Oradea se dezvolta in ritm de melc. Cererea Parcurilor Industriale, necorelata cu oferta Universitatii!

30% din numarul de ingineri care lucreaza in Parcurile Industriale din Oradea au fost formati la Universitatea de aici. Firmele spun ca ar recruta doar specialisti locali daca institutia de invatamant superior i-ar produce, in timp ce universitarii sustin ca nu pot acredita peste noapte specializari care sa tina pasul cu specificul fiecarei firme noi. […] The post Oradea se dezvolta in ritm de melc. Cererea Parcurilor Industriale, necorelata cu oferta Universitatii! appeared first on Presa Oradea.  30% din numarul de ingineri care lucreaza in Parcurile Industriale din Oradea au fost formati la Universitatea de aici. Firmele spun ca ar recruta doar specialisti locali daca institutia de invatamant superior i-ar produce, in timp ce universitarii sustin ca nu pot acredita peste noapte specializari care sa tina pasul cu specificul fiecarei firme noi. Cert este ca variatiile si mutatiile care se produc in economia locala sunt mult prea dinamice pentru capacitatea de adaptarea a oricarei institutii. Primarul Ilie Bolojan cerea, la festivitatea de deschidere a anului universitar, in fata unei sali care gemea de profesori, parinti si studenti, ca Universitatea sa se adapteze mediului economic local pentru ca altfel dezvoltarea judetului si a orasului va intarzia, cu atat mai mult cu cat sunt inca multe etape de recuperat in competitia cu orasele importante din vestul tarii. Privita in ansamblu ca o cerinta de bun simt, punerea ei in practica necesita multa implicare, mai ales ca exista o sumedenie de elemente care nici macar nu depind de factorii locali. Companiile ar angaja exclusiv absolventi de la Universitatea din Oradea Principala resursa si singura care poate asigura succesul companiilor din Parcurile Industriale pe termen lung este resursa umana. Firmele isi doresc asadar sa gaseasca in Oradea oameni pregatiti. Chiar ii si cauta la Universitatea din Oradea. Firma Plexus, spre exemplu, a dezvoltat programe de practica de trei saptamani in domenii precum tehnic, calitate, IT, resurse umane, financiare, ofera burse anuale pentru studentii din anii II si III de la facultatile de Electronica, Automatizari, Tehnologia Informatiei, plus proiecte de redactare a lucrarilor de licenta. ,,Daca ar putea, companiile ar angaja exclusiv absolventi de la Universitatea din Oradea. In ultimii ani s-au creat in parcul industrial 2.500 de locuri de munca noi. Conform contractelor semnate, se vor mai genera 2.500 de locuri de munca noi, pana in 2018. Toate companiile au dezvoltat deja parteneriate cu Universitatea. Acestea au strategii pe termen scurt, mediu si lung in ceea ce priveste forta de munca necesara. Universitatea ar trebuie doar sa preia aceste informatii si sa le transpuna in planul de scolarizare" sustine managerul parcurilor industriuale din Oradea, Delia Ungur. Un exemplu concret in ceea ce priveste lipsa de corelare este cel al electronistilor. ,,Daca avem cel putin trei mari angajatori in industria electronicelor, probabil ca un numar de 20-30 de locuri pe an in acest domeniu, subventionate de Minister, nu e de ajuns" spune aceeasi Delia Ungur care nu uita sa aminteasca si de exemplele pozitive: ,,Firma Plexus a organizat laboratoare tehnice in interiorul universitatii. Pornind de la curricula de la Electronica si Telecomunicatii, si avand discutii cu profesorii din cadrul departamentului respectiv, Facultatea de Inginerie Electrica, s-au organizat in cadrul firmei, laboratoare care au acoperit doua mari subiecte de interes actual: imagistica optica si masurarea componentelor electronice. Aceasta ar trebui sa fie o practica constanta si o colaborare permanenta intre angajatori si cadrelele universitare". La un numar de aproximativ 20.000 de studenti, cat au cele 15 facultati, aceste exemple sunt insa, mai degraba, exceptii. Le predam notiunile de baza, de restul trebuie sa se ocupe companiile Pareri asemanatoare are si rectorul Universitatii din Oradea, Constantin Bungau care sustine ca, de la ce se doreste a se face, la ce se poate practic face, este o distanta mare si ca vointa nu este suficienta. ,,Sa luam spre exemplu curricula. Ea pregateste studentul pe o structura de baza stabilita la nivel national pe acea disciplina. Pe plan local, ea nu poate fi modificata decat cu 10%. Disciplinele au in componenta mai multe capitole iar unul dintre ele, sa spunem, poate fi dedicat unei tehnici anume care se cere pe plan local. Dar aici intervin variatii foarte mari. Un tehnician de calitate la Plastor nu face acelasi lucru ca unul de la Celestica sau Faist Mekatronic. Noi le predam notiunile de baza, iar de restul este normal sa se ocupe companiile. Acest lucru se si realizeaza de fapt, prin intermediul practicii unde studentii iau contact cu metodele specifice din anumite firme. Cei din afara mediului academic trebuie insa sa inteleaga ca Universitatea nu e ca o masina. Ajungi cu ea acasa, ii opresti motorul si a doua zi o pornesti din nou. Daca vrei sa acreditezi o specializare ai nevoie de conferentiari, de specialisti, de logistica si de cativa ani buni. Toate acestea nu se pot face peste noapte. Avem nevoie de moase la medicina, acreditez o astfel de specializare si cu primele 2-3 promotii de cate 30 de absolventi, am umplut Bihorul, Aradul, etc. Si, apoi, ce fac cu specializarea si cu absolventii care ajung someri" s-a intrebat retoric Constantin Bungau. Universitatea trebuie sa colaboreze cu companiile De pe cele doua laturi ale baricadei, universitate si mediu economic local, solutiile se vad diferit dar au si puncte in care se intalnesc. ,,Aceasta problema nu e specifica Universitatii din Oradea, e valabila la nivel de tara si pentru toate formele de invatamant (spre exemplu, in invatamantul preuniversitar elevii au manuale mai vechi de 20 de ani). Schimbarea curriculei este dificila, dar, pe termen scurt se pot gasi variante informale care sa rezolve aceasta problema. Cred ca discrepanta dintre ce pregatesc institutiile de stat superior si ce se cere pe piata muncii s-ar putea rezolva, in parte, prin mai multe masuri. Conducerea universitatii trebuie sa restructureze institutia, chiar daca asta inseamna renuntarea la specializari care nu mai sunt cerute pe piata fortei de munca. Trebuie sa se inteleaga ca indicatorul de performanta nu e cifra de scolarizare, ci numarul de absolventi care isi gasesc un loc de munca. Universitatea trebuie sa colaboreze cu companiile. Colaborarea nu trebuie sa se limiteze la donatii, constand in dotari de laboratoare, universitatea trebuie sa isi deschida portile, sa invite specialisti, care sa se implice in actul academic prin sustinerea de cursuri (o rezolvare informala a problemei curricculei depasite). Profesorii universitari trebuie sa fie apropiati de companii si sa le cunoasca procesele de productie si utilajele sau echipamentele pe care le folosesc. O alta idee care cred ca ar duce la o apropiere de mediul economic local este infiintarea unui centru pentru practica si orientarea profesionala a studentilor, cadrul in care companiile sa se intalneasca cu studentii" a spus Delia Ungur care a mai adaugat ca lucrurile importante ar trebui incepute de la nivel national ,,pornind de la reforma sistemului de invatamant, facilitarea unui cadru legislativ care sa reglementeze mai bine practica, ucenicia, stagiatura, pana la implementarea unor mecanisme concrete care sa sprijine apropierea mediului academic de cel privat. Cele doua ar trebui sa se intrepatrunda, iar a gasi un director general sau o persoana cu o alta functie din privat, in sedintele si intalnirile consiliului director al unei universitati, ar trebui sa fie un lucru firesc". Pentru asta este insa nevoie de o viziune mai larga care sa depaseasca portile Universitatii si gazonul verde din fata companiilor. Incercam sa echilibram situatia! Si rectorul Constantin Bungau sustine ca are solutii pentru adaptarea institutiei la mediul economic, doar ca acestea necesita timp. ,,Stim ca exista oscilatii cu privire la specializarile necesare in mediul economic local pentru ca firmele vin si pleaca, dar trebuie sa intelegem ca Universitatea nu produce doar ce e nevoie acum, ci are o prognoza, este adevarat, cu un anumit grad de risc. Nu pot sa acreditez peste noapte o specializare care se cere acum pe piata muncii dar pot sa fiu prevazator si sa pastrez o specializare mica, cu 15 absolventi, pe care sa o extind daca apare ceva. Ca masuri concrete de adaptare a Universitatii la piata muncii avem in vedere un dialog continuu cu companiile, angrenarea specialistilor in proiectele facultatii, specialisti care sa le predea si studentilor, lucrari de diploma in cotutela cu specialistii din uzine, colaborarea comuna pe proiecte de cercetare prin crearea de echipe mixte. Avem si noi o parghie de a oferi mediului economic local ceea ce cere, chiar daca exista o presiune din partea studentilor pe specializari ,,la moda". Stim unde piata economica are nevoie de oameni si le dam acelor specializari mai multe locuri bugetate. Spre exemplu, dau 20 de locuri bugetate la robotica unde nu exista o cerere mare din partea studentilor dar exista una din partea mediului economic si 20 la economie, unde exista o cerere de 200 de locuri din partea studentilor. In felul acesta, incercam sa echilibram situatia. Pe langa acest lucru, companiile se intalnesc cu studentii. Nu intr-un centru special, dar ii gasesc la facultatile la care invata. Sunt multi specialisti din mediul privat care vin la cursuri si le prezinta studentilor companii importante iar cei mai buni sunt angajati part-time prin intership. Ii tin si ii si invata, iar dupa finalizarea studiilor, cei mai buni raman acolo. Este adevarat insa ca, din 20.000 de studeti, cei mai multi care fac asta sunt cei de la inginerie. Mai fac cei de la medicina, farmacie, stiinte economice (parteneriate la banci). Firmele nu ii iau insa pe toti, ci pe cei mai buni" a explicat Constantin Bungau. Mediul economic local, prea slab pentru a absorbi toti absolventii! Rectorul a refuzat sa dea un raspuns transant cu privire la reperul dupa care se ghideaza Universitatea in pregatirea studentilor. ,,De la inceputul anului am implementat un sistem informatizat prin care inregistram in cat timp isi gasesc studentii un loc de munca dupa terminarea studiilor. Procent mare de angajare avem pe medicina, mic pe stiinte juridice, psihologie, economie. Este important atat numarul de studenti care isi gasesc un loc de munca cat si cifra de scolarizare. Exista universitati cu 500 de studenti, cum sunt cele militare, in care toti se angajeaza la final, dar sunt institutii de care nu a auzit nimeni. Nu putem noi controla piata muncii. Suntem, la urma urmei, furnizori de servicii. Deocamdata, cred ca mediul economic local este mai slab si nu poate absorbi toti cei aproximativ 2.300 de absolventi cati termina anual la facultatile noastre. Conform datelor pe care le avem, in primul an, 55% dintre absolventi isi gasesc loc de munca. Nu toti insa in Bihor" sustine Constantin Bungau. Dincolo de vorbe si de planuri, se poate lesne observa ca Universitatea din Oradea a facut putine in ultimul timp in acest domeniu. Reforma si masurile clare de eficientizare intarzie sa apara si este foarte greu de crezut ca se va mai intampla ceva, in conditiile in care se apropie alegerile pentru noua echipa de conducere. Compromisuri se vor face in mod cert, pe spatele institutiei (un nou imprumut bancar, spre exemplu) si nu al profesorilor sau al structurilor de conducere. In acest context, adaptarea institutiei la mediul economic local, atat cat se poate face, nu poate fi, nici in gluma, o prioritate. Iar lucrul acesta se va traduce printr-o dezvoltare lenta a orasului in ansamblu si printr-un nivel de trai mai scazut decat in orasele in care cererea mediului economic este armonizata cu oferta institutiilor scolare. Ichim Vasilica The post Oradea se dezvolta in ritm de melc. Cererea Parcurilor Industriale, necorelata cu oferta Universitatii! appeared first on Presa Oradea.