BNR cere să avem guvern funcțional. „Avem nevoie de un parcurs ferm şi asumat de consolidare fiscal-bugetară”

Viceguvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Cosmin Marinescu, a avertizat că prelungirea crizei politice poate afecta încrederea investitorilor și spune că investitorii români și străini au drept așteptare legitimă votarea unui guvern funcțional.

„În prezent, în ciuda instabilităţii politice, vedem semne bune în planul consolidării bugetare, progrese recunoscute şi de către agenţiile de rating, însă prelungirea crizei politice tinde să devină tot mai problematică. Revenirea la normalitate în planul guvernării este esenţială pentru încredere economică. Este şi aşteptarea legitimă a mediului financiar şi investiţional, intern şi extern, dar şi a mediului antreprenorial românesc”, a spus Marinescu, citat de Digi24.

„În economie nu există scurtături către prosperitate”, a punctat oficialul BNR.

Declarațiile vin în contextul în care premierul desemnat, Siegfried Mureșan, încearcă să treacă prin Parlament cabinetul PNL–USR–UDMR, fără a avea însă prea multe șanse, în vreme ce agenția Standard & Poor’s va face vineri public raportul privind ratingul de țară al României.

Libertatea a detaliat recent mai multe crize suprapuse cu care se confruntă România. Guvernul demis, condus de Ilie Bolojan, nu poate face rectificare bugetară, iar o serie de instituții din domeniul sanitar și primăriile mici riscă să rămână fără bani de luna viitoare.

Concomitent, Guvernul trebuie să facă și proiectul de buget pe anul 2027, când trebuie să reducă deficitul bugetar de la 6% din PIB la 5%, în condițiile în care Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) s-a terminat, iar anul viitor România va primi astfel mai puține fonduri europene.

Concomitent, România se confruntă și cu alte probleme, care afectează planeta la nivel global: „apocalipsa dobânzilor”, criza energetică, criza motorinei și o posibilă criză a gazelor la iarnă.

Marinescu a afirmat că România are nevoie de un „parcurs ferm și asumat de consolidare fiscal-bugetară”.

De asemenea, a avertizat că cheltuielile cu dobânzile sunt peste 3% din PIB, iar acesta este nivelul la care România trebuie să ajungă cu deficitul, fiind limita maximă prevăzută in legislația europeană.

„Avem nevoie de un parcurs ferm şi asumat de consolidare fiscal-bugetară. Contextul actual este marcat de creşterea datoriilor publice. La nivelul Uniunii Europene, datoria publică a depăşit 80% din PIB, iar ceea ce îngrijorează în cazul României este viteza de acumulare a datoriei din ultimii ani, când ritmul de creştere a fost triplu faţă de cel din perioada pre-pandemie. Consecinţele sunt imediate. Cheltuielile cu dobânzile sunt prevăzute în bugetul actual la 3% din PIB, deci cheltuim cu dobânzile mai mult decât deficitul la care ţintim să ajungem”, a afirmat el.

Viceguvernatorul a spus că trebuie eliminată evaziunea la TVA.

„Bugetul public trebuie curăţat de necunoscute şi compromisuri. De exemplu, în planul veniturilor, politica fiscală trebuie să vizeze reducerea consecventă a gap-ului de TVA, iar îmbunătăţirea cadrului fiscal trebuie să ţină cont de avantajul esenţial al predictibilităţii fiscale. Întrebarea-cheie este cum putem atinge obiectivul de consolidare fără a afecta, semnificativ şi durabil, creşterea economică, a spus el.

De asemenea, Marinescu a spus că politicile publice trebuie să acorde prioritate domeniilor care contribuie la calitatea vieții, indicând sănătatea, educația și apărarea.

„Politicile dedicate nevoilor reale din societate trebuie să prioritizeze, în special, domeniile care susţin calitatea vieţii şi rezilienţa pe termen lung: Sănătatea, Educaţia, Apărarea. Aproximativ jumătate dintre tinerii de 15 ani comportă carenţe majore în abilităţile educative de bază. Or, aceasta este şi consecinţa unor alocări bugetare suboptimale pentru Educaţie, ceea ce afectează competitivitatea unui capital esenţial, capitalul uman. Sustenabilitatea nu poate fi obţinută fără reforme, iar reformele nu pot fi gândite fără echitate socială”, a spus Marinescu.

Concomitent, acesta a indicat și prolema disciplinei financiare.

„Disciplina financiară din companiile de stat și dependența multora dintre acestea de bugetul public reprezintă, cu certitudine, un semnal de alarmă la adresa finanțelor publice, dar și la adresa bunei funcționări a piețelor”, potrivit Financial Intelligence.

El a indicat și existența unui paradox: România are cea mai redusă intermediere financiară din Uniunea Europeană, în timp ce firmele românești apar drept cele mai îndatorate.