Radu Bonta si capcanele educatiei. Este bine sa ne crestem copiii dupa ,,retete"?

Biblioteca Judeteana ,,Gheorghe Sincai" a fost, pe 23 septembrie, gazda lansarii primei carti a psihologului Radu Bonta, ,,Simplificarea educatiei". Lucrarea isi propune sa raspunda la intrebarile pe care educatorii, parinti si profesori deopotriva, si la pun: cum sa procedeze cu copiii, ce atitudine sa adopte acasa, la scoala, in sala de clasa? Radu Bonta, psiholog […] The post Radu Bonta si capcanele educatiei. Este bine sa ne crestem copiii dupa ,,retete"? appeared first on Presa Oradea.  Biblioteca Judeteana ,,Gheorghe Sincai" a fost, pe 23 septembrie, gazda lansarii primei carti a psihologului Radu Bonta, ,,Simplificarea educatiei". Lucrarea isi propune sa raspunda la intrebarile pe care educatorii, parinti si profesori deopotriva, si la pun: cum sa procedeze cu copiii, ce atitudine sa adopte acasa, la scoala, in sala de clasa? Radu Bonta, psiholog la Colegiul Economic ,,Partenie Cosma" din Oradea, descrie in cartea sa o parte dintre experientele pe care le-a avut cu elevii, profesorii si parintii. Pornind de la declajul dintre metodele clasice de a face scoala, neadaptate la modernismul elevilor (telefoane de ultima generatie, tablete, gadget-uri etc), autorul incearca sa ofere adultului-educator perspectiva simplitatii, axata pe maxima lui Constantin Brancusi: ,,simplitatea (in arta) este, in general, o complexitate rezolvata”. In partea intai a lucrarii, Radu Bonta incearca sa trateze problema psihicului uman, aducand in discutie teorii ale lui Sigmund Freud (inconstientul), ale lui Alfred Adler (originea comportamentului si a atitudinilor) si Carl Gustav Jung (energia vitala), punctand cateva cazuri pe care le considera relevante pentru abordarea subiectului. In principal ele vorbesc despre relatiile din interiorul familiei despre dependenta de parinti si inhibarea dezvoltarii personalitatii copiilor. Un aspect important, frumos subliniat este cel legat de intelegerea imperfectiunilor, despre admiterea greselii, despre demersul de a cauta sa intelegi inainte sa dai verdicte, sa etichetezi, ceea ce poate duce la o dezvoltare armonioasa a personalitatii. O alta afirmatie relevanta din lucrare este cea legata de gestionarea cauzelor. ,,Majoritatea parintilor care vin la psiholog privesc lucrurile unilateral: problema este doar la copil. Ei nu au probleme!" sustine autorul, considerand, pe buna dreptate, o astfel de atitudine drept optuza. Proietarea involuntara a complexelor Partea a doua se concentreaza pe cauzele erorilor educationale si propune sapte teme de discutie: rasfatul, alterarea instinctului parintesc, tratarea diferentiata a fratilor, comportamentul agresiv al copilului si proiectia involuntara a complexelor, introducerea pe scara larga a conceptelor de ,,drepturi ale copilului" si cel de ,,democratie in invatamant". ,,Multi parinti, chiar daca nu apeleaza niciodata la psiholog, isi insusesc undeva, in subsidiar ideea teoretizarii educatiei si ajung - macinati de indoieli - sa se intrebe mereu ,,daca au procedat bine in diverse situatii". Tuturor acestora le raspund cu o intrebare retorica: parintii dumneavoastra v-au educat cu psihologi, pedagogi ti carti de pedagogie in mana?" afirma Radu Bonta care concluzioneaza apoi ca ,,educatia poate avea o componenta stiintifica, dar aceasta este doar o latura - si nu cea mai importanta - a demersului de asistenta si de sprijinire a formarii personalitatii copilului". In ceea ce priveste aspectele care pot duce la deficiente in dezvoltarea personalitatii copilului, unul dintre cele mai importante, conform autorului, este proietarea involuntara a complexelor. ,,Proiectarea este un lucru firesc, si el nu contituie in sine o problema. Necazul apare cand adultul nu realizeaza ca nu doar calitatile sale, ci si defectele sale ascunse, complexele sale, se vor rasfrange asupra copilului" sustine Radu Bonta care da apoi mai multe exemple relevante. Reteta de educat copii! Un subiect aparte este cel legat de drepturile copiilor, acolo unde autorul afirma: ,,Nu este insa caraghios sa-i spui unui copil de clasa a III-a ca are drepturi? Ce poate sa inteleaga un copil de zece ani despre asta? (…) Nu trebuie sa fii specialist in educatie ca sa-ti dai seama ca, vorbindu-i mereu unui copil sau unui adolescent despre ,,drepturile sale" nu faci decat sa-i pui in maini o arma pe care el nu va sti s-o foloseasca cu discernamant". Cauza pentru care ,,drepturile copilului" sunt atat de ,,la moda" este identificata de autor ca fiind, in fapt, o incercare a educatorilor de a ,,se spala pe maini" de obligatiile pe care le au ca adulti. ,,Bineinteles ca avem si noi, adultii, obligatii; dar mai intai sunt drepturile copiilor!". Totul, pornit parca de la fraza memorabila a lui Jung: ,,Nimeni nu poate forma prin educatie personalitatea pe care el insusi nu o are". Finalul cartii scoate in evidenta o alta probelma si anume diferenta dintre sistemul autocrat (cel in care profesorul dicteaza) si cel democrat, considerat astazi mai eficient si mai potrivit. Daca deficientele din sistemul autocrat pot fi compensate printr-un profesor bun, cel democrat sufera de o mare problema. ,,O definitie a cuvantului ,,democratie" spune ca ea este ,,o conducere a unui colectiv, care asigura participarea tuturor membrilor la luarea unor decizii importane". Ceea ce definitia nu precizeaza, dar cred ca se subantelege, este deplina responsabilitate a tuturor membrilor care iau parte la luarea deciziilor. Deplina responsabilitate se dobandeste insa in timp si este un atribut al maturitatii. Si atunci despre ce democratie vorbim?" se intreaba retoric autorul. In ultimele pagini adresate cititorului, Radu Bonta spune: ,,Noua paradigma a educatiei este, din pacate, o consecinta a noii tendinte globale prin care omul contemporan se indeparteaza de instinct, de natural, de firesc, si cauta sa-si alunge nelinistile interioare aruncandu-se in bratele securizante ale ratiunii, ale analizelor logice si ale ,,problemelor de sistem". Este o tendinta naturala care nu va putea fi stopata si, din aceasta pricina, o impotrivire la curentul general al ,,bunelor intentii educationale", al ,,luptei pentru binele general si pentru drepturile copiilor", este o cauza dinainte pierduta. Educatia se va degrada in continuare". Autorul poate fi laudat nu doar pentru munca de documentare facuta (desi biografia nu este deloc stufoasa) sau pentru ,,ilustrarea" teoriilor cu cazuri concrete ci si pentru modul in care livreaza continutul. Scriitura este frumos legata, simpla, pe intelesul oricui, presarata cu umor si plina de povesti care te fac sa nu lasi cartea din mana pana nu o termini. Ichim Vasilica The post Radu Bonta si capcanele educatiei. Este bine sa ne crestem copiii dupa ,,retete"? appeared first on Presa Oradea.