Ai nostri tineri...

In odaia in care comunismul si-a dat, timp de peste doua decenii, sfarsitul, democratia a crescut greu. Duhoarea a otravit aerul tintuind incremenite, ca intr-un insectar, sperantele. O mare parte din vietuitoare, aproape trei milioane, au fugit pe sub usa, ori s-au strecurat prin crapaturile zidurilor, in alte lumi. Cei ramasi, in aerul rarefiat si […] The post Ai nostri tineri… appeared first on Presa Oradea.  In odaia in care comunismul si-a dat, timp de peste doua decenii, sfarsitul, democratia a crescut greu. Duhoarea a otravit aerul tintuind incremenite, ca intr-un insectar, sperantele. O mare parte din vietuitoare, aproape trei milioane, au fugit pe sub usa, ori s-au strecurat prin crapaturile zidurilor, in alte lumi. Cei ramasi, in aerul rarefiat si aproape irespirabil, s-au tarat incercand sa construiasca ceva. Nu a venit nimeni sa deschida larg ferestrele. Au fost doua decenii ca-n vestul salbatic, in care fostii comunisti, infiltrati peste tot, au facut bani, au furat, mintit, manipulat. Totusi, gandindu-se sa-si mai spele din pacate, au pus Romania pe drumul ei firesc, spre Europa. Poate copiii lor nu vor pleca la munca in alte lumi si le vor da o cana de apa la batranete. Generatia tanara, dadea sperante. Erau si in Oradea cativa tineri cu idealuri, care voiau sa se implice, sa schimbe lucrurile. Pentru asta insa, era musai ,,sa se faca frati cu dracu pana trec puntea". Pe unii i-a adus tata de mana la partid, pe altii i-au promovat oamenii politici din diferite partide, altii au tradat organizatiile politice in care s-au inscris trecand la altele. E normal, credeam atunci. Trebuie aplicata ,,reteta", nu exista alta posibilitate. Trebuie sa dea din coate, sa se faca prieteni cu toti slinosii si manipulatorii, sa nu le sublinieze incompetenta, coruptia, proasta crestere etc. Schimbarea vine cu strangere de dinti, cu clema pe nas si capul intors in cealalta parte. Din pacate, dupa cativa ani, tinerele sperante s-au pierdut in increngatura de interese, de lupte marunte si obscure. Au devenit muti, surzi si timizi. E greu sa vorbesti despre coruptie cand stii ca seful tau de partid are firma lui personala cu care face ,,invarteli" ca sa ai piscoturi pe masa la adunarile de partid. Daca ai vorbi despre plagiatori ai vorbi despre funie in casa spanzuratului, daca te deranjeaza ceva din partid trebuie sa taci ca sa nu fii acuzat de ,,indisciplina de partid". Cu presa nu vorbesc decat cei desemnati. Unii lancezesc in umbra unor personaje carismatice, a caror personalitate le paralizeaza orice idee, orice intentie de a face lucruri. Tinerii plini de sperante, care voiau sa schimbe Romania, se dau acum cu o tona de gel si sunt plimbati ca moastele pe la adunari, sunt scosi in fata ca la circ, doar pentru a li se arata romanilor ca partidele se inoiesc, ca au sange proaspat. Locurile caldute de la birou, munca putina si banii multi, anturajul select i-a transformat intr-un fel de functionari incantati de propria persoana cand se uita in oglinda. Ce s-a intamplat insa cu visele si idealurile acestor oameni? S-au topit, strivite de tot felul de datorii. Fata de sefii care le-au pus lingura si furculita in mana, fata de colegul care i-a pus sotia, tata, mama, sora etc. intr-o functie importanta, fata ,,virilul" cu care se saluta cordial masculul alfa din fruntea partidului, de la Bucuresti. Pe ei nu i-a facut talentul, priceperea, dorinta, calitatile sau oamenii care au vazut in ei un licar de speranta, politicieni, i-a facut exact cei despre care spuneau ca trebuie schimbati inainte de a intra in politica. Fata de aia vor fi datori toata viata. In Oradea, lucrurile se schimba in jur, oameni cu proiecte importante imbunatatesc infrastructura, se inceraca o reinventare a vietii culturale, a turismului. Unde sunteti voi, tinerii aceia care voiati sa rupeti lumea in doua in urma cu cativa ani? Cand veti avea parul alb si va vor intreba copiii, ce ati facut pentru lumea in care ei vor trai, ce le veti spune? Ca ati castigat batalii electorale, ca ati livrat replici taioase si nu ati ridicat mana in consiliul local sau judetean, ca v-ati plimbat pe la televiziuni si ati tinut cuvantari rasunatoare la partid, ca v-ati plimbat cu avionul de la Bruxeles la Bucuresti, ca ati plimbat jurnalistii de la o lucrare la alta, lucrari la care voi nu aveati nicio contributie, ca ati taiat paglici la proiecte facute de altcineva? Ce le veti spune? Fiecare dintre noi, are la dispozitie o jumatate de secol (plus sau minus) in care poate schimba ceva, poate face ca existenta lui sa nu fie in van. Simtiti ca existenta voastra se consuma cu vreun rost? Ichim Vasilica The post Ai nostri tineri… appeared first on Presa Oradea.