Si Universitatea din Oradea a ajutat puscariasii sa-si scurteze pedepsele!

Ar fi fost culmea ca un scandal national care priveste cadrele didactice universitare sa ocoleasca Universitatea din Oradea. Institutia se afla pe locul zece pe o ,,lista a rusinii" intocmita de romaniacurata, conform careia aproape 200 de detinuti au publicat peste 400 de carti, in ultimii trei ani, ajutati de universitari. De la Oradea, nominalizati […] The post Si Universitatea din Oradea a ajutat puscariasii sa-si scurteze pedepsele! appeared first on Presa Oradea.  Ar fi fost culmea ca un scandal national care priveste cadrele didactice universitare sa ocoleasca Universitatea din Oradea. Institutia se afla pe locul zece pe o ,,lista a rusinii" intocmita de romaniacurata, conform careia aproape 200 de detinuti au publicat peste 400 de carti, in ultimii trei ani, ajutati de universitari. De la Oradea, nominalizati sunt Anca Dodescu, Valentin Mirisan si Vasile Cret (Universitatea ,,Agora"). Mai grav este ca acestia vor fi cercetati de DNA care s-a sesizat din oficiu constatand ca la nivel national se crease un adevarat sistem de eludare a pedepselor. Cea mai relevanta imagine a cardasiei dintre infractori si universitari a facut-o pe 6.01.2016 Florin Negrutiu pe site-ul republica.ro. ,,Acesti paraziti ai mediului academic traiesc din complicitatea cu marii infractori, nu din leafa mai mult sau mai putin modesta de dascal. In libertate, le scriu tezele de doctorat, in puscarie, le scriu lucrarile stiintifice. Efectul este dezastruos pentru tot sistemul universitar si pentru generatii intregi de studenti, care invata, de pe bancile scolii, sa fie ,,baieti destepti"." scrie Negrutiu intr-un editorial intitulat ,,Profesori care se prostitueaza". Desi socanta, imaginea este pe masura anvergurii fraudei. Potrivit portalului romaniacurata.ro, din cele 426 de titluri la care exista numele universitatii, 293 de lucrari au fost girate de catre universitatile de stat, iar 133 de cele private. Prima concluzie este dureroasa: profesorii de la universitatile de stat sunt principalii vinovati in dezvoltarea fenomenului pseudo-stiintific in inchisorile din Romania. Topul rusinii este condus de departe de Universitatea din Craiova, ai carei profesori au girat 59 de lucrari, adica 13,85% din toate publicatiile recenzate. La distanta mare, cu 33 de lucrari coordonate (7,75%), se situeaza pe locul doi al clasamentului Academia de Studii Economice din Bucuresti. Pe locul trei se afla foarte aproape, cu 31 de lucrari coordonate, Universitatea Hyperion din Bucuresti, prima clasata intr-un top al universitatilor private. Urmatoarele locuri sunt ocupate cu cinstea cuvenita de cinci universitati de stat: Universitatea Transilvania din Brasov (20 lucrari), Universitatea Politehnica din Bucuresti (17), Universitatea Nationala de Educatie Fizica si Sport din Bucuresti (17), Universitatea din Pitesti (14) si Universitatea Ovidius din Constanta (14). Urmeaza Universitatea din Oradea, tot o institutie de stat. Chiar daca diferenta dintre numarul de lucrari coordonate la Universitatea din Craiova (59) si cele coordonate la Oradea (7) este mare, acest lucru nu scuza deloc cardasia dintre infractori si universitari. Prietenii infractorilor! Potrivit listelor facute publice de Ministerul Justitiei, in 2007, prof.univ.dr. Anca Dodescu, din cadrul Facultatii de Stiinte Economice din Oradea a coordonat lucrarea ,,Cercetari si politici de marketing international", elaborata de doi detinuti, Alin Horea Silaghi si Petru Sorin Matei. Silaghi, fost director de buget al AJOFM Bihor, dar si fost cadru didactic al Universitatii oradene a fost condamant alaturi de alti directori ai AJOFM dupa ce au luat o mita de 2,2 miliarde lei de la patroana unui restaturant din Oradea pe care urmau sa-l cumpere in scopul amenajarii unui nou sediu al agentiei. Silaghi a fost condamnat in 2004, la sase ani de inchisoare, si a fost eliberat in 2009. Petru Sorin Matei, fost comisar la Garda Financiara si lider al organizatiei de tineret a PSD Bihor, a fost condamnat pentru luare de mita, fiind prins in timp ce primea un plic cu 1.000 de dolari de la patroana unei firme careia ii ceruse in total 25.000 de dolari pentru a-i ,,ierta" neregulile contabile. Matei a fost condamant la patru ani si sase luni. A intrat dupa gratii in 2005 si a fost eliberat in 2009. In 2009, tot prof. univ. dr. Anca Dodescu impreuna cu conf. univ. dr. Ioana Pop Cohut a mai girat doua lucrari, semnate de Alin Horea Silaghi, respectiv ,,Revolutia internet, economia si webmarketingul" si ,,Marketing electoral". In anul 2015, conf. univ. dr. Vasile Cret, din cadrul Universitatii ,,Agora" din Oradea a coordonat lucrarea lui Sebastian Secosan, ,,Comportamentul organizational". Secosan a fost condamnat la trei ani de inchisoare pentru luare de mita in forma continuata, dupa ce, in perioada iulie 2010 – ianuarie 2011, in calitate de comisar sef la Comisariatul Judetean pentru Protectia Consumatorilor (CJPC) Bihor, a pretins si a primit in cinci randuri mita de la reprezentantul unei unitati profilate pe comercializarea substantelor etnobotanice, in total suma incasata de seful CJPC Bihor ridicandu-se la 1.400 de euro. Secosan a stat dupa gratii din 2013 pana in 2015. O alta lucrare stiintifica a fost coordonata, tot in 2015, de catre prof.univ. Valentin Mirisan, profesor de drept penal in cadrul Facultatii de Drept din Oradea. Este vorba despre titlul ,,Arestul preventiv in legislatia romaneasca", autorul fiind Adrian Cristian Marchis, fost politist de frontiera. Agentul a fost condamnat, in 2014, la patru ani de inchisoare fiind suspectat ca ar fi intervenit pe langa vamesi maghiari pentru a facilita trecerea prin vama a unor transporturi cu produse de contrabanda, parfumuri. Cu exceptia lucrarii coordonate de Valentin Mirisan, publicata de Editura ,,Accent" din Cluj-Napoca, toate celelalte titluri au aparut la Editura Universitatii din Oradea. Rectorul Universitatii din Oradea, Constantin Bungau, s-a declarat surprins atat de faptul ca Universitatea este implicata in acest scandal, cat si de cadrele didactice care au semnat lucrarile. ,,Nu stiam. Este pentru prima data cand aud asa ceva. Daca Editura Universitatii nu a respectat procedurile, atunci este grav" a spus Constantin Bungau. Ancheta DNA. Puscariasi scapati de un an de detenta! Ministrul Educatiei, Adrian Curaj, spunea intr-o emieiune televizata ca responsabilitatea cu privire la profesorii care au semnat asa-zisele lucrari stiintifice revine universitatilor si ca ministerul va urmari ce masuri iau in fiecare caz in parte. Intre timp la Universitatea din Craiova care este prima pe lista, s-a declansat o ancheta interna. Si DNA-ul s-a sesizat din oficiu, cu privire la suspiciunea savarsirii infractiunii de favorizarea faptuitorului, in modalitatea ajutorului dat unor persoane condamnate pentru infractiuni de coruptie, in scopul de a ingreuna executarea pedepselor aplicate de instantele de judecata. ,,Dintr-o nota intocmita de Administratia Nationala a Penitenciarelor, precum si din datele existente in spatiul public rezulta indicii ca, in realitate, aceste conditii nu erau indeplinite in realitate, iar prin faptele savarsite s-a urmarit exclusiv favorizarea persoanelor condamnate. In aceasta modalitate, printre persoanele condamnate la pedepse cu inchisoarea pentru infractiuni de coruptie se regasesc condamnati care au executat sau urmeaza sa execute cu pana la 300 de zile mai putin decat stabilise instanta de judecata, exclusiv ca urmare a activitatii infractionale care face obiectul sesizarii din oficiu. Astfel, potrivit art. 96 alin. 1 lit. f din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor, in cazul elaborarii de lucrari stiintifice, se considera 30 de zile executate, pentru fiecare lucrare stiintifica. Pentru a profita de aceasta prevedere, s-ar fi creat un mecanism in care ar fi implicate cadre universitare, reprezentanti ai unor edituri si membri ai comisiilor din penitenciare, care au actionat coroborat, astfel incat persoanele condamnate sa apara ca autori de lucrari stiintifice, iar pedepsele aplicate de instante sa se considere ca executate. Mai multe cadre universitare ar fi acordat recomandari formale prin care au atestat pretinsa relevanta stiintifica a unor lucrari, exclusiv pe baza titlului acestora, fara a lua contact in vreun mod cu autorul lucrarii si fara a cunoaste viziunea acestuia asupra temelor care urmau sa fie abordate. Aceste recomandari ar fi avut o natura generica si ar fi fost folosite, uneori, in aceeasi forma, pentru elaborarea unor multiple lucrari cu caracter stiintific. Alte cadre universitare ar fi acceptat sa valideze valoarea unor lucrari si sa le includa in evidenta unor conferinte stiintifice internationale, in conditiile in care activitatea de elaborare desfasurata de autor durase cate o ora pentru fiecare comunicare. Se observa ca ar exista o discrepanta intre prestigiul presupus al unei asemenea manifestari si implicarea reala a autorului, care a determinat ca fiecare ora de activitate sa reduca durata pedepsei executate cu cate 30 de zile", se arata in comunicatul DNA. Se crease un adevarat sistem de eludare a pedepselor! Totodata, conform aceleiasi surse, ar fi existat persoane care au acceptat sa elaboreze lucrari cu un aparent caracter stiintific si care au fost asumate ulterior de persoanele condamnate. Lucrarile pretins a fi fost realizate in penitenciar citeaza opere la care autorul nu a avut acces nici la biblioteca, nici online, iar timpul dedicat elaborarii lucrarilor este in mod obiectiv insuficient pentru un asemenea demers (de exemplu 12 ore pentru o lucrare de 180 de pagini ori 6 ore si 40 de minute pentru elaborarea unei lucrari de 212 pagini). In aceste imprejurari, concluzia este ca autorul real este o alta persoana. ,,Reprezentantii unor edituri ar fi acceptat publicarea lucrarilor fara a se raporta in niciun fel la valoarea stiintifica acestora si interesul pietei de carte, in tiraje infime, care nu au fost puse in vanzare in circuitul comercial obisnuit. Modalitatea atipica de incheiere si executare a contractelor in raport cu celelalte lucrari publicate de aceleasi edituri demonstreaza ca aceste persoane nu ar fi actionat in scopul pentru care a fost infiintata persoana juridica, ci exclusiv pentru a impiedica executarea pedepsei in conditiile stabilite de instanta. Pe de alta parte, functionari din cadrul Administratiei Nationale a Penitenciarelor cu atributii in analiza conditiilor prevazute de lege pentru a propune liberarea conditionata ar fi acceptat sustinerile condamnatilor si le-ar fi acordat beneficiul legal mentionat, in lipsa oricarei cenzuri cu privire la temeinicia acestora. Astfel, au existat situatii in care persoanele condamnate nu figurau in tabelele de pontaj sau au elaborat in acelasi interval patru lucrari stiintifice in paralel, imprejurari care arata ca era in mod obiectiv imposibil sa fie autorii acestor opere. Aceste imprejurari au dat nastere unui adevarat fenomen de natura sa lipseasca de continut deciziile instantelor (in luna decembrie doar la Penitenciarul Rahova erau in curs de elaborare 46 de lucrari pretins stiintifice)" se afirma intr-un comunicat al DNA. Ichim Vasilica The post Si Universitatea din Oradea a ajutat puscariasii sa-si scurteze pedepsele! appeared first on Presa Oradea.