Padiș, locul din care pornesc cele mai spectaculoase trasee din Apuseni

La aproximativ 1.200 de metri altitudine, Padișul deschide drumul spre Cetățile Ponorului, Cheile Galbenei, Lumea Pierdută și alte minuni care merită descoperite în mai multe zile.

---

Există locuri pe care le vizitezi pentru un singur obiectiv și locuri din care pornesc zeci de drumuri. Padișul face parte din a doua categorie. Odată ajuns în această zonă a Munților Bihor, ai în jurul tău una dintre cele mai spectaculoase concentrări de peșteri, chei, avene, doline și râuri subterane din România.

Dimineața, pajiștile pot fi acoperite de o ceață subțire. Printre molizi se aude susurul izvoarelor, iar vântul coboară dinspre Măgura Vânătă și mișcă iarba în valuri lungi. Dincolo de liniștea platoului începe însă o lume modelată de apă în milioane de ani.

Aici, râurile apar din stâncă, traversează poienile și dispar din nou în adâncuri. Pământul este străpuns de doline și avene, iar pădurile ascund intrări spre peșteri, cascade și pereți de calcar.

După agitația produsă în acest weekend de Târgul de Fete și festivalul Găina Vibes, Apusenii oferă și o alternativă pentru cei care caută liniștea pădurii și bucuria unei drumeții adevărate.

Padișul nu este un singur punct pe hartă

Atunci când vorbim despre Padiș, nu ne referim doar la platoul din apropierea Cabanei Padiș. Zona turistică este mult mai întinsă și cuprinde mai multe puncte din care pot începe traseele.

Cele mai importante sunt Cabana Padiș, Poiana Glăvoi – cunoscută și sub denumirea „La Grajduri” – și zona Vărășoaia.

Alegerea punctului de plecare contează foarte mult. Același obiectiv poate fi atins în două ore dintr-un loc și în patru sau cinci ore din altul. De aceea, durata traseului trebuie calculată pornind de la locul în care este lăsată mașina, nu doar de la denumirea generală „Padiș”.

Poiana Glăvoi este punctul cel mai potrivit pentru traseele spre Cetățile Ponorului, Poiana Ponor, Lumea Pierdută, Ghețarul Focul Viu și Cheile Galbenei. Pentru Cetățile Rădesei și Cheile Someșului Cald, plecarea cea mai convenabilă este din zona Vărășoaia.

Cum alegem traseul potrivit

Ca orientare, acestea sunt duratele aproximative pentru principalele trasee:

• Cetățile Ponorului, cu plecare din Glăvoi: aproximativ 4–5 ore;
• Poiana Ponor, cu plecare din Glăvoi: aproximativ 2–3 ore, în funcție de traseul ales;
• Lumea Pierdută, cu plecare de la Cabana Padiș: aproximativ două ore pe sens și 5–6 ore pentru circuitul complet;
• Ghețarul Focul Viu, cu plecare din Glăvoi: aproximativ 3–4 ore dus-întors;
• Cheile Galbenei și obiectivele din circuit: aproximativ 7–9 ore;
• Cetățile Rădesei, cu plecare din Vărășoaia: aproximativ două ore pentru circuitul scurt;
• Cetățile Rădesei și Cheile Someșului Cald: aproximativ 5–7 ore pentru circuitul complet;
• Pietrele Boghii, cu plecare din zona Padiș–Vărășoaia: aproximativ 4–5 ore, în funcție de varianta aleasă.

Timpii sunt orientativi și pot crește în funcție de condiția fizică, starea traseului, vreme și opririle făcute pe drum.

Cetățile Ponorului, catedrala de piatră a Apusenilor

Cetățile Ponorului reprezintă obiectivul emblematic al zonei Padiș. Traseul este început, de regulă, din Poiana Glăvoi, de unde poteca pătrunde treptat într-un relief tot mai frământat.

Pădurea se rărește, drumul începe să coboare, iar în fața călătorului se deschide un portal uriaș, înalt de aproximativ 70 de metri. Peretele de calcar pare intrarea într-o cetate construită pentru uriași.

În partea de jos, râul Ponor se aruncă în întunericul peșterii. Vuietul apei se lovește de pereții umezi și se întoarce amplificat, acoperind pentru câteva clipe toate celelalte sunete ale pădurii.

Complexul este alcătuit din trei doline uriașe, portalul peșterii și mai multe puncte de belvedere situate deasupra abrupturilor. De la balcoanele naturale, pădurea pare că se prăbușește într-o imensă căldare de piatră.

Circuitul pornit din Glăvoi durează aproximativ 4–5 ore. Porțiunile care coboară spre portal sunt abrupte și alunecoase, iar unele sectoare sunt prevăzute cu lanțuri.

După ploi abundente, debitul râului crește, iar accesul în partea inferioară poate deveni periculos. Vizitatorii care nu au experiență pot alege traseul către punctele de belvedere, fără să coboare până la portal.

Poiana Ponor, locul în care râul dispare sub pământ

Poiana Ponor are o frumusețe mai liniștită. Nu impresionează prin pereți verticali, ci prin felul aproape neverosimil în care apa apare, traversează pajiștea și dispare din nou în adâncuri.

Izbucul Ponor aduce râul la suprafață, la marginea pădurii. Apa traversează poiana în meandre strălucitoare, șerpuind printre pâlcurile de iarbă și florile de vară. La celălalt capăt, râul este înghițit de sorburi și își continuă drumul prin subteran.

În zilele liniștite se aud doar apa, insectele ascunse în iarbă și clopotele animalelor aflate la pășunat. După ploi puternice, o parte din poiană se poate transforma într-un lac temporar.

Din Poiana Glăvoi, Poiana Ponor poate fi vizitată într-o excursie de aproximativ 2–3 ore. Traseul poate fi prelungit spre Lumea Pierdută, dar în acest caz trebuie rezervată aproape întreaga zi.

Lumea Pierdută, pădurea avenelor ascunse

Numele nu este ales întâmplător. Lumea Pierdută este un platou împădurit, sălbatic și tăcut, în care poteca înaintează printre copaci, mușchi și doline. Lumina ajunge cu greu la sol, iar rădăcinile brazilor se strecoară peste stâncile umede.

Atracțiile principale sunt avenele Negru, Gemănata, Acoperit și Pionierilor. Aceste puțuri naturale coboară adânc în masivul de calcar, spre rețeaua subterană care colectează apele întregii zone.

La Avenul Gemănata se poate păstra gheața și în timpul verii. Avenul Negru impresionează prin verticalitatea și întunericul lui, însă apropierea de margine este periculoasă. Vegetația deasă poate ascunde golul, iar unele zone nu au garduri de protecție.

De la Cabana Padiș, traseul până în zona Lumii Pierdute durează aproximativ două ore pe sens. Circuitul complet al avenelor, urmat de întoarcere, poate ajunge la 5–6 ore.

Din Glăvoi există alte variante de apropiere, dar marcajele trebuie urmărite cu atenție. În această zonă, pădurea și numeroasele doline pot dezorienta ușor un turist care părăsește poteca.

Cheile Galbenei, aventura care ocupă o zi întreagă

Cheile Galbenei reprezintă unul dintre cele mai spectaculoase, dar și mai solicitante trasee din Padiș. Nu este o plimbare scurtă și nu trebuie început după-amiaza.

Circuitul leagă mai multe obiective: Ghețarul Focul Viu, Avenul Borțig, Piatra Galbenei, Poiana Florilor, Izbucul Galbenei și sectorul propriu-zis al cheilor.

Apa Galbenei izbucnește cu putere de sub stâncă și intră într-un canion îngust. Poteca trece pe lângă cascade și înaintează pe porțiuni săpate în peretele de calcar. În mai multe locuri există cabluri, lanțuri și scări metalice.

Zgomotul apei devine tot mai puternic pe măsură ce pereții se apropie. În zilele însorite, razele pătrund printre ramuri și aprind pentru câteva clipe stropii ridicați de cascade.

Circuitul complet durează aproximativ 7–9 ore și trebuie început dimineața devreme. Traseul nu este recomandat după ploi puternice, persoanelor fără experiență, copiilor mici sau celor care au rău de înălțime.

Cheile Galbenei trebuie tratate ca destinația principală a unei zile, nu ca o abatere făcută în drum spre un alt obiectiv.

Ghețarul Focul Viu, lumina care aprinde gheața

Ghețarul Focul Viu se află ascuns într-o pădure deasă, într-o cavitate în care gheața rezistă de la un an la altul.

Momentul cel mai spectaculos apare în jurul prânzului, când lumina soarelui pătrunde printr-o deschidere naturală și cade peste formațiunile de gheață. Pentru câteva minute, acestea par aprinse din interior, de unde provine și numele peșterii.

Aerul devine brusc rece în apropierea intrării, chiar dacă afară este o zi călduroasă. Mirosul pădurii este înlocuit de umezeala pietrei, iar zgomotele de afară se sting aproape complet.

Ghețarul poate fi vizitat în cadrul marelui circuit al Galbenei, dar și separat, printr-o excursie mai scurtă pornită din Poiana Glăvoi. Pentru traseul dus-întors trebuie rezervate aproximativ 3–4 ore.

Piatra Galbenei, balconul suspendat deasupra pădurilor

Pentru cei care vor să vadă Apusenii de sus, Piatra Galbenei oferă unul dintre cele mai frumoase puncte de belvedere.

După urcușul prin pădure, priveliștea se deschide dintr-odată. Sub abrupt se întind Poiana Florilor și pădurile Văii Galbenei. În depărtare poate fi observată uriașa rană roșiatică a Gropii Ruginoasa, iar culmile împădurite se succed până la orizont.

Groapa Ruginoasa se vede de la Piatra Galbenei, dar nu face parte din traseele obișnuite cu plecare din Padiș. Cel mai cunoscut și mai scurt acces la Groapa Ruginoasa pornește din zona Vârtop, de pe DN75.

Pe Piatra Galbenei, vântul urcă din vale, trece peste marginea stâncii și se pierde printre brazi. Este un loc potrivit pentru o pauză, dar apropierea de abrupt necesită multă atenție, mai ales în condiții de ceață sau vânt puternic.

Cetățile Rădesei, peștera prin care curge apa

În partea nordică a zonei Padiș se află Cetățile Rădesei, o peșteră-canion străbătută de apă și luminată prin hornuri naturale deschise în tavan.

Apa intră în întuneric, trece prin săli înalte și iese într-un canion sălbatic. Razele care pătrund prin deschiderile din tavan formează coloane de lumină, în timp ce apa curge printre bolovani și trunchiuri căzute.

Circuitul scurt al Cetăților Rădesei poate fi parcurs în aproximativ două ore dacă plecarea se face din zona Vărășoaia.

Piatra este umedă și alunecoasă chiar și în perioadele secetoase. O lanternă este obligatorie, iar intrarea trebuie evitată atunci când debitul apei este ridicat.

Cheile Someșului Cald, continuarea pentru drumeții experimentați

Cei care nu se opresc la Cetățile Rădesei pot continua prin Cheile Someșului Cald. Din acel punct, excursia scurtă se transformă într-un traseu de aproape o zi.

Poteca urmărește apa prin pădure și prin sectoare înguste de chei, trece pe lângă cascade, peșteri și puncte de belvedere. Sunt întâlnite porțiuni abrupte, traversări ale apei și stânci care devin foarte alunecoase după ploaie.

Circuitul complet al Cetăților Rădesei și Cheilor Someșului Cald durează aproximativ 5–7 ore, în funcție de ritm și de condițiile traseului.

Deși cele două obiective sunt apropiate, trebuie făcută o diferență clară: vizitarea Cetăților Rădesei poate fi o excursie de câteva ore, în timp ce circuitul complet al cheilor solicită cea mai mare parte a zilei.

Pietrele Boghii, priveliștea spre Valea Boga

Pietrele Boghii sunt o alegere potrivită pentru cei care caută o panoramă amplă, fără pasajele tehnice întâlnite în Cheile Galbenei.

Poteca trece prin zona Vărășoaia, pe lângă poieni, doline și ochiuri de apă, apoi pătrunde în pădure. La capăt, stâncile se deschid deasupra unui uriaș amfiteatru natural.

Sub picioare se întinde pădurea Văii Boga, iar dincolo de ea poate fi văzută Depresiunea Beiușului. În zilele senine, satele din vale par mici pete luminoase, așezate între dealuri.

În funcție de punctul exact de plecare și de varianta aleasă, excursia poate dura aproximativ 4–5 ore.

Un munte pentru mai multe zile

Padișul poate părea compact pe hartă, dar distanțele și dificultatea traseelor nu trebuie subestimate. Cetățile Ponorului, Cheile Galbenei, Lumea Pierdută și Cheile Someșului Cald nu pot fi înghesuite într-o singură zi.

Pentru o primă vizită, trei zile ar permite o explorare echilibrată:

• în prima zi, Cetățile Ponorului și Poiana Ponor;
• în a doua zi, marele circuit al Cheilor Galbenei;
• în a treia zi, Cetățile Rădesei și, dacă experiența și vremea permit, Cheile Someșului Cald.

Lumea Pierdută, Pietrele Boghii și celelalte obiective pot justifica încă una sau două zile petrecute în zonă.

Padișul nu trebuie parcurs în grabă. Opririle pentru fotografii, pauzele și timpul petrecut pur și simplu ascultând apa sau vântul fac parte din excursie.

Ce trebuie să ai în rucsac

Chiar și vara, vremea se poate schimba rapid. Ceața poate coborî în câteva minute, iar o potecă uscată poate deveni alunecoasă după o singură aversă.

Din rucsac nu trebuie să lipsească:

• bocancii cu talpă aderentă;
• pelerina impermeabilă;
• un strat de haine mai groase;
• apă suficientă;
• mâncare pentru întreaga zi;
• lanternă frontală;
• baterie externă;
• trusă de prim ajutor;
• o hartă disponibilă fără conexiune la internet.

Apa din pâraie nu trebuie considerată automat potabilă. În zonă există activități de pășunat, iar sursele de suprafață pot fi contaminate.

Traseele trebuie începute dimineața. Cele care includ chei, peșteri, lanțuri sau scări metalice trebuie amânate dacă sunt anunțate furtuni.

Informații despre obiective sunt disponibile pe site-ul Parcului Natural Apuseni, iar hărțile și descrierile traseelor pot fi consultate pe platforma Munții Noștri. Harta aleasă trebuie descărcată înainte de plecare, deoarece semnalul telefonului lipsește în numeroase locuri.

Padișul nu este un decor pe care îl privești din mașină. Este un munte care se descoperă pas cu pas, prin răcoarea pădurii, vuietul râurilor ascunse și liniștea poienilor în care, pentru câteva ore, lumea de jos pare foarte departe.

Articolul Padiș, locul din care pornesc cele mai spectaculoase trasee din Apuseni apare prima dată în InfoOradea - Stiri si informatii din Oradea.