Legea salarizării nu taie venituri. Scenariile alarmiste, demontate de ministrul Muncii, Dragoș Pîslaru

Medicii, asistenții și profesorii nu vor pierde bani prin aplicarea noii Legi a salarizării. Cifrele alarmiste vehiculate în spațiul public ignoră majorarea salariilor de bază și mecanismul care protejează veniturile actuale, potrivit ministrului Dragos Pislaru

Noua Lege a salarizării a devenit ținta unei campanii construite în jurul unor scenarii extreme, prezentate drept consecințe inevitabile ale reformei. Se vorbește despre medici care ar pierde mii de lei, asistente rămase fără o parte importantă din salariu și profesori ale căror venituri ar fi înghețate.

Realitatea proiectului este însă alta: pentru peste 60% dintre salariați este estimată o creștere a venitului lunar, iar acolo unde aplicarea noii grile ar conduce la o valoare mai mică va fi acordată o diferență tranzitorie. Cu alte cuvinte, venitul aflat în plată este protejat.

Procente mai mici, dar aplicate unor salarii de bază mai mari

Principala manipulare folosită împotriva proiectului este compararea exclusivă a procentelor sporurilor. Se spune că un spor redus de la 85% la 50% sau la 20% înseamnă automat un venit mai mic.

Calculul este incomplet deoarece omite elementul esențial al reformei: sporurile vor fi aplicate unor salarii de bază substanțial mai mari.

În prezent, o parte dintre sporurile din sănătate sunt calculate folosind salarii de bază din 2023, iar alte componente salariale se raportează chiar la valori mai vechi. Proiectul propune creșteri ale salariilor de bază cuprinse între 15% și 35% pentru personalul medical. Procentul sporului poate să scadă, dar suma finală este calculată la o bază mult mai mare.

Plafonul de 20% nu se aplică individual fiecărui medic sau fiecărei asistente, așa cum se lasă uneori să se înțeleagă, ci la nivelul ordonatorului principal de credite și al sursei de finanțare. Scopul este corectarea diferențelor greu de justificat dintre angajați care fac aceeași muncă, dar primesc sporuri foarte diferite în funcție de instituția căreia îi aparține spitalul.

În prezent, sporurile personalului medical variază între 0 și 85% din salariul de bază. Au apărut astfel situații în care angajații unor spitale aflate în subordinea autorităților locale pot primi sporuri mai mari decât personalul unor unități medicale complexe coordonate de Ministerul Sănătății.

Medicii ATI și UPU nu vor pierde mii de lei

Scenariul potrivit căruia un medic specialist ATI sau UPU ar pierde între 3.000 și 4.000 de lei lunar este posibil doar prin combinarea celor mai nefavorabile ipoteze: medicul să beneficieze acum de sporul maxim de 85%, să primească ulterior numai 20%, iar salariul său de bază să fie ajustat cu mai puțin de 15%.

Datele salariale pentru 548 de posturi arată însă că numai o minoritate a medicilor specialiști ATI și UPU beneficiază de sporuri apropiate de nivelul maxim. Pentru majoritatea, acestea se situează între 55% și 70%.

În noul sistem, salariul de bază al unui medic specialist ATI sau UPU ar urma să crească între 15% și 26%, iar sporul pentru condiții deosebit de periculoase ar putea ajunge până la 50%. Într-un asemenea scenariu, venitul lunar al medicului ar crește cu aproximativ 1.000 de lei, fără a include gărzile.

Chiar și în situația extremă în care noul calcul ar produce o valoare mai mică, diferența tranzitorie va acoperi pierderea. Medicul își va păstra venitul aflat în plată.

Nici afirmația privind restrângerea plății gărzilor nu prezintă imaginea completă. Sporul procentual se reduce, dar va fi aplicat unui salariu de bază de aproximativ trei ori mai mare decât cel folosit acum la calcularea gărzilor. Estimările indică venituri mai mari cu peste 50% pentru gărzile din zilele lucrătoare și cu peste 70% pentru cele efectuate în zilele nelucrătoare.

Asistentele medicale pot câștiga până la 1.700 de lei în plus

Și pierderea de 1.500–2.000 de lei invocată în cazul asistentelor medicale este obținută printr-un scenariu extrem: spor maxim în prezent, reducerea lui la numai 20% și nicio ajustare reală a salariului de bază.

Un calcul mai apropiat de parametrii proiectului, cu o creștere de 10% a salariului de bază și un spor pentru condiții de muncă de 40%, ar aduce unui asistent medical principal din ATI sau UPU aproximativ 1.700 de lei în plus lunar. Chiar și cu un spor de 30%, creșterea estimată ar fi de aproximativ 750 de lei.

Salariile profesorilor cresc, iar indemnizația de dirigenție rămâne

În educație, suma de 4.557 de lei net prezentată drept viitorul salariu insuficient al unui profesor debutant reprezintă, în realitate, o creștere de aproximativ 10% față de nivelul actual. Un profesor care are și dirigenție ar primi suplimentar aproximativ 240 de lei net lunar.

În cazul unui profesor cu gradul didactic I și peste 25 de ani vechime, venitul net de aproximativ 7.100 de lei este cu 9% mai mare decât cel plătit în prezent. Și aici, indemnizația de dirigenție s-ar adăuga separat.

Contrar mesajelor lansate în spațiul public, indemnizația de dirigenție nu dispare. Indemnizația pentru titlul de doctor este eliminată acolo unde doctoratul nu reprezintă o cerință pentru ocuparea postului. În învățământul universitar, unde titlul este necesar, valoarea sa este integrată în salariul de bază.

Sporul pentru suprasolicitare neuropsihică este inclus în noua construcție salarială. În forma actuală, acesta este acordat pentru aproximativ 70% din personal și reprezintă efectiv numai 4–5% din salariul de bază curent, deoarece se calculează raportat la valori salariale din 2018.

Diferența tranzitorie protejează venitul, nu îl reduce

O altă acuzație este că diferența tranzitorie ar îngheța salariile profesorilor pe termen nedeterminat. Afirmația ignoră modul în care funcționează mecanismul.

Diferența se acordă numai angajaților pentru care salariul rezultat din noua grilă ar fi mai mic decât venitul aflat în plată. Pentru cei peste 60% dintre salariați ale căror venituri sunt estimate să crească, acest mecanism nu se aplică.

Absorbirea treptată a diferenței tranzitorii prin majorările viitoare este necesară pentru ca două persoane cu aceeași funcție, aceeași vechime și aceleași responsabilități să ajungă la același nivel salarial. Menținerea permanentă a diferențelor provenite din sporuri istorice nu ar proteja echitatea, ci ar conserva inechitățile actuale.

O reformă dificilă, dar necesară

Guvernul încearcă să înlocuiască un sistem opac, construit din salarii de bază vechi și zeci de sporuri aplicate neuniform, cu unul în care cea mai mare parte a venitului este reprezentată de salariul de bază.

Proiectul trebuie analizat și corectat acolo unde apar probleme reale. Dar reducerea procentuală a unui spor nu poate fi prezentată onest drept reducere automată a salariului, câtă vreme este ignorată creșterea bazei de calcul și protecția oferită prin diferența tranzitorie.

Dezbaterea despre salarizarea bugetarilor trebuie purtată pe baza venitului final pe care îl primește fiecare angajat, nu prin selectarea unor procente și construirea unor scenarii imposibile. Iar regula asumată de Guvern este limpede: nimeni nu va primi un venit mai mic decât cel aflat în plată.

Articolul Legea salarizării nu taie venituri. Scenariile alarmiste, demontate de ministrul Muncii, Dragoș Pîslaru apare prima dată în InfoOradea - Stiri si informatii din Oradea.