Curtea de Apel judecă marți contestația DIICOT în dosarul de înșelăciune al lui Călin Georgescu: Procurorii cer arestarea sa preventivă

La Curtea de Apel București se judecă marți, 29 septembrie, contestația procurorilor DIICOT împotriva deciziei Tribunalului București prin care Călin Georgescu, fostul candidat la alegerile prezidențiale din 2024 a fost lăsat în libertate, sub control judiciar.

UPDATE 10:35 Judecătorii Curții de Apel București au rămas în pronunțare

Călin Georgescu și Ionel Rusen s-au prezentat marți, la Curtea de Apel București, unde s-a judecat contestația procurorilor DIICOT. Fostul candidat la alegerile prezidențiale a refuzat să vorbească cu jurnaliștii care l-au întrebat la ce decizie se așteaptă.

Judecătorii Curții de Apel București au rămas în pronunțare!

Călin Georgescu şi Ionel Rusen au părăsit sediul Curţii de Apel Bucureşti în jurul orei 10.30, cei doi fiind însoţiţi de avocaţii lor.

Fostul candidat la alegerile prezidenţiale a fost întâmpinat, la ieşirea din sediul Curţii de Apel, de un grup de susţinători care au scandat „Libertate”, „Călin Georgescu preşedinte” sau „Călin, te iubim”.

Călin Georgescu a fost reținut, pe 21 septembrie, pentru 24 de ore pentru săvârșirea infracțiunilor de constituirea unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată. Procurorii DIICOT au cerut în instanță arestarea sa preventivă pentru 30 de zile, dar un judecător de la Tribunalul București a respins cererea și a dispus plasarea acestuia sub control judiciar pe o durată de 60 de zile.

Aceeași decizie a fost luată și în cazul omului de afaceri Ionel Rusen, parte din acest dosar.

Procurorii DIICOT au contestat decizia, cerând la Curtea de Apel București pentru fostul candidat la alegerile prezidențiale arest preventiv pentru 30 de zile. La rândul său, Călin Georgescu cere să îi fie ridicat controlul judiciar.

După ce Georgescu a fost lăsat în libertate, procurorii au pus sechestru pe vila lui din Mogoșoaia, în vederea recuperării prejudiciului.

Ancheta în acest dosar a pornit de la o plângere depusă de un om de afaceri din Buzău, Răzvan Leu, care susține că ar fi fost păgubit cu suma de un milion de euro.

Pe 21 septembrie 2026, procurorii DIICOT au efectuat 5 percheziții pe raza municipiului București și a localităților Mogoșoaia, Ciolpani și Buftea, în acest dosar în care se fac cercetări privind săvârșirea infracțiunilor de constituirea unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată.

Călin Georgescu este acuzat că a acționat ca lider în cadrul acestui grup infracțional.

„Din actele de urmărire penală a reieșit faptul că, în cursul lunii septembrie 2021, 3 făptuitori, doi cetățeni români (cu vârstele de 64 și 47 de ani) și un cetățean italian (în vârstă de 56 de ani) au constituit un grup infracțional organizat care a acționat în mod coordonat sub autoritatea liderului (cetățean român, în vârstă de 64 de ani) (Călin Georgescu - n.r.), în special pe teritoriul României, dar și al Marii Britanii, în scopul obținerii de foloase patrimoniale injuste”, arată DIICOT, într-un comunicat.

Potrivit DIICOT, „în cadrul unor întâlniri organizate pe raza municipiului București și județului Argeș, iar ulterior pe teritoriul Marii Britanii, membrii grupului infracțional organizat au indus în eroare o persoană vătămată că ar putea obține o finanțare de 6.000.000 euro prin încheierea unui contract de creditare cu o instituție bancară, sub condiția depunerii unei garanții. În aceste condiții, făptuitorii au determinat victima să transfere peste 1.000.000 euro”.

Afacerea avea nevoie de o linie de credit în valoare de 6 milioane de euro, iar Călin Georgescu i-ar fi recomandat lui Răzvan Leu să ia legătura cu un om de încredere, Ionel Rusen, care la rândul lui i-a prezentat un cetățean italian, Massimiliano Arena, reprezentantul unei bănci din Elveția.

Ulterior, sub pretextul că se poate majora creditarea la suma de 15.000.000 de euro, cu condiția depunerii unei garanții suplimentare, aceștia „au determinat victima să transfere o nouă sumă, de 100.000 euro”.

Persoana vătămată a înregistrat un prejudiciu total de peste 1,1 milioane euro, precizează DIICOT.