ABA Crișuri finalizează 11 investiții PNRR în valoare de 212,87 milioane de lei

ABA Crișuri finalizează 11 investiții PNRR în valoare de 212,87 milioane de lei

Reabilitarea barajului Leșu, cea mai importantă investiție din portofoliul PNRR, readuce acumularea în exploatare controlată și integrează o componentă dedicată protecției mediului.

Oradea, 17 august 2026 – Administrația Bazinală de Apă Crișuri a finalizat portofoliul de investiții finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), cu o valoare totală de 212,87 milioane de lei. Evenimentul a fost marcat printr-o vizită în teren la Acumularea Leșu, la care au participat viceprim-ministrul Tánczos Barna, ministra Mediului, Diana Buzoianu, ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, conducerea Administrației Naționale „Apele Române”, prefectul județului Bihor, precum și reprezentanții instituțiilor și structurilor colaboratoare implicate în realizarea proiectului.

Reabilitarea Acumulării Leșu, în valoare de 113,18 milioane de lei, este cea mai importantă investiție din portofoliul PNRR al ABA Crișuri și singurul proiect PNRR din România de reabilitare a unui baraj care integrează o componentă dedicată protecției mediului.

După aproape 12 ani, Leșu revine la exploatare controlată

Barajul Leșu, construit în perioada 1969–1973 și pus în funcțiune în 1973, este amplasat pe Valea Iad, la aproximativ 6 kilometri în amonte de localitatea Remeți, județul Bihor. Cu o înălțime de 60,5 metri și o lungime a frontului de barare de aproximativ 181 de metri, acumularea are un volum brut de 28,3 milioane de metri cubi și un rol important în gospodărirea apelor și managementul riscului la inundații.

După creșterea infiltrațiilor și funcționarea în regim restricționat, lacul a fost golit în 2015. Reabilitarea amplă a început în mai 2025, prin PNRR. Reumplerea controlată a acumulării a început în mai 2026, iar în prezent gradul de umplere este de aproximativ 18%. Procesul se desfășoară etapizat, cu monitorizarea permanentă a comportării barajului și a parametrilor de exploatare.

Lucrările permit revenirea acumulării la funcțiile sale principale: retenția și regularizarea debitelor, atenuarea viiturilor, manevrarea controlată a debitelor și susținerea funcției energetice a sistemului Leșu–Remeți–Munteni.

Investiție pentru siguranța a peste 225.000 de locuitori

Reabilitarea Acumulării Leșu contribuie la creșterea siguranței pentru peste 225.000 de locuitori din zona deservită și reduce riscurile pentru localitățile Remeți, Munteni, Bulz, Lorău, Bratca și Bălnaca, precum și pentru infrastructura și obiectivele socio-economice de-a lungul Văii Iadului și al Crișului Repede.

Lucrările au inclus reabilitarea măștii din beton armat de pe paramentul amonte, aplicarea unei geomembrane impermeabile pe aproximativ 12.100 m², lucrări de etanșare și drenaj, injecții în baraj și fundație, reabilitarea galeriei de injecții, modernizarea prizelor și a echipamentelor hidromecanice, precum și refacerea infrastructurii de acces și intervenție.

A fost modernizat și sistemul de monitorizare, prin integrarea aparaturii de măsură și control, a stațiilor hidrometrice, a supravegherii video, a sistemului de alarmare și a platformei SCADA. Astfel, parametrii hidrologici, climatici și cei privind comportarea construcției pot fi urmăriți într-un sistem integrat și utilizați pentru luarea deciziilor operative.

Leșu, primul baraj din România cu o componentă de mediu dedicată

Un element distinctiv al proiectului este componenta dedicată protecției mediului. Leșu este primul baraj din România care, în cadrul unui proiect amplu de reabilitare, integrează un pasaj piscicol, trei insule plutitoare și sisteme pentru interceptarea și colectarea materialului plutitor și a deșeurilor.

Scara de pești de tip sifon contribuie la restabilirea conectivității ecologice a Văii Iad și permite depășirea unei diferențe de nivel de aproximativ 60 de metri, printr-un traseu de circa 640 de metri, împărțit în opt tronsoane. Cele trei insule plutitoare, înierbate cu plante specifice zonei, au o suprafață totală de aproximativ 150 de metri pătrați și contribuie la diversificarea habitatelor și la crearea unor zone de refugiu pentru biodiversitate. Sistemele de tip Log Boom, amplasate în apropierea corpului barajului și în zona de vărsare a Văii Iad în acumulare, interceptează materialul plutitor și deșeurile înainte ca acestea să ajungă la prizele și echipamentele hidrotehnice, contribuind la protejarea infrastructurii și a ecosistemului.

11 investiții PNRR pentru modernizarea infrastructurii de gospodărire a apelor

Prin trei componente strategice ale PNRR, ABA Crișuri a realizat 11 investiții în valoare totală de 212,87 milioane de lei. Portofoliul include reabilitarea barajului Leșu, realizarea polderului Sălard, cu o zonă umedă de 6 hectare, reabilitarea termică și energetică a patru sedii de exploatare și lucrări de reabilitare a digurilor, inclusiv prin realizarea a aproximativ 191 de kilometri de piste cicloturistice.

„În spatele acestor 11 investiții stau ani de muncă, efort susținut și multe momente în care a trebuit să găsim soluții și să ținem pasul cu termene foarte strânse. Reușita proiectului de la Leșu și a întregului portofoliu PNRR este rezultatul muncii tuturor celor implicați.Le mulțumesc în mod special Ministerului Mediului și Ministerului Dezvoltării, precum și prim-ministrului Ilie Bolojan, instituțiilor guvernamentale, prefectului județului Bihor, Marcel Dragoș, Administrației Naționale «Apele Române», proiectanților, constructorilor și colegilor din cadrul ABA Crișuri. Fiecare a avut un rol important în ducerea acestor proiecte la bun sfârșit. Nu a fost ușor, dar am reușit împreună să transformăm fondurile PNRR în investiții concrete, iar astăzi avem o infrastructură de gospodărire a apelor mai sigură și mai bine pregătită pentru ceea ce urmează. Leșu este cel mai important exemplu, dar rezultatul este întregul portofoliu de 11 investiții.” Páșztor Sándor, director ABA Crișuri

Finalizarea portofoliului PNRR al ABA Crișuri înseamnă o infrastructură hidrotehnică mai sigură și mai bine pregătită pentru viitor, cu beneficii pentru comunități și mediu.

„Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziția oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României”.