Cati bani au primit Universitatile de la stat in 2015. 347 de milioane la Cluj, 45 la Oradea!

1,9 miliarde de lei, aceasta este suma pe care Ministerul Educatiei a platit-o celor 49 de universitati romanesti in 2015. Dincolo de diferenta intre nivelul de pregatire al studentilor, Universitatea din Oradea a primit anul trecut aproape 45 milioane de lei in timp ce Clujul, a primit, pentru toate cele sase universitati, 347 de milioane […] The post Cati bani au primit Universitatile de la stat in 2015. 347 de milioane la Cluj, 45 la Oradea! appeared first on Presa Oradea.  1,9 miliarde de lei, aceasta este suma pe care Ministerul Educatiei a platit-o celor 49 de universitati romanesti in 2015. Dincolo de diferenta intre nivelul de pregatire al studentilor, Universitatea din Oradea a primit anul trecut aproape 45 milioane de lei in timp ce Clujul, a primit, pentru toate cele sase universitati, 347 de milioane de lei. Banii aduc dezvoltare iar dezvoltarea aduce si mai multi studenti. Pe acest principiu, universitatile mici, vor ramane mereu mici. Sumele primite de la Ministerul Educatiei au variat in 2015 intre aproape 175 de milioane de lei, suma maxima primita de Universitatea Politehnica Bucuresti si 4,8 milioane de lei, suma cea mai mica, primita de Universitatea Maritima Constanta. Intr-un top al repartizarii pe universitati a alocatiilor bugetare destinate finantarii institutionale pe anul 2015 (decembrie), dupa Universitatea Politehnica Bucuresti se afla Universitatea Babes-Bolyai din Cluj-Napoca cu peste 144 de milioane de lei, Universitatea Bucuresti cu aproape 118 milioane lei, Universitatea Tehnica Cluj Napoca cu 103 milioane de lei si Universitatea ,,Al. I. Cuza" din Iasi cu aproape 92 de milioane de lei. La polul opus, in afara de Universitatea Maritima Constanta foarte putini bani au primit Universitatea ,,Constantin Brancusi" din Targu Jiu - aproape 7 milioane de lei, ANEFS Bucuresti - aproape 7,6 milioane de lei, Universitatea ,,Eftimie Murgu" din Resita - 8,1 milioane de lei si Universitatea de Arta si Design din Cluj-Napoca cu aproape 8,2 milioane de lei. De opt ori mai mult Universitatea din Oradea este in partea de jos a clasamentului cu aproape 45 de milioane de lei. ,,Clujul are 6 universitati si a primit, in total 347 de milioane de lei. Un oras care e dublu cat Oradea si primeste un buget de aproape opt ori mai mare. Eu ma compar cu altele. Depasim putin Sibiul (n.r. 44,1 milioane de lei), nu ne comparam cu Suceava (25,4 milioane de lei). Asta e un lucru foarte bun la Oradea. Banii astia vin aici. Banii se dau exact ca pentru paturile de spital. Cati studenti sunt, atatia bani vin. Nu-i insa totuna in ce salon e patul. E una pentru un bolnav care are probleme cu ochii si una pentru unul care are nevoie de operatie pe creier. La noi, daca Ministerul da, de exemplu, 100 de lei pe un student pe domeniul umaniste, stiinte economice, stiintele educatiei, istorie etc., pentru inginerie ne da 175 de lei, 215 lei pentru medicina, 165 de lei pentru fizica si 300 de lei pentru un student de la muzica. Ma refer la locuri bugetate. Daca as avea 15.000 de studenti numai la socio-umane as primi o suma, la politehnica o alta suma. Nu pot insa sa fac o Universitatea axata pe muzica. Nu as avea suficienti studenti. Cerea de piata este foarte importanta aici, si ea reglementeaza situatia. De asta trebuie sa tinem toate specializarile, societatea are nevoie de toate, intr-un numar ponderat. Incurajam zona reala: inginerie, chimie, fizica si medicina. 65-70% din locurile totale bugetate pe care le impartim la facultatile noastre, tin de zona asta. As putea sa dau la Drept 150 de locuri bugetate. Toate s-ar ocupa. Dar nu, dau 40" a explicat rectorul Constantin Bungau. Sansa proiectelor Ramane totusi intrebarea ,,de ce se dau sume diferite pentru specializari?". Toti studentii muncesc si cu toti facultatile cheltuie munca si bani. ,,Nu chiar", explica rectorul Universittii din Oradea ,,un plan de invatamant are un numar diferit de ore pe saptamana, conform curriculelor europene. La inginerie sunt intre 26 si 28 de ore fizice. Pe saptamana ar fi 40 de ore de predat, cate 8 ore pe zi. Un student nu-i pus sa stea 40 de ore, ca un lucrator intr-o fabrica, dar e pus 26-28 de ore fata in fata cu profesorul. La stiinte economice avem intre 20 si 22 de ore pe saptamana. Sunt clar mai putine iar formatiunile pot fi de 30, daca se fac seminarii pe grupe. Este mai multa munca la inginerie. Aici e nevoie de laborator. Si banii cheltuiti de Universitati cu un student sunt mai mari la inginerie decat la Stiinte Economice. La muzica e si mai scump pentru ca daca faci instrumental, faci doar cu unul sau doi studenti. Costurile cresc exponential, este musai sa ai sala dedicata pentru fiecare instrument. Trebuie sa stii sa jonglezi cu toate astea, sa ai un plan managerial clar". In concluzie, este foarte dificil ca o Universitate mica sa se dezvolte si sa concureze cu cele mari. Banii mai multi vor crea facilitati mai bune, vor aduce profesori mai buni, vor duce la performanta iar studentii se vor indrepta spre ele. Nisa pe care se poate evolua, pe care se poate schimba situatia o reprezinta proiectele europene pentru ca cercul vicios al platii pe cap de student va aduce mereu mai putini bani la universitatile mai mici. Ichim Vasilica The post Cati bani au primit Universitatile de la stat in 2015. 347 de milioane la Cluj, 45 la Oradea! appeared first on Presa Oradea.