfaltare la carosabil, accese si trotuare. Totodata, se va amenaja o giratie la intersectia str. Barcaului cu str. Greierului. Dupa amenajarea giratiei se va trece la executarea lucrarilor de iluminat stradal.

    In atasament gasiti o galerie foto.

      [...]Citeste mai departe
    Lucrari de reabilitare a strazii Barcaului, in vederea amenajarii unui coridor verde
    Sursa: Primaria Oradea
  • Rezultate bune pentru cluburile oradene la primul turneu de clasa A la Taekwon-do ITF, de la Arena Antonio Alexe


    [2017-06-13]
    Desfasurate la Arena Antonio Alexe, intrecerile primului turneu de clasa A la Taekwon-do ITF, a adus clasari pe podium pentru cele doua cluburi oradene participante, King Do - Lions si Royal Kwon, care au ocupat locurile II si III in ierarhia generala. La individual, clubul organizator, King Do-Lions a obtinut, in total, nu mai putin de 10 locuri I, 6 locuri II si 13 locuri III. [...]Citeste mai departe
    Sursa: eBihoreanul
  • Concert klezmer in Sinagoga Zion


    [2017-06-13]
    Iubitorii de muzica speciala redata live in locuri speciale se pot pregati pentru un nou recital al trupei oradene Hakeshet Klezmer Band. Evenimentul organizat de Fundatia de Protejare a Monumentelor Istorice Bihor va avea loc duminica, 18 iunie, de la ora 19, in interiorul Sinagogii Neologe Zion. Un bilet costa 10 lei si poate fi […] [...]Citeste mai departe
    Sursa: StiriOradea.com