Peste 1000 de persoane au vizitat expozitia \"Insemnele Regalitatii Romanesti\"

 Peste 1000 de persoane au vizitat de luni pâna miercuri, 22 mai, expozitia "Insemnele Regalitatii Românesti", cu mantia, sceptrul si coroana de otel a Regelui Ferdinand, expozitie care este dedicata vizitei istorice la Oradea, in 23 mai 1919, a Regelui Ferdinand si a Reginei Maria. Expozitia  a fost deschisa publicului luni, 20 mai, in sala Mare a Primariei Oradea si a fost admirata pâna acum de elevii de la mai multe scoli gimnaziale si licee din Oradea si nu numai.Expozitia este realizata cu sprijinul Muzeului National de Istorie a României si a Muzeului National Peles si va fi deschisa publicului pâna joi, 23 mai 2019, inclusiv, intre orele 10:00 - 20:00. Daca fluxul vizitatorilor va fi foarte mare, organizatorii au in vedere prelungirea orarului de vizitare.Incepând din 24 mai, dupa inchiderea expozitiei de la Primaria Oradea, mantia Regelui Ferdinand va fi transportata la Muzeul National Peles, iar coroana de otel si sceptrul regal vor fi relocate la Muzeul Cetatii si Orasului Oradea, unde vor ramâne expuse pâna pe 3 iunie.Coroana de otel este o piesa reprezentativa a patrimoniului cultural national si este expusa la Tezaurul Istoric al Muzeului National de Istorie al României din Bucuresti. Ea reprezinta coroana regala a României, iar Regele Carol I si-a manifestat dorinta ca aceasta coroana sa fie confectionata la arsenalul Armatei. A fost turnata din otel de fabricatie germana, marca Krupp, care provenea de la unul dintre tunurile otomane capturate de armata româna in batalia din 1877, de la Plevna.O copie fidela a coroanei se gaseste si la Castelul Peles. Coroana a fost purtata in ocazii solemne de catre toti regii României, incepând cu incoronarea din 1881 a Regelui Carol I. Regele Ferdinand I al României a purtat-o la incoronarea sa de la Alba Iulia iar Mihai I a fost incoronat cu aceeasi coroana.Un alt simbol de mare valoare expus la Primaria Oradea este sceptrul de aur purtat de rege. In ziua de 10 mai 1920, 6 fete de la orfelinatul Radu-Voda i-au oferit regelui Ferdinand I al României un buzdugan din aur. Arma, impodobita cu pietre pretioase, a fost cumparata prin subscriptie publica si marcata cu inscriptia: "Regelui Ferdinand I, regele tuturor românilor, dându-i-se acest buzdugan de catre poporul sau ca rasplata pentru vrednica si buna conducere a tarii in anii 1916-1919″. Regele Ferdinand a precizat ca primeste emotionat "darul", care a fost purtat in trecut si de voievozii Tarilor Române. Pe acest buzdugan, in partea superioara, sunt reprezentate patru statuete de taranci in costume nationale. Ele reprezinta România (regatul vechi), Transilvania, Basarabia si Bucovina. In vârful buzduganului se regaseste capul acvilei cruciate.Mantia regala, unul din insemnele regalitatii române, alaturi de coroana regala, buzduganul, pavilionul regal si cifra regala, reprezinta una dintre cele mai valoroase piese ale colectiei Muzeului National Peles. Simbol al autoritatii supreme, mantia este o piesa de aparat, reprezentativa pentru ceremonialul incoronarii. Regele Ferdinand a fost primul rege al României care a preferat la incoronare mantia regala, in timp ce inaintasul lui, Regele Carol I, s-a incoronat in uniforma de general.Conceptia artistica apartine pictorului Curtii regale, Costin Petrescu si a fost realizata in ateliere vieneze. Este o piesa unicat, executata la comanda regelui Ferdinand, cu ocazia incoronarii de la Alba Iulia, din 15 octombrie 1922. Mantia a fost inspirata din costumul de gala al domnitorilor români din Evul Mediu.Mantia regala a regelui Ferdinand I este confectionata dintr-o tesatura de matase rosu regal, lunga pâna la glezne, ornamentata cu fir de aur (brocart), cu un guler mare de hermina, tivita pe margini tot cu hermina. Bordura din fata si gulerul semioval, cu bordura brodata pe fond de catifea bej, completata spre interior si pe latura din fata cu bordura brodata cu fir de aur pe fond bordo, se continua cu sapte motive, insemne heraldice ale României unificate: stema Munteniei, a Moldovei, a Dobrogei, stema familiei de Hohenzollern, a Olteniei si Banatului, a Transilvaniei si, din nou, a Munteniei. Pe toata suprafata, sunt presarate motive circulare brodate cu crucea ordinului ,,Mihai Viteazul". Incheiata la gât cu doua paftale circulare din argint aurit, si doua grupuri de câte sase aplicatii brodate cu fir, terminate la capetele interioare cu ciucure.