România reduce deficitul bugetar cu peste 40%. Investițiile au urcat la aproape 60 de miliarde de lei

România a încheiat primul semestru din 2026 cu un deficit bugetar de 2% din PIB, față de 3,64% anul trecut. Veniturile au crescut puternic, cheltuielile au fost temperate, iar investițiile publice s-au apropiat de 60 de miliarde de lei.

România a redus cu peste 40% deficitul bugetar în primele șase luni ale anului, fără să încetinească investițiile publice. Datele publicate de Ministerul Finanțelor arată un deficit de 41,03 miliarde de lei la finalul lunii iunie 2026, cu aproape 28,8 miliarde de lei mai mic decât în perioada similară din 2025.

Raportat la Produsul Intern Brut, deficitul a coborât de la 3,64% în primul semestru al anului trecut la 2% în primele șase luni din 2026. Scăderea este de 1,64 puncte procentuale și confirmă continuarea procesului de consolidare fiscală.

Rezultatul vine într-o perioadă importantă pentru România, înaintea următoarelor evaluări realizate de agențiile internaționale Fitch și Moody’s. Păstrarea ratingului din categoria recomandată investițiilor influențează costurile la care se împrumută statul, încrederea investitorilor și accesul economiei la finanțare.

Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor, consideră că execuția bugetară reprezintă unul dintre cele mai puternice argumente ale României în discuțiile cu evaluatorii internaționali.

„Reducerea deficitului la 2% din PIB demonstrează că planul de consolidare fiscală produce rezultate și că ne respectăm angajamentele. Dar nu avem motive de relaxare: menținerea calificativului de investiții depinde de continuarea acestei direcții, de finalizarea PNRR și de stabilitatea politică”, a declarat Alexandru Nazare.

La începutul acestui an, România și-a păstrat ratingul BBB- acordat de S&P, ultima treaptă din categoria recomandată investițiilor.

Veniturile au crescut cu 10,3%, cheltuielile cu doar 0,8%

Veniturile bugetului general consolidat au ajuns la 342,52 miliarde de lei, în creștere cu 10,3% față de primul semestru din 2025.

Încasările nete din TVA au crescut cu 25,1%, până la 74,14 miliarde de lei, iar veniturile din impozitul pe profit au avansat cu 10,1%, la 18,97 miliarde de lei. Sumele rambursate de Uniunea Europeană au ajuns la 30,29 miliarde de lei, cu 20,8% mai mult decât anul trecut.

În același timp, cheltuielile totale au crescut cu numai 0,8%, până la 383,55 miliarde de lei. Ca pondere în PIB, acestea au coborât de la 19,85% la 18,66%.

Cheltuielile de personal au fost reduse cu aproximativ 3,3 miliarde de lei, până la 82,11 miliarde de lei. Ponderea lor în PIB a scăzut de la 4,5% la 4%.

Datele indică astfel că ajustarea bugetară nu s-a bazat doar pe creșterea încasărilor, ci și pe temperarea cheltuielilor curente. În aceeași direcție se înscriu și reducerile de cheltuieli realizate la Cancelaria prim-ministrului.

Aproape 60 de miliarde de lei pentru investiții

În ciuda reducerii deficitului, investițiile publice au continuat să crească. Acestea au ajuns la 59,96 miliarde de lei în primul semestru, față de 50,44 miliarde de lei în aceeași perioadă din 2025.

Creșterea este de peste 9,5 miliarde de lei, iar aproximativ 71% din investiții au fost finanțate din fonduri europene nerambursabile și din componenta de împrumut a PNRR.

Plățile pentru proiectele derulate prin exercițiul financiar european 2021–2027 și prin PNRR au crescut cu 15,32 miliarde de lei, respectiv cu 56,3% față de anul trecut.

Aceste date arată că reducerea deficitului nu a fost obținută prin blocarea investițiilor, ci în paralel cu accelerarea proiectelor finanțate din bani europeni.

Dobânzile rămân o presiune asupra bugetului

Execuția bugetară conține însă și un semnal de avertizare. Cheltuielile cu dobânzile au ajuns la 29,37 miliarde de lei în primele șase luni, cu 4,14 miliarde de lei mai mult decât anul trecut.

Costul ridicat al datoriei publice arată de ce menținerea ratingului de investiții rămâne esențială. O retrogradare ar putea determina creșterea dobânzilor plătite de stat și ar pune o presiune suplimentară asupra bugetului.

„Credibilitatea se construiește prin rezultate și se păstrează prin consecvență. România nu își permite niciun pas înapoi în această perioadă”, a subliniat ministrul Finanțelor.

Execuția la șase luni reprezintă una dintre cele mai clare confirmări de până acum că direcția de reducere a deficitului produce rezultate. Provocarea pentru Guvern este menținerea acestui ritm până la finalul anului, continuarea investițiilor și finalizarea proiectelor și reformelor asumate prin PNRR.

Sursa datelor: Ministerul Finanțelor – execuția bugetului general consolidat la 30 iunie 2026.

Articolul România reduce deficitul bugetar cu peste 40%. Investițiile au urcat la aproape 60 de miliarde de lei apare prima dată în InfoOradea - Stiri si informatii din Oradea.