De unde te tragi tu, omule?

Chiar daca legislatia Europeana cere romanilor sa asomeze porcul, ca in ceea ce numim ,,tarile civilizate", nu acelasi lucru, cu armonizarea, se intampla atunci cand e vorba despre educatia pe care o primesc copiii si adolescentii, in scoli. Daca in aceleasi ,,tari civilizate" (iar ghilimelele desemneaza o eticheta, nu o ironie) este firesc ca evolutionismul […] The post De unde te tragi tu, omule? appeared first on Presa Oradea.  Chiar daca legislatia Europeana cere romanilor sa asomeze porcul, ca in ceea ce numim ,,tarile civilizate", nu acelasi lucru, cu armonizarea, se intampla atunci cand e vorba despre educatia pe care o primesc copiii si adolescentii, in scoli. Daca in aceleasi ,,tari civilizate" (iar ghilimelele desemneaza o eticheta, nu o ironie) este firesc ca evolutionismul sa nu mai fie predat ca o teorie ci ca singurul adevar, in legatura cu evolutia speciilor, Romania avantajeaza net, prin sistemul educational, creationismul si legendele sale. Sau, ca sa nu ramanem in zona aseptica, legendele ortodoxe, ,,dreapta credinta" (da, aici e ironic) fiind lege de trib si componenta sine qua non a ,,romanului verde". Intr-o tara laica, din Europa mileniului II, se invata despre zei pe nori, care fac oameni din lut si din coaste. Povestea nu se lamureste nici in adolescenta, la orele de biologie, iar din acesti tineri pretindem sa avem, ulterior, savanti titrati, medici, ingineri, cercetatori. O initiativa pronita la Iasi, insa, apare ca o posibilitate de a reduce din penibilul situatiei, oferind informatiile pe care sistemul de invatamant romanesc se rusineaza a le pune pe masa. – Asadar, Eduard Olaru, ,,Proiectul descendentei omului". Am sa incerc sa sintetizez in cateva cuvinte ideea proiectului, urmand sa punem carne pe ea, tu spunandu-mi ce nu am inteles bine sau ce lipseste – exact ca in reconstruirile tale de cranii. Proiectul tau e pe rol de acum patru ani. A pornit de la ideea ca scoala, azi, explica prea putin, adolescentilor, despre evolutie, insistandu-se pe creationism. De aici, ideea ca e util sa se prezinte celor tineri legatura noastra, ca primate, cu stramosii nostri. Inteleg ca stadiul la care s-a ajuns este de la planse la prezentarea unor cranii de primate fosile, in cadrul unor intalniri care au loc in muzee din Romania. Pentru privirea generala, ce ar fi de completat? Ulterior, vom intra in detalii. – Intr-adevar, avand in vedere faptul ca publicul romanesc de toate varstele este extrem de putin familiarizat cu acest domeniu, se simte nevoia unei introduceri in tema. Din pacate, nu putem suplini ceea ce scoala romaneasca refuza cu obstinatie sa faca. Esecul sistemului e vizibil foarte clar, numai si daca luam contact cu formularea ,,omul se trage din maimuta". Cum sa ii explici unui om, care nu a ramas cu nimic din lectiile de biologie, ca specia sa nu ,,se trage" din nicio maimuta actuala, asa cum are dansul impresia, ci avem un stramos comun cu maimutele antropoide actuale? Deci suntem, mai degraba, veri taxonomici idepartati. Eroarea vine, in primul rand, din faptul ca publicul larg nu a inteles ca evolutia nu este liniara, ci ramificata… Sunt atatea lucruri care trebuie detaliate. Or, tocmai de aceea incercam sa ne adresam, in conferintele noastre, in special unui public tanar, care este deschis catre acumularea de informatii, si nu are conceptii preconcepute, trunchiate sau de-a dreptul eronate despre subiect. Expozitiile noastre (initial au fost doua) isi propun sa prezinte publicului o versiune vizuala a informatiei stiintifice. Prima noastra expozitie, care a ajuns in 6 orase ale tarii, pana sa se opreasca definitiv la Brasov, a avut ca scop o introducere in domeniu, plansele noastre imbinand informatia stiintica si reconstructia anatomica a principalelor specii de hominini (rude evolutive ale omului modern). Astfel, vizitatorii au putut afla cateva informatii esentiale cu privire la zona geografica in care au trait acesti hominini, cine au fost antropologii care i-au descoperit si care erau specificitatile acestor fiinte demult disparute. A doua expozitie a avut un tel indraznet, si anume acela de a reconstitui chipurile tuturor homininilor ale caror cranii au fost descoperite. Expozitia a ajuns in 7 orase ale tarii si speram ca, in 2017, va mai putea fi vizitata in cel putin 4 alte muzee din tara. – Hominini sau hominizi? Nu cunosc termenul. – Comuitatea stiintifica a ajuns la concluzia ca termenul potrivit pentru stramosii evolutivi ai omului este de ,,hominin", cimpanzeii facand parte dintre ,,hominizi". – Nu e in DEX. Imi dai un link cu mai multe detalii? Mi-ar servi. – http://australianmuseum.net.au/hominid-and-hominin-whats-the-difference – Mersi! Sa mergem mai departe. Folosesti pluralul. Cine sunteti voi, cine esti tu, ce background aveti, cum ati ajuns la concluzia ca genul acesta de intalniri pot compensa, macar putin, omisiunile scolii? – Folosesc pluralul deoarece ,,Proiectul descendentei omului" e, mai degraba, o comunitate decat rezultatul muncii unei singure persoane, desi tentatia de a-mi asuma toate meritele e mare. Adevarul este ca acest proiect nu ar fi existat fara indrumarea domnului profesor doctor Gheorghe Mustata, care a tinut, timp de 10 ani, singurul curs de Evolutia omului, in cadrul Facultatii de Biologie, din cadrul Universitatii Alexandru Ioan Cuza, din Iasi. Dumnealui a trasat aceasta strategie de promovare a proiectului nostru si a domeniului pe care il popularizeaza. Initial, ideea era infiintarea unei sectii muzeale in orasul meu natal – Iasi. Insa telul era mult prea indraznet pentru momentul respectiv. Desigur, in final, obiectivul nostru este acela de a dezvolta sectii dedicate evolutiei omului in toate muzeele cu care am avut colaborari fuctuoase, si care si-au manifestat interesul fata de idee. Pe de alta parte, Iasiul e un oras destul de conservator, din multe puncte de vedere, astfel ca o activitate pe plan national ne-a adus mult mai multa vizibilitate. Proiectul are deja 4 ani, dintre care 3 foarte activi, si ma indoiesc ca vom slabi ritmul prea curand. Planuiesc realizarea unei noi expozitii, cat de curand, astfel incat sa venim cu ceva nou si incitant pentru public. Acum, ca reusim sa adaugam expozitiei si replici ale unor cranii fosile de hominini, sunt convins ca interesul va creste semnificativ. Publicul e foarte atras de exponatele tridimensionale. – Adica profesorul Mustata este cel care stabileste ce se prezinta intr-o intalnire cu publicul si gireaza cu numele sau aceste prezentari? Am vazut ca nu mi-ai vorbit despre tine. Este firesc ca un muzeu care te invita, sau un alt organizator, sa stie cine gireaza proiectul. – Prezentarile pe care le facem, cu ocazia vernisajelor expozitiei, sau a invitatiilor pe care le primim in cadrul conferintelor si festivalurilor stiintifice organizate de diversele O.N.G.-uri, ne ofera sansa de a ne prezenta in fata publicului cu informatii total necunoscute pentru acesta. Ne straduim sa condensam informatia intr-un timp cat mai scurt, formuland-o intr-o maniera cat mai facila, astfel incat sa nu obosim participantii, pierzandu-se altfel interesul. Cred ca si imaginile cu care insotim aceste informatii, mai elaborate decat un simplu powerpoint, si faptul ca lasam diverse exponate sa circule prin sala, din mana in mana, contribuie la impactul pe care il avem asupra oamenilor. – Bine de stiut. Asadar, cine gireaza intalnirile? – Da, se poate spune ca avem girul domnului profesor Gheorghe Mustata. Expozitiile au fost realizate sub expertiza domniei sale. Desigur, atunci cand a fost nevoie, mi-am argumentat deciziile, ca paleo-artist, cu ajutorul informatiilor stiintifice. Pregatirea mea este de artist plastic, insa am fost mereu pasionat de biologie, paleontologie, preistorie si alte asemenea domenii. Ma straduiesc, pe cat posibil, sa ma mentin cat se poate de informat si sa nu scap nicio descoperire din domeniul paleoantropologiei. In mare masura sunt un auto-didact, invatand tot ce pot din munca altor paleo-artisti de renume. E o munca destul de grea, insa pasiunea e un motor care te pune mereu in miscare. – Din doua expozitii, a ramas una. Probabil s-a ajuns la concluzia ca serveste cel mai bine scopului. In ce locuri a ajuns aceasta expozitie, cine au fost gazdele si cum a fost primita? – Din pacate, intr-o prezentare tind sa scape din vedere foarte multe aspecte. Oricat ti-ai dori, nu poti spune absolut tot ce se stie cu privire la subiect, fara sa te extinzi foarte mult. Or, telul nostru este sa nu abuzam de bunavointa si puterea de concentrare a publicului. Prima expozitie si-a incheiat circuitul deoarece materialul pe care era printata s-a uzat mult prea mult. Daca avem noroc sa gasim o sponsorizare, planuim sa o readucem in atentia publicului, de data asta printata pe un material mai rezistent. Expozitia si-a inceput drumul la Iasi, in cadrul Facultatii de Biologie, in iunie 2012, ajungand apoi la Bucuresti, la Muzeul National de Istorie Naturala Grigore Antipa. In octombrie, a fost prezentata la redeschiderea Complexul Muzeal de Stiintele Naturii ,,Ion Borcea", din Bacau. Domnul profesor Mustata a fost cel care ne-a facilitat prezenta in aceste locatii, motiv pentru care ii suntem foarte recunoscatori. Nu toata lumea are ocazia de a expune la Antipa. Dupa o pauza de un an, in februarie 2014, expozitia a ajuns la Muzeul Zoologic din cadrul Universitatii Babes Bolyai, din Cluj, cu ocazia Zilei Internationale a lui Darwin (Darwin Day), la invitatia ASUR (Asociasia Secular Umanista din Romania), cu care am colaborat, de atunci, in conditii exceptionale. In 2015, tot de Darwin Day, in februarie, cu ocazia parteneriatului cu ADIP (Asociatia pentru Dezvoltare Intelectuala si Personala), am avut parte de un triplu eveniment, prezentand expozitii in trei orase diferite din tara – Bucuresti, Timisoara si Satu Mare. Prima noastra expozitie a ajuns la Timisoara, in colaborare cu ASUR, la Bucuresti a fost inaugurata a doua noastra expozitie, avand ca parteneri revista Stiinta si Tehnica si Primaria Sectorului 3, iar la Satu Mare am prezentat o varianta restransa a noii expozitii, in colaborare cu Asociatia E-Consult. Evenimentul a fost cu atat mai important cu cat, la Bucuresti, alaturi de noi, Adrian Nicolae, membru al echipei redactionale a revistei Stiinta si Tehnica, isi lansa cartea cu tema stiintifica ,,Revolutia dupa Darwin", o lectura extrem de interesanta, care acopera povestea vietii pe Terra intr-o maniera absolut remarcabila. Expozitiile au ajuns in 13 orase din tara, si am participat la 2 conferinte organizate de ASUR, si la Festivalul Stiintific ,,Fereastra Catre Stiinta", de la Tecuci. Carora le multumesc foarte mult pentru amabilitate, desigur. – Multe muzee. Vorbim de evenimente ce se bazeaza pe o prezentare si pe o sesiune de intrebari-raspunsuri? Adica nu de clasica expozitie care va sta o vreme intr-un muzeu? Ai invitatii ale unui muzeu sau ale unui organizator. Cum te finantezi? Aceste evenimente sunt cu intrare? Sau mai degraba din donatii? – Din pacate, nu ne putem prezenta in fata publicului decat la vernisaj. Desi mi-as dori sa pot fi prezent mai des pentru astfel de contacte cu publicul, momentan suntem multumiti daca ajungem la deschidere. Sunt cazuri in care trimitem propunerea de colaborare via e-mail, la diverse muzee, si se intampla sa primim raspunsuri pozitive. In ultima vreme experimentam si placerea de a fi invitati. Regula este ca institutia care gazduieste expozitia sa plateasca transportul acesteia la preluare, sa achite costurile de transport ale autorului expozitiei (adica eu) si ale invitatilor acestuia, daca e cazul. Uneori, daca distanta este foarte mare, se asigura si cazare in spatiile detinute de muzee pentru astfel de ocazii. Pana in prezent nu am solicitat un procent din biletul de intrare sau o suma bazata pe numarul estimat de vizitatori, in cele 2 luni in care este prezenta expozitia in incinta muzeului. Insa, daca reusim sa procuram un numar suficient de exponate (replici ale unor cranii fosile de hominini), atunci valoarea stiintifica a expozitiei va creste si, desigur, si interesul publicului fata de ea. Deci, incepand cu anul 2017, vom negocia si o anumita suma pe care sa o primim din partea muzeelor gazda. La momentul de fata ne bazam mai mult pe sponsorizari si donatii. Suntem fericiti sa constatam ca un numar destul de important de  oameni au investit incredere si bani in acest proiect. Asta nu poate decat sa ne bucure. – Sa trecem aici si contul in care se pot face donatii. Si sa vorbim despre replicile unor cranii si fosile. Din ceva trebuie sa traiesti si tu. Este acesta un job permanent al tau, in ultima vreme? Practic, tu achizitionezi replicile de pe litos.net, cum spuneai mai demult, si realizezi tu insuti chipul care ,,purta" aceste cranii – sau unde ar fi hopul financiar cel mai mare? – Nume: Olaru Eduard Constantin Banca Transilvania: RON – RO36BTRLRONCRT0268362701 Momentan sunt freelancer, ceea ce inseamna ca traiesc din diverse proiecte cu tematica artistica pe care le realizez pentru clienti. Prin intermediul domnului profesor Dan Grigorescu, renumit paleontolog roman, care preda la Facultatea de Geologie si Geofizica a Universitatii din Bucuresti, am avut parte de o colaborare deosebit de fructuoasa cu Dino Parcul de la Rasnov. Daca vei ajunge la Rasnov, sper sa admiri si realizarile mele cu subiect paleontologic. Paleo-arta imi rapeste foarte mult timp, in special pentru studiul artistic si acumularea de informatii din domeniul pe care il abordez. Mi-as dori ca, intr-un viitor apropiat, sa pot sa imi castig traiul de zi cu zi facand ceea ce imi place. In acest moment, orice achizitie pentru proiect reprezinta un hop financiar, si sper ca sustinatorii acestui demers educational nu-si vor retrage sprijinul. In final, aceste replici ale craniilor fosile vor fi insotite de reconstructii faciale cat se poate de veridice, realizate cu ajutorul tehnicilor specifice artistilor criminalisti. Reconstructia faciala presupune cunostinte amanuntite cu privire la anatomia fetei umane si a primatelor, la grosimea tesuturilor moi ale capului si dispunerea lor pe craniu. De asemenea, trebuie pastrate raporturile intre elementele fetei si proportiile acestora, astfel incat rezultatul sa nu fie atat un act de creatie fantezista cat o redare cat mai exacta a trasaturilor fetei, in functie de indiciile le care ni le ofera craniul. Adesea, oasele dezvaluie secrete foarte interesante cu privire la fiinta careia i-au apartinut: rani, boli sau conditiile de trai. Perioada in care vom realiza tot ce ne-am propus depinde foarte mult de cat sprijin vom primi din partea publicului, si daca vom gasi sponsori doritori sa investeasca in acest proiect. Insa visul nostru este acela de a ajunge in situatia fericita de a inzestra, in fiecare an, cate un muzeu cu o colectie reprezentativa de replici ale unor cranii fosile si reconstructii faciale ale acestora. E placut sa primesti, insa important este sa si oferi. Ceea ce ne propunem noi prin acest proiect este sa avem un aport in popularizarea domeniului evolutiei omului, pentru a fi macar inteles, daca nu si acceptat. – In postarea de pe 27 decembrie (apropo, ai niste anunturi amuzate si bine gandite) ai mentionat 2034 de euro ce ar mai fi necesari pentru 18 exponate. Am vazut, pe litos.net, mentionat mai sus, ca o replica dupa un craniu e intre 40 si 120 de euro. De fapt, care e ,,colectia de cranii" la care te gandesti si de ce pare a fi un sac fara fund? Pentru ca numarul craniilor la care faceai referinta mai demult, pentru a-ti servi proiectul, a tot crescut. In alta ordine de idei, orice prezentare la un muzeu nou iti sporeste popularitatea, deci ajuta si la stransul fondurilor. Care sunt problemele pe care le intampini pe drum? Vin ele si din partea BOR? Si de ce ai renuntat la invitatia Muzeului din Alba Iulia? Inteleg ca ai cerut o amanare, apoi s-a lasat linistea. Ce s-a intamplat? href=”http://oradeapress.ro/wp-content/uploads/2017/01/7.jpg”> – O replica de buna calitate costa intre 80 si 120 de euro, ceea ce e destul de mult, desi pretul este rezonabil, in contextul pietei. Dupa ce epuizez oferta din Europa, sper sa reusesc sa achizitionez si produse din SUA, desi sunt mult mai scumpe, si costurile cresc simtitor din cauza distantei. Numarul replicilor este destul de mare, intr-adevar. Insa in asta va consta valoarea acestui proiect. Publicul va putea lua contact cu cat mai multe descoperiri din domeniu, formandu-si o imagine de ansamblu asupra lui. Pe de alta parte, la momentul de fata, avand in vedere formatul expozitiei itinerante, prezenta unui craniu, sub portretul reconstituit pe afis, va avea o valoare informativa mai mare decat desenul respectivei fosile. Am hotarat sa procuram aceste replici deoarece se simtea nevoia unei prioritizari a investitiei. Ce anume e mai important la momentul de fata? Ce anume atrage publicul? Organizatorii din cadrul muzeelor gazda ne-au intrebat mereu daca avem si exponate tridimensionale. Raspunsul negativ a fost intampinat mereu cu o usoara dezamagire. Deci publicul asta isi doreste. In plus, realizarea unui portret e destul de scumpa. A trebuit sa iau o decizie si cred ca am facut alegerea corecta. Pana in prezent nu am simtit in vreun fel opozitia BOR. Poate doar in Iasi, in primavara, au fost cateva presiuni fata de organizatorii de la Biblioteca Judeteana Gheorghe Asachi, insa nimic spectaculos. Probabil nu suntem suficient de importanti pentru a atrage atentia acestei institutii. Dealtfel, scopul proiectului nu este unul ideologic, ci informativ. Nu ne propunem sa lovim in credintele intime ale oamenilor ci mai degraba sa gasim o punte de legatura cu ei. la urma urmei, daca Vaticanul a acceptat evolutia ca fiind o unealta a divinitatii, nu vad de ce credinciosii rezonabili nu ar putea avea o perspectiva similara. E mai bine sa iti cunosti dusmanul decat sa il critici de pe o pozitie de ignoranta. La Alba Iulia a fost o problema de comunicare cauzata de incertitudinea pe care a produs-o programarea la nivel national a ,,Noptii Muzeelor". Deja discutasem cu doamna director Daniela Botos, de la Muzeul Judetean Mures, Sectia de Stiintele Naturii, ca vom vernisa expozitia cu aceasta ocazie. Si a trebuit sa ne tinem de cuvant, odata ce am promis. Din nefericire, evenimentul a avut loc spre sfarsitul lunii, nu la inceputul acesteia, deci nu a mai fost posibila prezenta la Alba Iulia pe parcursul verii, inaintea expozitiei cu dinozauri, care trebuia sa ajunga in iulie. A fost un cumul de factori care ne-au sabotat intentiile de a fi prezenti acolo, insa speram ca vom ajunge intr-un viitor apropiat. – Exista profesori de biologie care sa-si fi adus clasele la manifestarile organizate de tine, in cadrul intalnirilor ce prezinta descendenta omului din primatele de demult? In Paris si in Venetia, muzeografi de la institutii de profil s-au uitat extrem de lung la mine cand le-am spus ca la noi in scoli nu se mai invata despre darwinism, in schimb religia se preda chiar si la liceu. Ce crezi ca e de facut ca povestile cu zei sa fie inlocuite cu concluzii ale stiintei, asa cum ar fi si firesc, intr-un stat laic? – In general, la vernisaje, organizatorii invita diversi profesori de istorie sau biologie sa vina cu clasele. Asta ne asigura un public tanar, ceea ce nu poate decat sa ne bucure. In liceele romanesti se invata despre evolutie, insa in niste termeni foarte abstracti, in lectii referitoare la genetica. Dar e greu de crezut ca elevii inteleg cu adevarat care este procesul evolutiv, cum functioneaza el, ce anume il pune in miscare si care e scopul sau final. Din pacate, elevii romani sunt mult mai familiarizati cu miturile creatiei biblice decat cu mecanismele biologice care stau la baza dezvoltarii si diversificarii vietii. La urma urmei, religia e predata timp de 13 ani, in timp ce evolutia este dezbatuta in cateva ore in timpul liceului. Mi-e greu sa cred ca aceasta stare de fapt se va schimba in viitorul apropiat. Nu exista nicio dorita a clasei politice de a se detasa de favorurile electorale ale BOR. Pe de alta parte, nici sistemul de invatamant nu ar putea fi reformat fara a concedia profesorii de religie, ceea ce ar fi o drama personala pentru fiecare din ei. In aceste conditii, nu stiu cum vom putea ajunge la mult-dorita separare a bisericii de stat, catre care tinde orice stat laic si secular. Problema e foarte complexa, pe mai multe planuri. Tot ce putem spera e ca tinerii, avand mai mult acces la informatie, vor reusi sa ia contact cu informatia stiintifica si din alte surse decat scoala romaneasca. Ramona Balutescu The post De unde te tragi tu, omule? appeared first on Presa Oradea.