Cine vinde Biserica Greco-Catolica din Romania, si pe cat?

Acest material nu este pentru a acuza persoane ci pentru a discuta idei, nu cere spatieri ci arata nevoia de comunicare. Pulsul societatii romanesti din acest an arata ca romanii inca au nevoie de Biserica. Ne-am obisnuit ca, in lumea ortodoxa, totul se vinde si se cumpara, inclusiv voturile, dar, oare, a ajuns aceasta meteahna […] The post Cine vinde Biserica Greco-Catolica din Romania, si pe cat? appeared first on Presa Oradea.  Acest material nu este pentru a acuza persoane ci pentru a discuta idei, nu cere spatieri ci arata nevoia de comunicare. Pulsul societatii romanesti din acest an arata ca romanii inca au nevoie de Biserica. Ne-am obisnuit ca, in lumea ortodoxa, totul se vinde si se cumpara, inclusiv voturile, dar, oare, a ajuns aceasta meteahna si in spatiul catolic, ce era, macar pana acum, un oferitor al unei curatenii mai mari, un receptor al unei increderi mai mari? Si daca da, cu ce pret? Pun intrebarile acestea pentru ca s-au strins o serie de gesturi, categorisibile ca sprijin electoral, ce au legatura cu Biserica Greco-Catolica din Romania, numita si Biserica Romana Unita (BRU). Si, tocmai, pentru a nu arunca instantaneu, in prapastia desuetului, o institutie ce a dovedit, in ultimele trei secole, o tarie de caracter mai mare decat maculata Biserica Ortodoxa locala (BOR), e bine sa analizam ce s-a intamplat langa noi, sub ochii nostri, si sa vedem ce invataminte tragem pentru viitor. In mare, voi prezenta aici lucruri ce tin de o candidata la presedintie si legaturile ei cu Biserica Catolica din Romania, o decernare de diplome, in lumea greco-catolica, ce reunea fete din afise electorale ale momentului, o sfintire de biserica ce promova, macar aparent, un candidat la presedintie si un diplomat roman care nu e foarte clar de e politician, preot greco-catolic sau, in ultima instanta… diplomat. Macovei - cu ce-i mai buna decat ,,ei"?… 1 In mai, la Conferinta Episcopilor din Romania (for ce reuneste episcopii romano-catolici si greco-catolici din Romania, care se intruneste in doua sesiuni, primavara si toamna, si in cadrul caruia se decid actiunile acestei institutii), tinuta atunci la Oradea, Monica Macovei circula prin hotelul in care se tineau lucrarile Conferintei, condusa de singurul preot catolic (greco-catolic) ce insista pentru politizarea bisericii, ducand de atunci si chiar de dinainte o campanie pe fata pentru Monica Macovei. Acestora, celor doi, nu li s-a oferit o interventie in plen, ierarhii spunand, pe buna dreptate, ca Biserica (macar cea catolica, asupra careia puteau decide) nu trebuie sa fie implicata politic. Intalnirile pe care Macovei le-a avut cu ierarhii catolici au fost, atunci, doar private, pana la urma, linia generala fiind ca, desi se cunosteau serviciile (ca avocat) oferite acestei biserici, nu se doreste pasul spre mai mult decat multumiri formale. In unele spete, si tentativa se pedepseste. Ma tem ca Monica Macovei a pierdut atunci respectul unor oameni care i-l oferisera gratuit, anterior - o pedeapsa cu urmari. Saptamana aceasta, ea publica, pe pagina de Facebook: ,,Separatia Bisericii de Stat este una la care nu trebuie sa renuntam: aceasta inseamna ca Biserica nu trebuie sa influenteze decizia politica, iar politicul nu trebuie sa intervina in treburile Bisericii. Libertatea religioasa este una dintre libertatile civile cele mai de pret." Ironic, nu?… ,,…maine-n toata tara"?… 1 A urmat, la inceputul lui septembrie, sesiunea de toamna a Conferintei Episcopilor Catolici, la Timisoara. A fost mai degraba o intalnire a ierarhilor romano-catolici, din cei greco-catolici jumatate pierzandu-se pe drum. Lucru ce, probabil, a avut consecintele nefaste care vor urma. A fost o sesiune cu parti private dar si cu ceremonii publice, totul incepand la ora fixata, vorbindu-se pe un ton echilibrat de realitatile tarii si de nevoile credinciosilor. Adica atribute ale lumii catolice: ordine, decenta, implicare. Si distanta fata de ce nu este specific bisericii. S-a vizitat si Bazilica Maria Radna, un loc atat de drag de pelerinaj credinciosilor mai multor religii din patru judete dar si de dincolo de granite, iar interesul a fost mai mare fata de Fecioara Maria decat pentru amazoanele electorale. Cum e si firesc. Intrebam, atunci, jumatate in gluma, jumatate in serios, unul dintre invitatii Conferintei: ,,Vi se fataie vreun candidat la presedintie prin hotel?" Mi-a raspuns: ,,Aici este Timisoara". M-a bucurat respectul pe care structura noastra de banateni il primeste din exterior. Dar mi l-as fi dorit extins la toata tara, la reprezentantii cultelor ce inca erau vazuti ca si neimplicati in jocuri politice. Blaj si Bistrita - politicieni si acte ratate 1 Ajungem la luna octombrie - ne aflam in plina campanie electorala, numele celor care doresc sa devina presedinti ai Romaniei se afla pe bannere si afise, deja. La Blaj se sarbatoreste Ziua Scolii Ardelene iar cei ce tin local de PDL si ale caror fete le vazuseram pe afisele politice de la intrarea in localitate si pana la Catedrala Greco-Catolica se regasesc si pe diplomele pe care le ofera, in ziua de 11 octombrie, cu ocazia sus-pomenita, cardinalul Lucian Muresan. La Bistrita, in 12 octombrie, turnesolul politic se inroseste brusc: la o sfintire a unei biserici greco-catolice (spun ,,biserica" doar pentru ca acesta a fost termenul general folosit, nu pentru ca incinta respectiva ar avea multe legaturi cu o biserica, in acceptia clasica) este invitat si… chiar si vine… atat premierul Victor Ponta, unul din candidatii la presedintie, dar si alti politicieni, dintre care unii atacasera pe fata, in ultimii ani, drepturile BRU. Mai mult, ierarhii greco-catolici isi fac treaba sub un banner al lui Ponta, unul dintre ei pomeneste despre o presupusa bucurie a martirilor inchisorilor in cazul in care i-ar fi vazut laolalta cu oficialii statului - oficiali continuatori, politic, ai celor ce au decis incarcerarea lor - iar ziaristii sunt matrasiti de la ceremonie atat de SPP precum si de protopopul greco-catolic al locului. Partidul e-n toate/ E-n cele ce sunt/ Si-n cele ce maine vor rade la soare 1 Doar ca si completare marunta, deocamdata, adaugam si ,,plevusca" la seria deja pomenita aici, de ierarhi catolici. Plevusca PSD, insa. La Gyula, ,,capitala romanilor din Ungaria", un preot greco-catolic a ajuns, din popa de tara, PSD-ist mare pe plan judetean (in Caras) si… consul general. Ce e drept, episcopul ortodox de acolo reprezinta interesele romanilor mai bine decat consulul, cum voi arata zilele urmatoare, preotul suspendat uitand ca, atunci cand episcopul i-a pus mana-n cap, era de cantat ,,Preot in veac esti tu" si ca datoreaza comunitatii greco-catolice oferirea… nu de parfum de trandafiri ci, macar, putin respect. Ciudat - chiar daca habar n-are de diplomatie, macar putea sa aminteasca celei mai inalte fete bisericesti din zona ca acolo exista si romani greco-catolici. N-a facut-o. ,,Preot in veac esti tu"… Cu dispense politice si pauze de facut tara de ras. Blajul portocaliu 1 Cum de s-a ajuns la aceste situatii cu grea incarcatura politica? De ce s-a gasit Biserica Greco-Catolica, prin ierarhii ei, in situatia de a fi privita drept o biserica ce ofera gesturi electorale, nici macar coerente, adica inspre un singur candidat? Care este filonul acestor gesturi si care ar fi pretul, respectiv gheseftul, realizarilor lor? Sigur, un raspuns suta la suta corect nu cred ca putem gasi, si nu l-ar putea gasi, probabil, nici ierarhii ce conduc aceasta biserica, de ar fi intrebati individual - iar toti la un loc, pentru a lua si a urma decizii coerente, poate e tot mai greu sa se adune. Dar, pe baza a ceea ce stiu legat de aceasta institutie, putem incerca o explicatie care macar sa se apropie de ,,ce s-a intamplat cu adevarat". La Blaj si Bistrita. Sigur, e remarcabil ca exista o zi a Scolii Ardelene, chiar daca BRU nu face mare lucru pentru ca cei din exteriorul ei sa stie de unde aceasta legatura dintre ceva ce zice ca e o scoala, si o denumire geografica – si o biserica regionala. E remarcabil ca cineva s-a gandit ca trebuie sa existe o astfel de zi, chiar daca evenimentele de circuit inchis ale Blajului - ganduri intr-o cartulie de pangar propriu, diplome de onoare, Hurezeanu si Vladescu – fac parte din ingredientele fara de care te-ai mira sa se intample ceva in Blajul greco-catolic. De altfel, dintre toti politicienii prezenti, diploma oferita celui care a facut propunerea sa existe o astfel de zi mi se pare singura nimerita a se oferi in plina campanie electorala. De ce a trebuit sa intalnesc in Catedrala Blajului figurile celor de pe bannerele din drum, adica primar PDL-ist si presedinte de consiliu judetean, tot PDL-ist, nu stiu. Orice student in anul intai la Comunicare va spune ca gesturile ce implica politicieni, in timpul campaniilor electorale, sunt o recunoastere oferita lor, o valorizare, un indemn la vot. De ce nu s-a asteptat cu aceste diplome pana la o zi in care nu avea loc o campanie electorala? Poate pentru ca ierarhul Lucian Muresan, cel care conduce Biserica Greco-Catolica din Romania, singurul nostru cardinal, unul din cei trei pe care i-a avut Romania in toata istoria sa… este manipulat?… Cardinalul nu a ajuns in septembrie la Conferinta Episcopilor Catolici din Romania, la Timisoara, desi cu cateva zile inainte participase, la Bucuresti, la ridicarea in episcop plin a ierarhului Mihai Fratila. N-au ajuns atunci nici ,,episcopii-copii" (cum fusesera denumiti de presa vremii, fiind cei mai tineri ierarhi din lumea catolica, la numire) Vasile Bizau si sarbatoritul, Mihai Fratila. Cardinalul a ajuns insa, ceva mai tarziu, tot in septembrie, la sfintirea unei biserici la Scaius, in Banat. Astfel, cu ocazia acestei Conferinte, a taiat elanul celor care, dupa fiecare intalnire de acest gen au ca prima intrebare: ,,Si-a dat cardinalul demisia?" Astfel, cei trei episcopi nu au participat nici la discutiile despre candidatii la presedintie, purtate mai ales referitor la moralitatea lor si la apararea valorilor familiei traditionale, pe care o pot face sau nu prin exemplul lor personal - nicidecum ce mingi ar trebui ridicate, si cui. Pentru ca, daca tot se dorea sustinerea unei anumite laturi a zonei politice, ar fi dost dragut sa se faca si asta coerent, atica nu unul tragand hais, spre PSD, si altul cea, spre PDL. Dar… lucrurile s-ar putea ca nici macar sa nu se fi jucat in randul intai. In iunie i-am solicitat cardinalului Muresan un interviu. M-a refuzat pe motivul ca nu da interviuri - desi in dimineata aceea ma pregatisem citind cateva dintre interviurile date de el, anterior. Totusi, nu le aveam printate, spre dovada. L-am rugat ca, in acest caz, sa-mi ofere un raspuns la o singura intrebare dintre cele pregatite – si mi-a promis acest raspuns ce urma sa fie trimis prin unul dintre slujbasii sai. Nu a venit. Ne-am reintalnit in septembrie, la Scaius, unde i-am oferit printuri dupa unul dintre interviurile sale. Cum sunt aproape sigura ca o persoana de un asemenea rang si cu un trecut impresionant, despre care mai scrisesem, ca si cardinalul Muresan, nu ar minti voit, pentru un lucru neinsemnat, am incercat sa-i aduc aminte ca da, totusi, interviuri. Nu mi-a raspuns nimic. La intalnirea de la Blaj, din 11 octombrie, am auzit cum unul dintre oamenii sai ii prezenta numele celor de fata, la coborarea din masina, desi erau oameni pe care, in mod cert, ii intalnise de multe ori. Apoi totul a curs firesc, amintindu-mi si mie ca ne-am intalnit recent, iar eu amintind respectuos ca inca astept acele randuri promise. Desi nu sunt sigura ca realiza despre ce vorbesc, iar. Daca intaistatatorul Bisericii Greco-Catolice din Romania are nevoie de declickuri pentru a se conecta mai bine cu ce e in jurul sau, cat de mult pot acestea sa ajunga sa il manipuleze inspre actiuni ce se constituie, dupa orice om care are habar de notiuni de imagine, in gesturi electorale ce contravin canoanele dupa care se conduce Biserica Catolica? Refuz sa cred ca omul care si-a sacrificat viata pentru Biserica Greco-Catolica si a fost inlaturat din scoala pentru Biserica din care facea parte, ajungand sa lucreze intr-o cariera de piatra, este omul ce s-ar cobori de la sine la mize politice infime. Cu atat mai mult cu cat simpatia vadita pentru PDL este cunoscuta in randul celor mai apropiati dintre oamenii sai. Bistrita rosie si trandafirie 1 Sa trecem la Bistrita. Asadar, duminica, doi ierarhi, bannere, politicieni, discursuri, ziaristi indepartati din biserica. Care sunt problemele, cele mari (ca mai exista si un set de probleme mici) in ce s-a intamplat acolo? Per ansamblu, ce se vede la o scurta privire este ca Prea Sfintia Sa Florentin Crihalmeanu, episcop greco-catolic de Cluj Gherla, si Prea Sfintia Sa Alexandru Mesian, episcop greco-catolic de Lugoj, au ridicat o minge cat un zeppelin unui candidat la presedintia Romaniei, Victor Ponta, care, printre altele (plagiator, PSD-ist, ginere de Ilie Sarbu si agent sau ne-agent sau ce-o mai fi), mai e si prim ministru. Dar ce se afla dincolo de aparente? Sa ramanem la privirea generala, deocamdata. Avem un fel de hangar neoprotestant pe care se rataceste o cruce (imi aduc aminte de replica unei arhitecte, de acum doua decenii, legata de o casa de rugaciune neoprotestanta din Oradea, cum ca o biserica nu are voie sa poate fi confundata cu altceva, in caz ca ii cade crucea) si care trebuie sfintit cu episcop, ca asa cere datina. Cineva, inca nu stim cine e istetul (in curgerea scrisa a acestui articol), il invita pe Ponta-cel-dornic-de-presedintie si pe alte fete politice ale zonei. Care chiar apar la sfintire. Dar invitatia e facuta in asa fel incat se ajunge si la OK-ul episcopului, din moment ce, in ziua sfintirii, exista deja un hrisov cu numele lui Dottore (de data asta vorbesc tot de Ponta) pe el si chiar si o diploma de onoare pentru el, si nu numai, iar comunicatul din partea eparhiei, publicat pe ce inca se crede ca este portalul oficial al BRU, si anume pe BRU.ro, vorbeste despre asteptata prezenta a lui Ponta. Discursul filmat al episcopului, si folosit, princeps, in articolul coolegilor de la Adevarul, ni-l prezinta pe PS Crihalmeanu vorbind sub un explicit banner electoral al lui Ponta. Asta, ca imagine… Dar, la imagine, se adauga si partea audio, discursul episcopului, din care citez: ,,Multi dintre martirii si marturisitorii Bisericii noastre ar fi dorit sa vada o asemenea adunare, in rugaciune, pentru sfintirea unui locas de cult, cu multimea protopopilor, preotilor aici prezenti, dar si cu prezenta onoranta a intaistatatorilor statului nostru, a excelentei sale domnului prim ministru, a excelentelor lor ministrilor, impreuna cu dansul, a autoritatilor de stat – domnul primar, domnul presedinte al consiliului judetean, domnul prefect si toti cei impreuna cu dansii. Spun – multi dintre acei care zaceau in inchisoare ar fi dorit sa vada o asemenea frumoasa adunare. Nu au vazut-o dar au avut taria de a crede ca noi, aici, urmasii lor, candva, vom putea implini acest vis." Un text corect, care ii aminteste, decent, pe cei de fata, dar care uneste nefericit pe cei care au putrezit in inchisori de urmasii celor care i-au trimis acolo. Si care cere, ca mana, manusa, textul acesta: ,,Dar lasati macar stramosii ca sa doarma-n colb de cronici; Din trecutul de marire v-ar privi cel mult ironici." Problema se adanceste de trecem de la text spre subtext si context. Ponta este cel care, tot in plin avant electoral, trece pe la Manastirea Nicula, de curand. Manastire care era cel mai iubit loc de pelerinaj al greco-catolicilor, parte din sufletul lor. Si care este doar una din manastirile si bisericile neretrocedate de catre ortodocsi. Care, mai mult, din voia fostului mitropolit Bartolomeu Anania, dusman declarat al ecumenismului, nu doar ca nu dadeau locul acesta posesorului de drept, cum, in Banat, a facut blandul nostru mitropolit, Nicolae Corneanu, ci s-au pus sa ridice acolo o catedrala ortodoxeasca, tinand biserica greco-catolicilor spre paraginire si, mai nou, flancand vechile cruci ale greco-catolicilor cu cenotafuri dupa care spera sa nu se mai vada nimic… Iconostasul vechi a ramas, inca, totusi, acolo… Am mai spus asta - prezentele certifica, legifereaza, consfintesc. Prezenta unui ierarh catolic la o ceremonie prin care patriarhul ortodox primeste inca unul dintre multiplele sale titluri de doctor honoris causa sau de cetatean de onoare e o rusine pentru ca legifereaza un abuz, cel care nu are o legatura sau un merit vizavi de o institutie sau un loc neavand motive sa fie elogiat acolo. A il avea pe plagiatorul Ponta drept invitat de onoare la Bistrita anuleaza munca cinstita pentru cele doua diplome de facultate pe care le are teologul si inginerul Florentin Crihalmeanu. Legifereaza politica furtului academic. Deturneaza istoria, multumind in numele antecesorului incarcerat acolo unde antecesorul celuilalt a fost tortionarul, decidentul, ucigasul. Tot astfel precum Ponta legifereaza posesiunea monstruoasa a ortodocsilor la Nicula, prin vizita sa, pupaturi si donatii. O lume a imaginii ce devine una a oglinzilor grotesti, in care se spera, dinspre politicieni, ca bizonul votant va ramane doar la suprafata, va aplauda si va vota. Ma gandeam la arhiepiscopul Gutiu, ultimul dintre ierarhii greco-catolici ai inchisorilor, pe care l-am condus, alaturi de episcopul Crihalmeanu, si de o mare de clujeni si de oameni veniti de mai de departe, pe ultimul drum. Facuse 14 ani de inchisoare. PAISPREZECE. Nu stiu de ce, in timpul ceremoniei, m-am pus sa numar florile din buchetul de trandafiri albi pus la catafalc. 14. Cate unul pentru fiecare an de inchisoare al arhiepiscopului. Miscatoare coincidenta. Nicicand, un buchet de trandafiri nu mi s-a parut mai greu, mai vast, mai scrasnit. Eu nu cred ca arhiepiscopul Gutiu, cel de dupa 14 trandafiri albi si grei, s-ar fi bucurat sa-i vada pe Ponta si pe ailalti acolo. Si mai cred ca daca se aude zgomot sub o anume scara din catedrala neterminata a Clujului, e tot arhiepiscopul, care se intoarce in sicriu. Ma gandeam la munca oamenilor de imagine din eparhiile greco-catolice, care asa de incet au prins cheag pe functia asta, acolo unde ei exista. La munca celui mai umil preot greco-catolic de parohie, care-l ingroapa fara sa-si ceara ortul pe ortodoxul sarman, refuzat de popa ortodox, pentru ca nu si-a putut plati cultul de ani de zile. La maicutele greco-catolice, prietenele mele, care duc iarna, cand crapa ouale sub corb, de ger, haine si de-ale gurii batranilor din sate pierdute din munti. La munca acestor oameni, care, fie ca vor, fie ca nu vor, este un capital de imagine pentru BRU. Capital distrus de gesturi ca cel de la Blaj, ca cel de la Bistrita. Dar sa ne intoarcem la ierarhul Crihalmeanu. L-am ascultat cu nespusa placere pe episcopul greco-catolic de Cluj Gherla, acum doi ani si jumatate, cand si-a primit titlul de Doctor Honoris Causa, laolalta cu mitropolitul ortodox Andreicut, la Universitatea Tehnica din Cluj. Dupa diplomele de inginerie si teologie. Diplome muncite. Langa un Andreicut care n-a stiut sa-mi explice, tehnic, cum bate Dumnezeu si daca el crede ca va scapa nebatut, spre zambetul ironic al colegilor din presa, care erau de fata cand am pus aceste intrebari. Pentru Nicula, pentru greco-catolicii tradati dintre care a plecat, pentru minciunile, atat de multe, legate de colaborarea cu Securitatea, de motivul colaborarii, de altele. Si care spunea, printre platitudinile anuntate in discursul sau: ,,Iar acum o sa inchei apoteotic" - enunt care a ramas celebru printre cunoscutii mei. Dar inainte cu cateva minute de aceste discursuri a inceput respectul meu pentru omul Florentin Crihalmeanu. Atentia mea fata de el. Si simpatia. Pentru ca nu a venit cu emfaza sa-si ia un titlu pe care sa creada ca-l merita. A venit muncit de ganduri, framantat, emotionat, ne-am strans mainile si mi-a soptit, inainte sa intre in sala: ,,Rugati-va pentru mine". Omul acesta nu este unul care vinde pe trei lei, care considera ca se poate juca lejer cu credinciosii din spatele sau, cu istoria. Si atunci de ce acceptul prezentei lui Ponta (sau chiar invitarea sa), de ce numele lui in hrisov si pe diploma de onoare, de ce discursul sub bannerul Ponta, de ce mentionarea martirilor la un loc cu urmasii criminalilor? Poate ca exista o explicatie ce, inca, ne scapa. Mai departe, facand ochii roata, vedem ca la aceasta ceremonie a participat si un anume Oltean, politician, tot ca invitat de onoare. Oltean, Oltean… Oare unde am mai auzit noi numele acesta? De avem o memorie ordonata, e simplu: e unul dintre deputatii grupati in jurul intereselor IPS-ului Bartolomeu Anania, care s-au zbatut sa se schimbe legile retrocedarilor dupa principiul proportionalitatii. Mai simplu: care au tras bocanci in gura greco-catolicilor, dupa cum putem vedea AICI si AICI, incercand sa faca astfel incat sa nu-si primeasca drepturile (pe de alta parte candidata Monica Macovei i-a ajutat sa-si recastige cateva dintre posesiuni). Asadar probabil explicatia unui amic, pe o retea de socializare, era justificata: de ce nu l-au invitat si pe Visinescu?… Si ca si cum toate acestea nu erau probleme indeajuns de mari, presa a fost data afara din biserica (imi cer scuze, stiu ca ar trebui sa folosesc ,,amfiteatru" sau ceva, dar o fac doar pentru curgerea textului) desi toti ,,civilii" ce nu aveau legitimatii de presa pe gat au ramas. Si au filmat. Si au pozat. Ca deh. Acuma numai de incendierea voita a bisericii (!) nu a fost acuzat PS Crihalmeanu. In rest, toate au fost impotriva lui. Chiar si faptul ca l-a atras in aceasta ,,cursa electorala" pe colegul sau din Lugoj, PS Mesian, tot o bila neagra e, in cosuletul cu mure, deja plin. Si totusi, daca schimbam putin unghiul? Ia sa vedem cum se vad lucrurile. Protopopul minte, minte, minte 1 L-am sunat pe protopopul greco-catolic din Bistrita, ,,omul locului", Ioan Frisan, cu doua intrebari mari si late, care s-au divizat in mai multe, pe parcursul discutiei. - Parinte, cum se s-a ajuns sa fie scoti ziaristii de la ceremonie? - Nu au fost scosi ziaristii! - Eu imi fac temele inainte sa sun sa intreb ceva, am in fata un material din presa locului, din Observator. L-ati citit? - Nu. Presa scrie ce vrea. - Mda, numai ca aici este si un filmulet pe care se vede cum sunt scosi colegii. Asadar? - N-o fost chestia asa ci ca sa nu sara pe premier, cu intrebari scurte, sa nu ajunga la altar. Eu colaborez de peste 15 ani cu ei, bine. - Sa nu sara pe el? Pai se intamplase ceva inainte, in ziua aia? - Nu s-a intamplat nimic. - Atunci nu era o masura exagerata? - Nu stiu de a fost, sareau pe el cu microfoanele, el a zis ,,dati-ne pace". El nici nu a vorbit, a vorbit dupa. Nu am vrut sa transformam asta in campanie electorala. - Dar cum de s-a ajuns la invitarea lui? - El a venit ca si prim ministru, cu ca si candidat. - Cum de era acel banner acolo? - Pai le-a pus primaria, ati vrea sa le scot? - As vrea sa stiu unde anume e pozitionat fata de biserica, din moment ce se vede asa de bine cand e filmat discursul episcopului Crihalmeanu. - Era in spatele scenei, dar si ACL e in fata. - Ala nu se vede la filmare. Totusi, cum s-a ajuns la invitarea lui Ponta? - Cum s-a ajuns? - Da, parinte, de ce nu l-ati invitat pe Rege, pe Basescu sau pe Iliescu? Ci pe Ponta? - Nu vreau sa intru in jocul discutiilor. Avem un departament pentru presa la Cluj, sunati acolo. - Departamentul ala nu exista acum cinci minute, cand mi-ati spus ca ziaristii nu au fost scosi din biserica? - Exista de cativa ani. Nu sunt aicea sa ma luati la bascalie! - Parinte, ce intreb eu e perfect logic. La prima intrebare mi-ati raspuns si ati dezvoltat, la a doua m-ati trimis la departament - nu fac bascalie si veti vedea asta pentru ca voi folosi exact intrebarile si raspunsurile primite. Asadar, departamentul nu exista si acum cinci minute sau NU VRETI sau NU PUTETI sa raspundeti la intrebarea asta? - No bine, domnita, eu va salut cu saru-mana si sa aveti o zi binecuvantata! Oare cate minciuni sunt in spusele, nici macar multe, ale protopopului Frisan din Bistrita? Aveam sa aflu ulterior. Dar mai intai sun si la ,,departament", la Cluj, la purtatorul de cuvant al eparhiei, preotul Daniel Avram. Dar imediat dupa ce inchid telefonul cu Frisan, ca sa nu apuce sa influenteze cumva apele si aici. Intreb direct de unde a venit invitarea lui Ponta si mi se spune direct, fara colaterale: ,,A fost o initiativa a parintelui protopop de acolo, a fost o organizare foarte placuta. Victor Ponta a venit, s-a comportat ca un simplu credincios, ca un simplu politician care vrea sa asiste la o slujba greco-catolica". Pentru ca, desigur, l-o fi lovit pe Ponta, brusc, in luna electorala, dragostea de greco-catolici… Tot asa cum, vorbind despre Lukoil, ca premier, Ponta spune si ,,daca voi ajunge pesedinte (…)". Ponta nici nu respira ne-electoral, nu-si scoate un cos ne-electoral. Iar actiunile sale, numite de premier, sunt actiuni electorale, pe fata, pentru orice fiinta de la maimuta antropoida in sus. Chiar si pentru un Neanderthal. Nu-mi place cand un preot minte. Imi aduce mereu aminte de ideea aceea din Biblie, cum ca cine pastreaza legea dar o calca intr-o privinta, se considera ca a incalcat toata legea. Oare ce mai ascunde Frisan? Ziaristii arata, toti, ca au fost indepartati de la ceremonie 1 Sun la colegii din presa din Bistrita. Vorbesc cu mai multi, citez din discutia cu Liana Muresan, de la Gazeta de Bistrita, care a fost la sfintire, daca a da afara ziaristii se poate chema ca a fost la sfintire. Imi confirma cele aparute in ARTICOLUL ei si imi da si detalii punctuale: ,,Nu a sarit nimeni pe premier. Cei de la SPP au spus ,,Va rugam sa parasiti biserica" iar protopopul Frisan a spus ,,Nu faceti poze, nu filmati, jurnalistii nu au voie sa participe la ceremonie". Colega imi spune si de materialele din Bistriteanul si din Adevarul , care arata acelasi lucru. O nesimtire crasa fata de presa, venita din partea protopopului Frisan. Inca o minciuna a protopopului. Se strang. Dar mai ramane de vazut si ,,de ce". Vedeti, chiar si prezenta unui student la jurnalistica, onest, aflat in a doua sa saptamana de scoala, acum, ar fi fost mai de ajutor eparhiei decat alegerea lui Victor-Ponta-cel-pazit. Dar a fost ales premierul. Presa a fost data afara. Spontan sau nu. In fapt, dupa aceste discutii, aflu ca aceasta matrasire a colegilor a fost hotarata de Frisan cu o zi inainte, in timp ce se calcula cum sa curga mai bine ,,eventul". Mai bine pentru cine, parinte protopop? Sau spre raul cui? Episcopul va trebui sa nu se mire cand nu se va mai putea scobi in nas, oricat de discret, sau scarpina undeva, cand i-o veni, fara sa simta blitul vreunui coleg din presa pe el, in Bistrita si poate chiar in Cluj - lipsa de minima curtoazie fata de presa se plateste si nu se uita usor. Dar NU EPISCOPUL A DECIS scoaterea presei ci Frisan. Atata doar ca, la prima vedere, se numara la episcop. Oare asa trebuia sa fie? Razbunarea lui Frisan 1 Sa vedem ce avem pana acum: un protopop ticalos, ce minte pe mai multe nivele, se eschiveaza atunci cand se simte incoltit, ce a facut o invitatie unui candidat la presedintie ca sa apara la un eveniment cu inalte fete bisericesti in plina campanie electorala. De ce s-au intamplat acestea? Are Frisan ceva sa-i plateasca episcopului sau? Si de ce nu a refuzat acesta tot esafodasul de intrigi si neasezari, ce era evident impotriva imaginii sale? Mai mult, de ce a ajuns sa pomeneasca de martirii inchisorilor avandu-i alaturi de ,,rosii" aceia? Se prea poate ca piesele sa se lege asa. ,,Chestia" aceea ce urma sa devina biserica era migalita de o vreme cand a ajuns episcopul s-o vada prima data. A ajuns la usa ,,chestiei", a intrat si, in loc sa ia din painea si sarea cu care era asteptat, s-a scapat si, socat, a intrebat: ,,Asta-i biserica?…" - de fata cu mai multi dintre cei ce il intampinau, si spre ura lui Frisan. Episcopul a realizat ca i-a dezamagit pe oameni, exact cum s-ar intampla cand o precupeata cu flori de plastic langa pestele de sticla de pe mileu nu e admirata pentru ,,gustul sau". Dar ce nu cred ca si-a dat seama, in acel moment, PS Crihalmeanu a fost ca amfiteatrul acela de ,,vorbit in limbi" neoprotestante va deveni incinta din ,,Lectia de anatomie a doctorului Tulp", in care cel disecat, pe viu, dupa toate acestea, va fi el… Nu stiu ce ,,si-a jurat atunci in barba", la acea prima descindere a episcopului, protopopul cu damf de trandafir, dar a reusit sa-l faca parte pe superiorul lui dintr-o problema care era sigur, din cate am vazut din replicile sale, ca il va afecta doar pe episcop si atat. Minciuna iese la suprafata, PARINTE. Dar, dincolo ca erau toate puse cu mana, invitatul, bannerul care se vedea exact cum trebuie, si tot, de ce a acceptat PS Crihalmeanu sa fie parte din astea si de ce a mai si plusat cu discursul acela neinspirat? Nu e un secret pentru cei din Eparhia Cluj-Gherla ca Prea Sfintia Sa a trecut prin incercari grele anul acesta - vorbesc de pierderea mamei sale, de care era foarte legat - de altfel, un om deosebit, de care erau legati toti din jur… Intr-un om smerit si intors spre meditatie si spre perfectionare spirituala, astfel de evenimente duc spre chiar mai multa umilinta, mai mare dorinta de a nu fi ranit pe cineva. O spun iar - unele de aici sunt date, si au fost prezentate ca atare. Altele sunt supozitii ale mele, intemeiate pe faptul ca stiu si istoria mai recenta a BRU dar si cunosc unii oameni din institutie. Stiu cert ca ierarhul a regretat ca i-a ranit pe bistriteni ne-laudandu-le hardughia aceea. Si cred ca a incercat sa compenseze acest lucru, acceptand ceea ce, cu perfidie, ii intindea Frisan. Tot din acest motiv a incercat sa aiba un discurs in care sa multumeasca tuturor pentru cele bune. Dar, semintele raului au mereu putere de germinatie mai lunga. Pentru ce sa fi acceptat o astfel de confirmare rusinoasa a unui candidat electoral? Pentru ce sa fi fost el, candidatul, din PSD cand, cu o zi inainte, cardinalul ii mangaia pe PDL-isti in catedrala Blajului? Chiar si o vanzare se face coerent, nu? De ar fi participat toti ierarhii la Conferinta Episcopilor, in toamna, macar s-ar fi stabilit un scor comun si o latura coerenta politica de promovat. UNA. Daca se dorea asta. Daca unul din ierarhi scade piata, daca, asa cum s-a intimplat deja, sustine o alta latura politica? Pana si in vanzare trebuie coerenta, nu? Dar se pare ca nu asta s-a intamplat. De unde aratam de ce cred ca asupra cardinalului a avut loc o manipulare nebuloasa (sau nu nebuloasa, dar raman la acest nivel), ierarhul clujean a fost cert prins in minciunile evidente ale protopopului, sporind problema - eu cred ca exact din dorinta de a isi rascumpara un moment din sinceritate din trecut. Judecati voi de are logica ce spun sau nu. Ca a devenit o victima, asta e clar. Totusi, cumoscandu-l, eu cred ca a fost prins intr-un joc murdar, exploatandu-se si sensibilitatile lui, si felul sau impaciuitorist de a fi. Cat despre participarea Prea Sfintitului Alexandru Mesian… Certificarea lui Ponta nu este decat un alt gen de Medjugorje romanesc. Orice s-ar zice, o escrocherie nu trebuie incurajata. Si, uneori, trebuie spus NU. Acum niste ani, un presedinte s-a trezit sa dea, tot intr-un moment sensibil, niste distinctii unor ierarhi greco-catolici. PS Alexandru Mesian a acceptat distinctia, considerand ca nu poate refuza un presedinte. Dar PS Virgil Bercea, ierarhul de la Oradea, a spus NU. Si a si explicat de ce. Un gest deosebit, al unui ierarh ce refuza o distinctie electorala. Invatati sa spuneti NU, de tineti la imaginea bisericii! Canonul 384 din Codul Canoanelor Bisericilor Orientale interzice preotilor si ierarhilor catolici sa faca politica. Apare acolo: ,,Nu vor lua parte activa in partidele politice si nici in conducerea asociatiilor sindicale, decat daca, dupa judecata episcopului eparhial, sau daca dreptul particular prevede astfel, a patriarhului sau a altei autoritati, o cere nevoia de a apara drepturilor Bisericii sau promovarea binelui comun." Am sa intreb la Vatican de s-a facut o derogare pentru romani. Sau daca ce s-a intamplat aici apara cu ceva ,,drepturile bisericii". Nevoie de comunicare. Adevarata. 1 Oricum, acest canon interzice politica. Dar nu interzice comunicarea (comunicarea-cuminecare, cum o numea Noica). BRU este o biserica in agonie in ceea ce priveste comunicarea - iar, rezolvata aceasta problema, lezari drastice de imagine, ca cele prezentate aici, probabil ca nu ar fi avut loc. E o biserica ce nu are un purtator de cuvant acolo unde se afla inima ei, in Blaj, si multe dintre evenimentele de aici trec nemarcate. Nu se stie clar care este portalul oficial al institutiei, cine si ce ar trebui sa puna pe el, aparand si concurenta ciudata a portalului Curiei, un portal haotic, homofob si care isi da su stangu-l dreptul in multe situatii. Cardinalul a afisat mereu o frica majora fata de presa, amintind de bancul cu partizanul cotizant pastrat in fantana, caruia nu-i spune nimeni ca razboiul s-a terminat. Nu se poate trai in afara comunicarii, in afara imaginii. O lectie pe care romano-catolicii o urmeaza exemplar, inclusiv in Romania. Comparand beatificarea ierarhului Anton Durcovici cu evenimentul prin care a fost creat cardinal ierarhul Lucian Muresan, vedem o diferenta ca de la cer la pamant. Iesenii au lucrat exemplar, pregatind evenimentul cu ingrijire, oferind sprijin si informatii tuturor celor ce aveau nevoie sa se documenteze asupra a ce urma sa se intample acolo. Poate si pentru ca ierarhul lor, Petru Gherghel, nu este omul care sa fuga din fata presei, care sa o minta sau care sa nu stie ce a spus unui ziarist. Pe cand la numirea noului cardinal nu a stiut nimeni sa trimita un comunicat cu povestea vietii ierarhului Muresan, desi este remarcabila, nu s-a straduit nimeni sa explice agentiilor de presa ca acesta este un eveniment marcant pentru intreaga Romanie, nu doar pentru o mana mica de oameni. Ambasadorul Romaniei la Vatican, un alt om pe care nu-l da afara din casa logica activitatii, nu a facut vreun gest pentru a promova eficient evenimentul cel mai mare pe care-l avea in batatura, de la numirea sa, in afara catorva sticle de sampanie – si alea numarate pe ,,cate s-au deschis si cate nu". A spus senin ca nu se afla nici un ziarist roman in Catedrala Sfantul Petru, inainte de ceremonie, desi eram la trei metri in spatele lui, si o simpla consultare a listei Biroului de Presa al Vaticanului ar fi facut sa-mi vada numele pe lista. O alta lipsa de comunicare ce a daunat imaginii BRU… Am gasit intr-un ziar din 1945, din Blaj, un fragment care merita citat aici. Spunea asa: ,,Daca ar trebui sa-mi dau crucea episcopeasca, ornatele bisericesti si toate mobilele mele pentru garantarea existentei ziarului catolic, as face-o" (Papa Pius X pe cand era cardinal). La capatul opus acestei fantastice lectii de comunicare se afla, din pacate, cardinalul greco-catolic Muresan, atitudinea sa, influentata sau nu, fiind parte din tacerea oarba a unei biserici ce nu a invatat in 25 de ani sa comunice. Il intrebam candva pe monseniorul Federico Lombardi, purtatorul de cuvant al Sfantului Scaun, adica al ultimilor doi papi, ce trebuie spus celor care vin cu scuza ca ,,Isus Cristos n-a avut birou de presa". A spus spontan un lucru frumos, care ar trebui sa-i faca pe timorati sa se mai deschida - ca printre primele exemple de comunicare pot fi luate si scrisorile Sf Apostol Paul. Asa se vede la Roma. Vedeti, aici, insa, se intampla lucruri ciudate, lucruri urate. Lucruri ce arata a vanzare si afecteaza imaginea unei biserici ce era vazuta ca mai spalatica pana acum. Si e pacat. E ok ca aceste gesturi electorale - revenind la oile noastre - sa se intample daca de luni, sa zicem, toate bisericile neretrocedate pana acum vor fi restituite, prin grija premierului, posesorului lor de drept. Daca turistii semi-analfabeti nu vor merge la Sapanta pentru a cauta ,,crucea cu soacra" ci ca sa dea de biserica greco-catolica ce nu doar ca e ne-data inapoi ci e si refatadata, in ciuda faptului ca se afla un proces pe rol, pentru ea. Daca biserica din Salonta, la care trebaluiesc de zor ,,fratii" ortodocsi, desi se afla si ea in litigiu, ar redeveni ce a fost, fara adaugirile ticaloase recente, facute ca partea ortodoxa sa nu o mai dea inapoi, pretextand investitii majore acolo - in fapt umflate pe hartii exact pentru a-si pastra furtul. Daca biserica din Ungheni, ingropata in sarcofagul ortodox, sub pretextul ca nu mai are structura de rezistenta buna, ar fi ajutata de legiuitori sa se scuture de mizeria cojilor ortodoxe adaugate si ar trai iar cum a fost si pentru cei care au ridicat-o. Daca as putea merge pe Valea Izei si prin tot Maramuresul fara sa aud aproape in fiecare sat, de la prietenele mele: ,,Asta e biserica noastra pe care ne-au furat-o si nu ne-au mai dat-o" sau, si mai grav, ,,Aici a fost biserica noastra pe care ne-au distrus-o"… Daca biserica de patrimoniu din Badacin, satul lui Maniu, n-ar mai sta cu lacatul ortodox pe ea, sa se paragineasca si intr-o zi sa pice, desi ortodocsii nu au nevoie de ea, si este clar ca nu doresc decat sa o vada iesita de tot din istorie… Si nu in ultimul rand daca prietenele mele, calugarite greco-catolice, n-ar mai fi fortate de imprejurari sa ramana in fata intrarii, la Nicula, in casa lor de drept, plangand in masina dupa istoria lor furata, sub dealul cu stramosii lor flancati ticaloseste de cruci mincinoase, de imprumut. Dottore Ponta, se aude? Ramona Balutescu The post Cine vinde Biserica Greco-Catolica din Romania, si pe cat? appeared first on Presa Oradea.