Nova Power ar fi vrut să iasă din proiectul minireactoarelor de la Doicești înainte să înceapă lucrările efective. Compania vrea să răscumpere terenul pentru un proiect energetic propriu

Compania Nova Power, care deține 50% din proiectul reactoarelor modulare mici de la Doicești, ar fi vrut să iasă din acționariatul acestora înainte de momentul la care lucrările ar fi demarat fizic, când ar fi urmat să fie atrași alți investitori, a precizat societatea, pentru Libertatea.

Costurile proiectului au crescut masiv, de la 2,7 miliarde de dolari la 6,5 miliarde de dolari, cu 3,8 miliarde de dolari mai mult decât estimarea inițială, conform raportului Corpului de Control al premierului, publicat recent.

Reamintim, pe amplasament urmau să fie montate șase reactoare modulare de 77 MW, în total 462 MW. Astfel, costul pe fiecare reactor ar fi de aproape 1,1 miliarde de dolari.

Cu aceiași bani poate fi construită o centrală clasică pe gaze de 800 MW.

Din partea statului român participă compania Nuclearelectrica, cu 50% din titlurile RoPower Nuclear, firma ce se ocupă de proiect.

„Încă de la început, viziunea proiectului a fost ca investiția să fie realizată de investitori privați atrași pe parcurs, iar Nova să iasă din acționariat la stadiul ready-to-build, conform Actului constitutiv. Interesul major al Nuclearelectrica a fost și rămâne operarea centralei, operarea regională a altor centrale cu aceeași tehnologie și valorificarea producției”, se arată într-un răspuns al Nova Power&Gas către Libertatea.

Întrebată dacă ar fi asigurat jumătate din costurile necesare proiectului, compania a afirmat că „acționarii asigură capitalul propriu, nu costul total al construcției”.

„În acest sens s-au purtat negocieri cu fondul de investiții DSPE, iar ulterior Development Finance Corporation, agenția guvernamentală americană de finanțare a dezvoltării, a transmis în primăvara anului 2026 o scrisoare de intenție pentru investiție în capital și creditare cu două miliarde de dolari. US EXIM Bank a transmis o scrisoare de interes pentru finanțarea proiectului cu până la 5,625 de miliarde de dolari. Considerăm în continuare că aceasta este soluția de finanțare a proiectului”, au afirmat reprezentanții Nova.

Astfel, compania și-ar fi făcut exitul înainte de pornirea lucrărilor și fără a participa financiar la costurile lor.

Corpul de Control al premierului a precizat că amplasamentul de la Doicești a fost ales de Nuclearelectrica deși s-a clasat abia pe locul al doilea în topul locațiilor analizate.

Argumentul Nuclearelectrica a fost că există un singur proprietar al terenului și că există deja infrastructură de transport pentru energie.

Concomitent, Nova Power a afirmat că s-a oferit să răscumpere terenul de la Doicești, achiziționat de compania de proiect chiar de la Nova cu o sumă de 44,5 de milioane de euro.

„Nova a propus rambursarea integrală a sumei primite pentru activele cumpărate, respectiv 24.444.314 euro, și renunțarea la creanța reprezentând contravaloarea lucrărilor executate, așa cum rezultă din cele 3 notificări transmise de Nova Power & Gas către RoPower Nuclear”, afirmă Nova Power & Gas.

Tranzacția a fost criticată de Corpul de Control al premierului în raport. Acesta a scris că s-a mărit plafonul de aprobare a contractelor de 10 ori, de la 5 la 50 milioane de euro, exact înaintea tranzacției pentru teren, astfel încât achiziția să ocolească votul acționarilor și să fie decisă doar de conducerea companiei.

Instituția susține că s-au ocolit legile privind achizițiile publice și s-au externalizat netransparent servicii și lucrări, inclusiv către firme afiliate Nova Power.

Mai mult, Nuclearelectrica nu a implementat un mecanism prin care să controleze pe ce se duceau banii, conform acuzațiilor din raport. De asemenea, există un raport asimetric între Nuclearelectrica și Nova Power în privința riscurilor.

În cazul în care compania ar răscumpăra terenul de la Doicești, aceasta ar renunța la minireactoare și ar urma să construiască un proiect energetic propriu.

„În ipoteza răscumpărării, Nova și-ar relua proiectul pentru care a achiziționat amplasamentul în 2021, un proiect energetic hibrid cu centrală pe gaz, parc fotovoltaic și stocare în baterii. Este un proiect pe care Nova l-a suspendat din 2022, menținând amplasamentul amenajat și disponibil pentru proiectul nuclear, până la decizia de cumpărare a RoPower Nuclear din iunie 2025”, afirmă societatea.

Nova spune că nu are pretenții asupra studiilor efectuate și propune ca acestea să rămână în proprietatea Nuclearelectrica.

NuScale este compania americană care a dezvoltat tehnologia ce ar fi urmat să fie folosită la Doicești, iar aceasta este singura care are autorizație de la Comisia de Reglementare Nucleară din SUA.

Cu toate acestea, un prim proiect care trebuia să fie realizat în statul american Idaho cu tehnologia NuScale a fost anulat în 2023 din cauza costurilor care crescuseră de la 5,3 miliarde de dolari la 9,3 miliarde de dolari, conform New York Times.

Proiectul din Idaho ar fi avut tot 6 reactoare de 77 MW, exact ca și cel de la Doicești.

„Doicești a fost selectat de Nova în 2019, alături de Câmpia Turzii și Roșiori, pentru un program energetic propriu de 3 situri hibrid. Criteriile au fost strict energetice: capacitate mare de conectare la Transelectrica și Transgaz, sursă proprie de apă, racord la drum național. Aceleași criterii fac amplasamentul valoros astăzi pentru un proiect nuclear. Negocierile cu proprietarul au început în 2020 și s-au finalizat prin contractul semnat în decembrie 2021. Lucrările la proiectul propriu erau deja începute în momentul în care Nuclearelectrica a venit cu inițiativa de a include amplasamentul în procedura de selecție pentru proiectul SMR”, arată compania.

Conform raportului Corpului de Control, Nova a achiziționat terenul în anul 2021 de la Geco Garden Pub SRL, care îl cumpărase anterior prin licitație de la Termoelectrica, aflată în insolvență.

Premierul demis Ilie Bolojan a criticat anterior faptul că Nova Power a vândut terenul către RoPower Nuclear, în loc să vină cu el ca aport de capital, afirmând că la final „vom rămâne cu un teren și cu niște hârtii”.

Nova Power a subliniat și anterior caracterul reversibil al tranzacției.

De regulă, Corpul de Control trimite rapoartele în care detaliază nereguli către parchete, iar multe dintre acestea se transformă în dosare penale.

Guvernul nu a răspuns dacă a trimis raportul către procurori.

Întrebată de Libertatea, Direcția Națională Anticorupție a refuzat să comenteze concret existența unui dosar penal pe această temă.

Libertatea a întrebat dacă există o sesizare făcută de autorități pe această temă, dacă există o cercetare prealabilă sau dacă există un dosar deschis în acest caz.

„În situația în care Direcția Națională Anticorupție ar avea în lucru o cauză penală în care s-ar efectua cercetări cu privire la aspectele menționate de dumneavoastră în cerere, informațiilor solicitate le-ar fi aplicabile dispozițiile art. 285 alin. 2 din Codul de procedură penală («Procedura din cursul urmăririi penale este nepublică»), art. 66 alin. (3) din Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară, care prevede printre altele faptul că «În comunicarea publică, parchetele trebuie să respecte (...), caracterul nepublic al urmăririi penale (...)» și art. 12 alin. 1 lit. e și f din Legea 544/2001 privind liberul acces la informații de interes public”, conform DNA.

Același răspuns sibilinic a fost primit și de la Parchetul General.

„Prin urmare, având în vedere faptul că parchetele sunt obligate să respecte în comunicarea publică limitările impuse de specificul activității de urmărire penală, informații de tipul celor solicitate nu pot face obiectul comunicării publice”, afirmă și Parchetul General.

DIICOT nu a răspuns solicitării.

Corpul de Control a scris la finalul documentului, la capitolul recomandări, că propune trimiterea acestuia:

- Premierului, spre informare

- Ministerului Energiei, „spre analiză și valorificare”

- Companiei Nuclearelectrica, „spre analiză și valorificare”

- Fiscului, „spre analiză și valorificare”.

„Valorificarea” acestuia poate însemna foarte multe lucruri, de la remedierea deficiențelor semnalate, recuperarea banilor, suspendarea proiectului până la sesizări penale către sistemul judiciar.

Ministrul interimar al energiei este la acest moment tot premierul demis Ilie Bolojan.

De asemenea, se recomandă „analiza oportunității atragerii răspunderii contractuale sau administrative, după caz, a persoanelor care au negociat, avizat și propus spre aprobare Ministerului Energiei proiectul Acordului Investitorilor”.

Nova Power & Gas este o companie din grupul E-Infra, patronat de afaceriștii clujeni Teofil Mureșan, Simion Mureșan și Marian Pantazescu.

Pe lângă afacerile cu energie, aceasta deține și rețeaua de telecomunicații Netcity, precum și alte filiale, respectiv Direct One, Electrogroup, plus 40% din Wind Energy Service East Europe.