Recuperarea unei minti sclipitoare. Cu Vasile Musca, Daniela Maci si Michael Finkenthal despre Zevedei Barbu!

Cine a auzit astazi de Zevedei Barbu? Numele nu spune nimic iar in arhive nu se gasesc foarte multe lucruri despre el. Cu toate acestea, Zevedei Barbu a fost singurul asistent al lui Lucian Blaga, ,,o minte sclipitoare", conform lui D. D. Rosca, reprezentantul unei generatii care ar fi putut da Romaniei o elita intelectuala […] The post Recuperarea unei minti sclipitoare. Cu Vasile Musca, Daniela Maci si Michael Finkenthal despre Zevedei Barbu! appeared first on Presa Oradea.  Cine a auzit astazi de Zevedei Barbu? Numele nu spune nimic iar in arhive nu se gasesc foarte multe lucruri despre el. Cu toate acestea, Zevedei Barbu a fost singurul asistent al lui Lucian Blaga, ,,o minte sclipitoare", conform lui D. D. Rosca, reprezentantul unei generatii care ar fi putut da Romaniei o elita intelectuala de prestigiu. Una ucisa de comunism. Pe aceste argumente s-a cladit proiectul de recuperare al lui Zevedei Barbu, un proiect in cadrul caruia, marti, 3 octombrie 2015, la ora 18.00, la Libraria Humanitas din Oradea au fost lansate volumele ,,Zevedei Barbu - Metafizica si Umanism" si ,,Zevedei Barbu - psiholog, sociolog si filosof roman si englez", ingrijite de Daniela Maci si Michael Finkenthal. La eveniment au participat, alaturi de cei doi editori, Ioan Moldovan - Revista Familia si profesorii Vasile Musca de la Universitatea Babes-Bolyai si Mihai Maci de la Universitatea din Oradea. Daniela Maci a deschis evenimentul punandu-si intrebarea retorica, daca Zevedei Barbu merita sa fie recuperat, daca mai spune el ceva in ziua de astazi? ,,Zevedei Barbu a fost singurul asistent al lui Lucian Blaga, a facut studii la Universitatea din Cluj unde si-a luat o licenta si un doctorat in psihologie, este un intelectual de stanga, un comunist arestat in 1943. Face puscarie iar in 1948 decide sa paraseasca Romania si sa se distanteze de ce se petrece la inceputul comunismului romanesc. Ramane in Anglia si reusesete nu doar sa se integreze in universitatile din Anglia ci si sa faca o cariera academica de prestigiu. Incepe la Universitatea din Glasgow iar apoi va deveni profesor la Universitatea din Sussex. Paraseste apoi Anglia si pleaca in Brazilia, unde din nou reusesete sa se integreze in lumea universitara predand la University of Brazil" a explicat Daniela Maci. Ioan Moldovan a spus ca despre Zevedei Barbu auzise foarte vag: ,,Nu este singurul caz in care personalitati care in vremea lor aveau stralucire si promiteau, au fost apoi ingropate din diverse pricini. In cazul lui Zevedei, regimul comunist l-a condamnat la uitare". Cel mai bun din generatia sa! Filosoful Vasile Musca este printre putinii care au un punct comun cu Zevedei Barbu, si anume relatia cu D. D. Rosca. ,,Generatia celor de la Universitatea din Sibiu, acolo unde se refugiase Universitatea din Cluj-Napoca dupa trecerea Ardealului sub jurisdictie maghiara, Ion Negoitescu, Stefan Augustin Doinas, Radu Stanca, Ion D. Sirbu, Cornel Regman, Eugen Todoran, Ovidiu Cotrus, Radu Enescu etc a fost una din cele mai promitatoare si, din pacate, a fost si un mare esec. Lucian Blaga spunea despre Zevedei Barbu ca este cea mai stralucita minte a acestei generatii, un fel de Eliade din generatia 27'. D. D. Rosca scrie in aceasta perioada un esteu ,,Mitul utilului" in care aseza generatia ardeleneasca sub semnul acestui util, al unui pragmatism taranesc. Succesul in gospodaria ta. Aceasta mentalitate, credea D. D. Rosca a fost de natura sa tina putin pe loc dezvoltarea intelectuala a Ardealului. Aici s-a pus intotdeauna mai mare accent pe acest succes pragmatic decat pe cultura, metafizica etc. In aceasta perioada scrie si eseul ,,Interesant tineret ardelean" dedicat unora dintre elevii sai cei mai straluciti de la Sibiu, intre care si Barbu Zevedei. Aceasta generatie se remarca tocmai prin faptul ca se abateau de la acest ,,mit al utilului" si aveau curajul de a se dedica unor preocupari pur teoretice. Se astepta mult de la aceasta generatie care a esuat. Aceasta tragedie a impartasit-o si Barbu Zevedei. Numele sau a fost interzis de comunisti generatiei mele. Primele texte ale lui Zevedei le-am citit in revista ,,Seculum", scoasa de Lucian Blaga la Sibiu, un an jumatate - doi, apreciata de critici ca cea mai buna revista de filosofie din Ardeal. Am ramas surprins de talentul si disponibilitatile metafizice ale lui Zevedei. Tragedia lui, care nu si-a putut desavarsi opera in Romania pune o mare intrebare: se poate, si cum se poate sa ajungi un om mare in Romania, in cadrul unei culturi mici. Raspunsul celor mai multi a fost plecand din tara, schimband cultura. Devii mare numai in cadrul unei culturi mari. Cativa dintre acesti ,,emigranti culturali" au confirmat acest lucru. Intre ei si Zevedei Barbu pentru ca a face o cariera universitara in Occident nu este putin lucru. Aceasta intrebare este una care chinuie si constiinta tinerei generatii de astazi, aceea din care face parte si Mihai Maci. Aceasta sarcina apasa greu pe umerii lor. Este prima generatie care va trebui sa incerce sa fie mare aici, in cadrul acestei culturi mici. Le doresc succes. Sunt multi si buni, problema este sa se dedice acestui lucru, cum le spun studentilor mei de la Cluj: studiu si asceza!" a spus Vasile Musca. Nu exista culturi mari si mici! Venit pentru prima data in Oradea, cercetatorul in fizica atomica Michael Finkenthal, care si-a facut studiile universitare la Cluj-Napoca, in anii 70' a emigrat in Israel unde a predat la Universitatea Hebrew iar la ora actuala este profesor la Universitatea Johns Hopkins din SUA este cel care a initiat procesul de recuperare al lui Barbu Zevedei. ,,Pentru ca suntem la Oradea, eu vreau sa incep prin a-l invoca pe Radu Enescu si a-mi exprima regretul ca nu mai este printre noi. A fost mentorul meu intelectual. De la el am auzit prima data despre Barbu Zevedei. Enescu promitea sa fie urmatorul in linie, ca minte sclipitoare. In anii studentiei nu puteam citi orice. Cel mai mare filosof pe care il puteam citi atunci era Mihai Ralea iar Enescu mi-a spus: astea sunt prostii, Ralea. Cel mai mare filosof dupa Blaga ar fi putut fi Zevedei Barbu. Asa am auzit de el. Radu Enescu ar fi putut fi un mare filosof intr-o cultura mica. Poate din cauza experientei mele profesionale m-a deranjat mereu clasificarea asta: culturi mari si mici. Ma gandesc ca si alti oameni care au venit din culturi mici au devenit oameni foarte mari cand s-au ,,ratacit" in lume. Noi uitam, cine i-a educat pe acesti oameni, cine i-a facut pe ei, cine le-a dat potentialul de a deveni oameni mari in culturi mari. Fiecare avea, in geamantanul lui, cultura pe care a primit-o la el acasa. Eu fiind fizician eram constient de explozia de mari fizicieni care veneau din Ungaria. Era un liceu la Budapesta la care inainte de Primul Razboi Mondial invatasera cinci oameni care au primit toti premiul Nobel in fizica in anii de dupa cel de-Al Doilea Razboi Mondial. Toti veneau din aceeasi scoala, de asta spun ca e falsa aceasta delimitare. Daca sistemul nu ar fi fost inchis si fara minte, daca in loc sa-i tot urmareasca i-ar fi lasat sa revina, pe Mircea Eliade, pe Emil Cioran, pe Eugen Ionescu etc, oamenii acestia nu ar fi reusit doar in culturile mari si nu ar fi reprezentat aceste culturi. In privinta tinerilor, retorica culturilor mici s-a terminat in lumea asta globalizata in care ne aflam. Trebuie schimbate multe lucruri aici pentru ca oamenii sa lucreze la ei in tara. Libertate au, nu au conditiile de care ar avea nevoie. Acest lucru este relevant si cu privire la recuperarea lui Zevedei Barbu. Eu o fac venind dintr-o alta lume, tocmai pentru ca vreau sa arat si ca, se pot, si trebuie facute anumite lucruri. Cand am vazut ca Universitatea din Cluj-Napoca nu face nimic la centenarul lui Zevedei Barbu am spus ca trebuie facut ceva. Oamenii au reactionat, inclusiv Universitatea din Cluj-Napoca, cand noi am vrut sa facem ceva am putut face. Mi s-a spus: ,,sa vedem unde ai sa gasesti un editor care sa il publice pe Zevedei Barbu". Dovada o aveti aici, in fata dumneavostra. Nu a fost usor, dar a iesit. Deci, se poate. Tot ce a scris Zevedei Barbu cand a venit la Cluj-Napoca, intre 1937 si 1948 cand a plecat din Romania, se afla in aceste doua volume, mai putin cele doua teze ale lui. Chiar ca arheologie sau metodologie intelectuala tinerii pot afla cum se recupereaza un autor. Este un indemn pentru tinerii de astazi sa faca efortul de a recupera anumiti oameni" a spus Michael Finkenthal. Documentatia vasta adunata in volumul ,,Metafizica si umanism" lansat la Oradea, toata publicistica aparuta in limba romana, in perioada in care a stat in tara, a fost facuta de Marin Diaconu din Bucuresti. Proiectul va continua cu cea de-a treia carte ,,Autobiografia lui Zevedei Barbu", pe care autorul a scris-o in ultimii ani de viata (a murit in 1993). Michael Finkenthal spera ca ea sa fie lansata anul viitor. Ichim Vasilica The post Recuperarea unei minti sclipitoare. Cu Vasile Musca, Daniela Maci si Michael Finkenthal despre Zevedei Barbu! appeared first on Presa Oradea.