Stiri Oradea vreme

Cautare:
Selectati ziarul: Bihoreanul, OradeaPress, Ghimpele de Bihor, Informatia de Vest, Bihon.ro, Primaria Oradea, eBihoreanul, Crisana, BihorStiri.ro,
50 rezultate pentru vreme.
  • ,,Una voce con anima" - Roxana Constantinescu


    [2016-09-22]
    In fond, totul a inceput cu o mica greva a mea, in La Fenice. Sunt jurnalist roman, de ce ar fi trebuit sa recurg la o greva in celebra opera venetiana? Pai nu vorbeam de o greva ci de o ,,mica greva" - pentru ca unele idei frumoase merita o greva mica, aproape de neobservat, […]
    The post ,,Una voce con anima" - Roxana Constantinescu appeared first on Presa Oradea.
     In fond, totul a inceput cu o mica greva a mea, in La Fenice. Sunt jurnalist roman, de ce ar fi trebuit sa recurg la o greva in celebra opera venetiana? Pai nu vorbeam de o greva ci de o ,,mica greva" - pentru ca unele idei frumoase merita o greva mica, aproape de neobservat, pentru a ramane, macar in vibratia intima a peretilor incarcati de marea istorie, ca cineva a aparat un gand, pe fagasul a ce e drept. Langa usa pe care, in seara aceea scria ,,Roxana Constantinescu - Adalgisa". Aproape de care ne grupaseram, ca o ambasada mica ,,a altceva", eu si doi dintre cei mai aparte barbati ai serii.
    Am mai vorbit de multe ori despre ,,cum se face", chiar si in opera. Despre cum apare un spectacol, despre cum bucatele din colturi diferite de tara sau de lume vin si se aseaza impreuna, cuminti, cu ajutorul regizorului si al dirijorului (si al multor altora, desigur, de la portar la pantofar) si ceea ce iese din aceasta punere in matca se numeste ,,spectacol rotund". Dar, pentru acum, pentru acest spectacol cu ,,Norma", nu am fost de fata la ,,cum se face". Ci la ceva care tine altfel de ritul facerii, de lumirea ei, de bunul final. Am asistat la forfota aceea deosebita de dupa aplauze, nu in culise ci la cabinele artistilor din La Fenice, teatru unde romanca noastra, mezzosoprana Roxana Constantinescu, a fost omul care a dus spectacolul, alaturi de soprana Mariella Devia, diva Italiei.

    Fiecare spectacol are viata lui, iar azi, greul a fost dus, magistral, de DOAMNELE scenei, Devia si Constantinescu. Sigur, basul a fost bun. Sigur, si tenorul si-a dat drumul, pana la urma. Dar acest fantastic binom, Devia-Constantinescu, a dat, pe langa culoare, gust, forma, sunet, caldura si tot ce mai vreti, din spectrul de aproape de noi, si VRAJA aceea a inefabilului, cum ca spectacolul mare, cel de dincolo de timp si de material, are loc sub ochii nostri si ne face partasi in ghemul ei, al vrajii, si ca respiram in ritmul celor doua soliste, cu sufletul la gura, de parca niciodata nu am fi aflat finalul din ,,Norma" si parca rezolutiile de pe scena inca mai au o multime de variante de final, si de noi, de noi toti, impreuna, tine daca pana la urma castiga dragostea, sau datoria, sau pedeapsa tradarii, sau… atatea tarmuri mari, in lagunele carora vietile de langa noi s-au ancorat.
    Aceasta ,,Norma" te face sa te intrebi…
    Spectacolul… Decorul propus de Kara Walker. Decor, costume, peruci - o lume a Africii negre. A lumii despre care Kara Walker s-a angajat sa vorbeasca permanent prin operele sale. Colinele mastilor africane, dupa care se desfasoara totul. Lumea romanilor si a druizilor e lumea oricarui cucerit alaturi de care cuceritorul mimeaza bunavointa.
    Apoi vine dragostea. Care nu tine seama de diferente de rang, de politica, de zei, chiar. Insa dragostea are ca hop nu doar piedicile care despart, social, un ,,el" de o ,,ea" ci, uneori, tradarile propriei inimi, care duc spre plural, spre o dragoste mai mare. Amestecul dintre dorinta de apropiere fata de dragostea noua, regretele fata de cea veche, frica fata de consecinte… Abia dupa aceste idei - cunoscute - ale ,,Normei" vin personajele. Cele de acum, conturate pentru noi, in La Fenice, cu artisti cu caractere aparte, cu idei ce coloreaza in maniera proprie ACEASTA ,,Norma", de acum.

    Iti pui intrebari legat de cum poate sa fie o ,,Norma" noua. Si ce vrei sa spui cu ea. Kara Walker vine cu Africa ei, cum spuneam, cu imense picturi care iti ard retina, cu opere mai degraba statice - apreciezi fotografia momentului de pe scena - pentru ca pe desfasurarea actiunii, ca gest gandit si coordonat, nu s-a insistat. Avem, mai degraba, o succesiune de stampe - impresionante prin frumusesea lor dar in care gestul corului, al ,,oamenilor multi" de pe scena, e simetric, simplu, neelaborat, nici macar justificat de ordinea ritualului - acolo unde unul ridica mana a uimire, ridica toti, la fel.
    Drumul dinspre negru spre culoare
    Miscarea e a culorii, ce-ti bate in retina prin rosul rochitelor domnilor - acolo unde doamnele preotese, conduse de Norma, iau decizii in soceitate (prezentate ca ale unui zeu simandicos in alegeri dar, in fapt, ca la orice zeu, oferind proiectii ale dorintelor si temerilor marelui preot - Norma, acum), barbatii care ar trebui sa conduca si sa inceapa razboiul sunt prezentati in varianta freudiana a supunerii (nu fara murmure) fata de femeia-castratoare, care are putere de alegere fata de comunitatea sa, astfel incat razboinicul lancezind se tine de sulita sa derizorie din rochita ce arde in locul lui.

    In 27 august, ,,Norma" de la La Fenice, Venetia, primul spectacol de anul acesta cu opera lui Bellini, reluat cu o distributie noua, dupa ce anul trecut fusese prezentat ca premiera in cadrul Bienalei, cu o alta garnitura de artisti, unde doar Adalgisa a ramas aceeasi, e intr-o constelatie aparte. Si intr-un moment aparte, fiind ziua de doliu al Italiei dupa sutele de morti ai cutremurului ce a lovit, spre finele lui august, peninsula. Ajung cu 10 minute inainte de inceperea spectacolului in dreptul Intrarii Artistilor - un instrumentist se indreapta agale spre intrarea lor. Cam tarziu. Intru, incarcata de aceeasi bucurie ca intotdeauna, in La Fenice. De copil, de cand cu primele intalniri cu Verdi, visasem sa ajung aici, si la La Scala. Si la alte cateva opere de pe continent. Am ajuns.
    Comparand La Fenice cu La Scala, poate prima are ceva din aerul unui loc mai mic, dar, in mod cert, este mult mai plina de suflet, pe care nu l-au alungat incendii, recesiuni, directorate si viziuni diferite. La Scala are ceva din pompa stearpa, mai degraba funebra, de ciocli care-ti gestioneaza cu ochi rai circuitul in cladire, respiratia, sufletul. In Venetia nu este asa - respiri mai larg, te apropii de spectacol mai in pace, si cu mai mare acces la frumusetea exterioara, pentru a o pregati pe cea a sufletului tau.

    Am vazut aici mai multe spectacole, mereu de pe partea dreapta a salii (asa s-a nimerit sau asa am cerut), de mai sus sau de mai de jos, cum s-a putut, atenta la toate detaliile vizibile. Mereu incantata la a participa la vraja - mereu oferindu-mi-se o vraja, care a meritat aplauze, care mi-a ridicat intrebari, care m-a facut sa plec adaugand substanta la ceea ce deja eram.
    Ne ridicam pentru un moment de reculegere. Apoi, imaginea ce deja ne introduce in ritmul liniilor Africii negre se duce si incepe totul. Pollione intra in scena cu Flavio, in genul vanatorilor de la un safari si, pentru o vreme, ai senzatia ca tenorul Roberto Aronica se afla intr-o zi tare aiurea, vocal. Apoi se redreseaza. Mariella Devia incepe ,,Casta Diva" si, aproape instant, uiti nedumerirea primelor minute.
    Este superba. Copacul de margean al vocii ei nu este escavat din trairile celorlalti ci creste liber peste ele, se ridica, umple si traseaza reguli noi, proprii, ale unei voci ce serveste povestea iar spectacolul incepe acum, abia acum, si ai garantia ca te va lua si te va duce acolo, intre colinele fierbinti ale pasiunii si tradarii, in care placile tectonice ale binoamelor ce se intalnesc, dureros, sunt ale dragostei si tradarii, ale sperantei si lipseri de curaj, ale dorintei de libertate si necesitatii de a supune. Cadrul fusese asigurat - de acum era timpul vocilor sa rodeasca.
    Despre axa omului
    Devia scenei e o afro, desigur, prin peruca. Universala in rest – clocotitoare prin voce, cu gestica de care se ajuta, soprana face din scena tinda pentru palatul trairilor ei. Dar nu singura. Cu ajutorul Adalgisei, caci iat-o si pe mezzosoprana romanca pentru care mi-am dorit sa vad ,,Norma", aici. Bucuresteanca Roxana Constantinescu este ,,partea alba" a povestii de dragoste, lupta si tradare. O alegere excelenta, o tija firava si totusi atata de rezistenta si eficace atunci cand este vorba de voce, care completeaza ,,ca rupta din locul acela" ikebana celor trei mari roluri ale operei.
    Daca aranjamentul acela clasic de flori, al orientalilor, are trei axe principale - a cerului, a pamantului si a omului, atunci, in mod cert, calchiind necesitatea acestei imparteli a lumii la ,,Norma" noastra, Roxana Constantinescu e axa omului, unde Mariella Devia atinge cerul, gandind la fosta diva casta, iar Roberto Aronica intruchipeaza pamantul - cu toanele si murdariile lui, dar dornic sa rodeasca.

    Te uiti la Roxana si, dincolo de o voce care nu da de greutati in partitura Adalgisei, apreciezi si miscarea scenica - ramurica aceasta, ,,a omului", de care spuneam mai sus, cere si justifica exclamatia lui Odiseu, atunci cand o intalneste pe Nausicaam dupa Homer: ,,In Delos, doar, vazui asemeni lujer, de finic, care, fraged, rasarise langa altarul zeului Apollon. Tot astfel stau si-n fata ta, fecioara, si ma cutremur. Spune-mi, esti zeita sau esti fiinta pamanteana?" Mezzosoprana e un partener perfect valabil, ca voce, al sopranei, dar e singura de pe scena care vrajeste si prin gest.
    E mare lucru sa vezi un artist inzestrat cu darul de a face spectacolul complet, ajutand vocea prin gest - iar gestul scenic al Roxanei Constantinescu, frangerea si vibratia corpului ei, miscarile mainilor ei decupeaza pasari de apa, din intunericul scenei si al trairilor celor din jur, si le permite zborul, creaturilor noi, in La Fenice.
    Loc pentru istorie noua, in La Fenice
    O caut pe Roxana la pauza. Ridic mana a salut, asa, aproape nestiut, langa tabloul Mariei Callas, de pe unul dintre coridoare - un must, mereu. A avut si ea, Callas, povestile ei cu ,,Norma",  incluzand o foarte comentata renuntare, la Roma, dupa primul act, in fata presedintelui Italiei, in 1958, precum si cu La Fenice unde, printre altele, in 1949 a sarit, la interval de doar sase zile, de la Brunhilda lui Wagner la Elvira din Puritanii, invatand in acele sase zile rolul… Trec de cerberi, ma incurc intre lifturi, cabinele solistilor sunt undeva la etajul III, ajung, finalmente, sunt timorata, nu cunosc obiceiurile locului, un barbat inalt si amabil bate in locul meu in usa Roxanei, vazandu-ma ca-mi frang mainile a incurcatura, mezzosoprana iese, saluta in italiana, ii spun ,,buna seara" si totul se topeste intr-un zambet cald si drag. Stabilim ca ne vedem dupa.
    Actul doi, acelasi ghem de trairi din partea celor doua dive ale serii, unde tenorul puncteaza si el, bine, ca un fel de frunza intre doua flori. Imaginile Karei Walker sunt, iar, batatoare la usa ochiului, si caldura si misterul aduse cu ele, alaturi de firescul jocului, si de participarea deosebita a vocilor, te fac pe tine, spectator, sa fii furat de curgerea intregului si sa speri, impotriva logicii si a memoriei, ca ,,Norma" se poate sfarsi altfel, ca dragostea (a cui fata de cine?) poate invinge. Nu invinge, decat o mica batalie din lupta majora, si, din aceasta frustrare, sporita de lumina ce rascoleste culori si trairi, pleci cu intrebari, ce-si pun semintele in colturi ale tale ce nici nu banuiai ca exista in tine, pana atunci.

    Aplauzele finale ne reunesc pe cei ce am fost martorii acestui spectacol de fine de august. Frustrati, oarecum, ca nu am putut sa NE aplaudam solistii la iesiri aparte, spre noi, la arlechin, atunci cand am fi vrut (tinand de felul cortinei, cum discut mai apoi cu Roxana), ii rasplatim acum. Posesiunea pronumelui vine din lucrul bun trait impreuna. Azi, acum, la final, in minutele de aplauze, ei sunt ai nostri si noi ai lor, pentru ca am trecut de asepsia tatonarilor, a asteptarilor, a linistii datorate actului artistic - acum e timpul ovatiilor, al imbratisarilor acustice, al raspunsului pe care noi, publicul, il sadim in marele istoric din Teatro La Fenice, ca pentru fiecare nobila frumusete ce s-a oferit, de mai bine de doua secole, aici, dinspre scena.
    ,,Ambasada" Roxanei
    Dar fug si spre imbratisarea reala, si spre uneltirile ce se leaga de interviul ce va urma. Trec, aproape imperator, de cerbera dinspre zona artistilor, ,,acolo e o fata, fata mea, intelegi?, superba Adalgisa, si vreau la ea", spun cu ochii, spun cu mersul hotarat si mandru si sigur pe el, si nu mai e nevoie sa o spun si altfel - acum nimic nu poate opri vreun lucru bun.
    Ajung la etajul trei ai cabinelor, Roxana inca nu este, apoi vine, asteptam, ne grupam oarecum in functie de zona intereselor noastre. Cea mai mare parte de oameni e la usa Mariellei Devia, multi-multi orientali, apoi cativa barbati de varsta medie, apoi cateva doamne in varsta. Sa spunem aici ca Devia este cea care, dupa o cariera merituoasa, a debutat in Norma la 65 de ani, adica in urma cu trei ani, si ca acum, la 68 de ani, a inceput sa vorbeasca despre o apropiata retragere.

    Dupa cabina lui Devia vine cea a lui Aronica, apoi cea a Roxanei Constantinescu, apoi Simon Lim, basul ce a cantat (bine) in rolul Oroveso. Se strecoara printre noi cei care-i ajuta pe artisti. Fac o fotografie cu explicatia de la usa Roxanei - zambesc, avem acelasi ,,-escu" romanesc la capetele numelor noastre de familie. Costumiera are un petic de hartie cu indicatii si nume agatat de propria haina - probabil cu toate detaliile pe care le are de ridicat de la cate un costum. Nimeni nu se uita urat la noi ca incurcam locul cu forfota noastra.
    De altfel, noi, cei ,,ai Roxanei", nu prea incurcam. In stanga mea, un barbat inalt, de o frumusete aparte, aproape lipit de peretele opus usii Roxanei, din dorinta de a nu incurca. Nu e din lumea asta, a nonsalantilor vanatori de autografe, nu e nici stanjenit de lumea asta - apoi il vad langa Roxana, si e clar din ce lume e: din lumea lor. E Vincent, logodnicul Roxanei, si, din ce mi-a povestit despre ei, lumea lor e asa frumoasa si aparte, ca-i poti invidia. La modul bun. O armonie ce s-a cladit bine, fara sa fie nevoie sa le bata amandurora reflectoarele-n cap. Le-a ajuns sufletul.

    Vincent intra, raman doar eu cu celalalt barbat inalt al ambasadei noastre mici. Devia inca nu a iesit, grupul ei se agita, freamata, toti ii pandesc in picioare usa, toti au aerul ca asteapta o prada, din care vor sa rupa ceva. Cumva, ma amuz. Cumva, ma revolt. Oare oamenii acestia realizeaza ca Mariella Devia nu a cantat singura si ca a fost acompaniata magistral de Roxana noastra? As fi vrut sa vad mai multa lume si aici, la cativa metri, la usa aceasta. Si ma asez pe bancheta de aici, infoindu-ma-n sal, ca o Rosa Parks pe scaunul ei de autobuz. E mica mea greva. E micul meu semn de exclamare. Stiu sigur ca maine (maine – candva), usa Roxanei va fi din ce in ce mai asaltata.
    Si barbatul de langa mine stie. Mi-e clar lucrul asta. E de aici. Din lumea aceasta. A coridoarelor artistilor, a luminilor si umbrelor lor, a birourilor unde se iau deciziile. Se simte. Dinspre mainile frumoase si nervoase ce par sa fi intalnit pianul, dinspre mersul nerabdator si impetuos de pe acel coridor - un mers de cal pur sange ce trece printre… sa spunem doar… alti cai… atunci cand o saluta scurt pe Devia, cand Devia iese. Ceilalti, toti, se strang ciorchine in jurul sopranei, flori, fotografii, replici admirative, retragere cu surle si fanfare. Fac  si eu o poza, de departe, cu cei care o pozeaza.

    Apoi, abia apoi, in linistea ramasa, ma ridic si fotografiez un manunchi de chei ce atarna de undeva, pe coridor, langa noi. Il vad pe Charles ca rade. Ii spun: ,,Ce vrei, sunt ziarist! Ma atrag detaliile" - si rad si eu, complice, din mica greva in care am fost alaturi. Aproba: ,,La Fenice are multe detalii aparte, doar sa le vezi". Schimbam alte cateva cuvinte, intr-o pasta de amabilitate si asteptare. Atunci nu stiam, e Charles Fabius, cel care a facut regia secunda la ,,Norma", multi ar adauga aici treaba cu colaborarea lui cu Robert Wilson sau proiectele lui de la Guggenheim New York, sau… altele. Eu spun doar ce era atunci, in momentul acela, fara carti de vizita la iveala: uite un om langa care gestul artistic gaseste loc sa se intample, langa care pot creste nestingherit paduri de sunet, de gest, de culoare. Aparte om.
    Sfarsit de spectacol
    Se termina si forfota celor care ajuta scena. Pleaca si peruca Adalgisei, prilej sa schimb o replica si cu Osvaldo, cel care i-o ia. Cu un chip pe care n-o sa-l uit repede, hair-stilistul mi se loveste de retina, mie, cea fara memorie vizuala – e simplu sa descifrezi ecuatia lui de om-artist, specificul vine abia dupa asta, pornind de la asta, cu delicatete, cu pretiozitate interesanta. Ii zambesc cald - ,,te stiu de o mie de ani – i-as spune – as vrea sa te-ntreb de urmatoarea mie de ani, ce va veni". Cate intreteseri de personalitati aparte, de abordari aparte ale artei, ale luminii, ale jocului cu ea. O bucatica de timp in zona cabinelor din La Fenice, ganduri cat pentru o lume intreaga.
    Vorbesc scurt cu Roxana, imi agat ochii in stropul de lumina ce vine din pietricica de la lantisorul ei, pe care il vazusem, cu ochi cercetator, din timpul aplauzelor - mezzosoprana imi va spune, zilele urmatoare, ca nu a fost o problema cu Kara Walker a intra pe scena cu mici ,,efecte personale" si ca, in multe, regizoarea a oferit libertate artistilor. De asemenea, ca e vorba de un dar de suflet din partea parintilor ei. Mereu, din ochi frumosi, Roxana ajunge la ochi si mai frumosi, cand vorbeste despre parintii ei, despre familia ei. Dar si asta aveam sa aflu mai tarziu. Acum trebuie sa stabilim unde ne vom intalni, pentru restul.
    O intreb de are vreun loc favorit in Venetia, dar totul e inca pe zbarnaiala in jur, pe des-facere, pe graba, a mai aparut cineva care o asteapta, un cuplu din Japonia, prieteni ai ei, asa ca o intreb de pot lansa eu o idee. Accepta, ii spun cu jumatate de gura de Cimitirul San Michele - e putin ciudat sa inviti pe cineva pe care nu cunosti, inca, la un cimitir, cand n-ai mult timp sa explici ce e cu cimitirul ala si de ce te-ai gandit ca ar fi un loc bun. Dar Roxana accepta, oferindu-mi incredere la alegere. Urmeaza sa ne intalnim intr-un alt loc care mi-e drag, si despre care care simtisem mereu ca va veni momentul cand sa fie parte dintr-un scenariu deosebit din tot ce am de facut in Venetia: piata dintre Spitalul Civil, intrarea principala, si Biserica Giovanni e Paolo. Si de aici urmeaza sa vedem, impreuna, cine e Roxana Constantinescu, omul.

    Plec in noapte. Cu intrebari, cu asteptari, cu frisoane. ,,Norma" inca nu s-a terminat. In statia de vaporetto de la Giglio, de unde astept un 1 spre casa, doua doamne in varsta diseca spectacolul. Am alta parere decat a lor, dar tac. Ies spre apa, cat mai departe de ele, la marginea pontonului de pe Canal Grande, dar nu e de liniste: din dreapta, de pe acoperisul Guggenheim-ului de Venetia, vine muzica stridenta, e un chef, e genul de sunete pe care nu le vrei acum.
    Nu e noapte pentru somn, iau N-ul spre Lido, imi ascult gandurile asteptand sa apara soarele, pe plaja, jongland cu intrebari si decizii. E prima data, in cele trei luni de cand stau aici, ca prind rasaritul soarelui in Lido. Si abia cand soarele de - inca - august e destul de sus, dincolo de linia orizontului, de nave, de pasari si de micimi, se termina ,,Norma" si pot sa vin acasa si sa fie loc pentru restul, pentru tot.
    *
    Nu cred in voce ca instrument neutru. Nu cred in voce nelegata de personalitatea celui care o foloseste. Nu ma intereseaza. Este alegerea mea. Am ALES sa ascult si mai ales sa scriu despre voci ale unor oameni cu caracter. Roxana Constantinescu este un astfel de om. Cred. Asa o dezghioc eu, din suma de lucruri pe care le simt pana acum, pe care le-am citit despre ea, pe care le-am primit, cerand pareri in lumea vocilor. Este o voce cu suflet.
    Oamenii buni si frumosi cred ca vin din doi snopi mari. Ai celor luminosi, care au trait asezat si care rasfrang cu generozitate ceea ce au primit. Si ceilalti, care, lovindu-se de rautatea celor din jur si de nefericirile lor sau ale altora, au procesat substanta aceasta si au faurit din ea lumina.
    Roxana pare un om luminos prin definitie, de la radacina. Eu nu sunt deloc asa - va fi interesant de vazut de vom putea gasi un numitor comun pentru ce va urma. Pentru ca astfel de interviu nu este o oglinda ci un pact - uneori lupta - intre doua persoane. O laminare de otel.
    O vizita la Stravinsky si Diaghilev
    Dar lucrurile isi gasesc repede o matca fireasca. Ne intalnim acolo, langa spital si biserica, pregatesc cadrul primelor poze exact pentru a prinde si felul in care se unesc cele doua cladiri - dupa ce ma iau la harta cu un gondolier deranjat de concurenta, in locul unde-si facea veacul. Apoi mergem frumos sa luam vaporul spre cimitir.

    Trecem pe langa statuia lui Dante si a lui Vergiliu, intr-o barca, a lui Frangulyan, aflata intre spital si cimitir. O ador. Ma bucur sa o impart cu Roxana. Dar mai e ceva. Cand ajungem in zona destinata copiilor, cea veche, artista imi spune ca e prima data cand intra intr-un cimitir fara sa aiba o treaba anume, personala, acolo. Asa ca, pe langa poarta si curtea de care aveam nevoie pentru cateva poze, devin un ghid al ideii de spatiu cultural care este, uneori, un cimitir. Il gasim pe Doppler, intram la sala rar dibuita de turisti a urnelor funerare, trecem pe la Stravinsky, Diaghilev si Karl Filtsch. Pe la Brodsky, apoi. Doar pe Ezra Pound nu il gasesc – ca de obicei, in ultimele dati…
    Ne ataca tantarii tigru. Fugim in partea cealalta a insulei, la poarta din metal dantelarit, de unde privesti spre Venetia. Aici am deslusit, candva, intelesul cuvantului ,,serenitate". In afara de sora mea, Roxana e singura cu care am ajuns sa impart poarta asta. Ma bucur ca i-am facut-o cadou.

    Bine, sa impart cu Roxana, e una – dar si cu un nou roi de tantari-tigru, care ne fac sa jucam tontoroiul, aici, si care ne scurteaza sesiunea foto, e cam mult. Ii promit invitatei mele ca, spre iesire, curtea franciscanilor e doar cu piatra, si, sper, acolo nu vor mai veni felinele alea zburatoare dupa noi. N-avem noroc dar, printre picaturi, prindem si cateva poze bune, si cateva replici pentru interviu, si… si inca ceva. Ceva esential, care se leaga uneori, rar, cred, eu, intre oameni. Crestem un inceput de prietenie. Din cum suntem, din ce vedem ca important in viata. Dar materialul este despre ea. Important e, doar, in aliniatul acesta, ca omul cu care am pornit la drum pentru un interviu a deschis usile si pentru o amicitie.
    Cu Roxana Constantinescu, treaba asta vine firesc. Probabil tine de intuitia care o ajuta sa isi gaseasca acea curgere lina pe scena. Si ma trezesc, cu surprindere, de cateva ori, ca rad in hohote, cu toate cele pe care le discutam, chiar daca strabatem un cimitir. Ma straduiesc sa nu o mai fac, din respect pentru loc. Dar Roxana ma face sa uit, ca o apa rece si proaspata, ca o apa vie. Sarim de la una la alta, de la scena la small talk, de la monumentele din jur la glume de fete cucuiete. Parca ne stim de-o viata. Nu e meritul meu - e al ei. Eu o ghidam doar prin cimitir - ea,  prin toata povestea asta, de dincolo de interviu, - spre a cunoaste un om nou. Participativ, nu aseptic.

    Cu toata frumusetea din jur, si istoria, si lumina, si linistea, fugim din San Michele. Urcam intr-un alt vapor, spre Fondamente Nove, si facem dreapta - chiar daca mai demult stateam in Canareggio, cand veneam la Venetia, la un minut de locul unde locuieste Roxana acum, nu stiam decat cateva drumuri din sestier, asa ca acum e timpul ca mezzosoprana sa aduca ,,Venetia ei" in ecuatie. E frumoasa Venetia ei. Primesc cadou o biserica noua, pe care n-o stiam deloc, si nici nu banuiam ca exista acolo unde era, un pod aparte, asemanator cu Podul Diavolului din Torcello si, pentru scris, o cafenea unde aflu ca exista pe lume si shakerato. E bun shakeratto. Cafea, bucatele de gheata. Se pare ca, intr-adevar, cum avea, sa aflu mai tarziu, Roxana dibuieste toate cafenelele placute si care stiu sa-ti ofere soare. Si vin si intrebarile.
    Cum s-a cladit acest rol
    – Ce ar trebui sa se intample sa refuzi un rol?
    – Vorbim despre un rol care in mod normal face parte din repertoriul meu? Atunci motivul refuzului ar fi un concept regizoral absurd, care contravine muzicii si firului dramatic. Apreciez montarile moderne, dar nu sunt o sustinatoare a ridicolului si extravagantelor pe scena, doar din dorinta de a fi ,,altfel". Imi plac provocarile, rolurile de compozitie, cred ca este important sa te transpui, sa te lasi liber, sa iti uiti identitatea pe scena, sa devii acel personaj.
    – Ce inseamna comunicarea pentru tine?
    – Cand vorbim despre opera, cred ca valoarea este aceeasi pentru muzica si cuvant. Evident, cunoastem toti expresia ,,prima la musica, poi le parole". Dar emotiile, culorile, sunt transmise prin sinceritatea cuvantului si respectul sacru al partiturii vocale. De curand, cineva mi-a zis ca sunt ,,una voce con anima". Cred cu tarie ca, atunci cand canti cu sufletul, ti se aude sufletul. Pentru mine, comunicarea e primordiala... Nu ma simt niciodata singura. Imi place sa daruiesc, sa ma daruiesc si daca publicul paraseste teatrul cu o oarecare nostalgie, cu ganduri, cu inima plina, atunci ceva a fost bine.
    – Cum vezi raul din lumea voastra?
    – Eu, de raul asta despre care se vorbeste, care cu siguranta exista, inca nu m-am lovit. Sigur ca este o lume a competitiei, cu totii ne dorim sa cantam in teatre importante, roluri mari, dar, in vanatoarea de contracte, artistul ar trebui sa fie menajat, responsabilitatea revenind agentilor. Eu am incredere in cei care ma reprezinta, inteleg ca lucrez intr-un univers subiectiv, unde gusturile directorilor, regizorilor, dirijorilor sunt individuale, si ma concentrez pe rolurile mele, pe studiu. Iata, intr-o productie de ,,Cosi fan tutte" se cauta o Dorabella blonda; nu, nu era vorba despre culoarea parului – s-ar fi rezolvat usor cu o peruca – ci de tipologia unei fete blonde. I am a proud brunette. Si am aceasta calitate, cred, de a accepta faptul ca suntem diferiti, ca placi sau nu placi, important este ca eu cu mine sa fiu multumita. Si sunt multumita de alegerile facute, de faptul ca acum cinci ani am inceput o cariera de ,,liber-profesionista" unde pot dedica timp studiului, pot selecta anumite oferte si pot pasi pe scenele teatrelor din intreaga lume.

    – Cum te apropii de un rol?
     – Uite, haide sa vorbim despre Adalgisa. Am debutat rolul in Zürich. Dar tot procesul de cunoastere, de apropiere fata de rol, a inceput cu libretul. Cu povestea. Cine este, de unde vine, ce varsta are, ce experiente... totul, regasesti in text. In plus, este asa de detaliat descrisa de catre celelalte personaje: Norma, Pollione. Imposibil sa nu o vezi. Am studiat rolul impreuna cu profesoara si totodata mentorul meu, Ileana Cotrubas, m-a ajutat sa inteleg nu doar aspectul psihologic, dar si abordarea stilistica, sa descopar o paleta de culori vocale care sa o picteze pe Adalgisa prin prisma personalitatii mele.
     – Cum a fost experienta construirii rolului aici la Venetia?
    – Scurta. Perioada de repetitii a fost de o saptamana. Dar eu facusem parte din distributia premierei, unde am lucrat o luna alaturi de oameni inspirati si generosi. Singura surpriza, de aceasta data, a fost ca faimosul duet ,,Mira, o Norma" care se canta transpus cand Adalgisa este o mezzosoprana, urma sa se faca in original.
     – S-a mai intamplat.
    – Da, dar de obicei informatia ajunge cu mult timp inainte. Este o cu totul alta tesatura vocala, asadar impune o alta abordare tehnica, si timpul este valoros. In plus, racisem. Rau. O traheita, cosmarul cantaretilor. Nu ocoleam gandul unei eventuale anulari, pentru ca nu e un rol pe care sa-l pacalesti. Dar puterea mintii face minuni.
    – Cu cine te-ai sfatuit?
    – Cu doamna Cotrubas, cu medicul foniatru, cu familia. Medicul era sigur de refacere, pana la premiera, dar a trebuit sa tac in timpul repetitiilor. Eram ca un pestisor, pe scena. Miscare da, voce nu. Dirijorul Daniele Callegari a cantat in locul meu. Mi-a spus: ,,Pentru mine esti o descoperire, nu vreau sa te pierd". Sustinerea lui a fost decisiva. Si in spectacol – am cantat.

    – Ai vazut alte spectacole aici, la La Fenice, inainte de a ajunge sa lucrezi pentru Norma?
    – Nu. Am intrat pentru prima data in teatru cand am audiat pentru rolul Adalgisa, acum doi ani. Si imi amintesc foarte bine emotia resimtita cand am pasit pe scena si am constientizat pasii mei pe urmele unor pasi de aur. Tremur. Este unul dintre cele mai frumoase teatre din lume.
    – Te-a primit cineva vreodata prost pentru ca esti din Romania?
    – Nu. Muzica nu are cetatenie. In plus, cred cu tarie ca cei din jur sunt oglinda ta. Reaua-vointa m-a ocolit pana acum.
    – Ai pornit de la Corul de Copii Radio. Cum s-a intamplat trecerea spre a fi solista?
    – Cantand. Cantand in cor, de la varsta de cinci ani. Doi ani mai tarziu eram solista si am crescut alaturi de acest ansamblu fantastic, care mi-a oferit o bogatie sufleteasca de nedescris. Canto-ul clasic, mai tarziu, a fost o alegere fireasca. In plus, copil fiind, imi placeau rochiile cu crinolina. Le-am purtat mai tarziu.
    Despre trecut prezent si viitor, cu mult optimism
    – Cum a fost cu percutia?
    – Ne-am placut reciproc, dar ca dragoste pasagera. Glumesc. Intotdeauna am stiut ca voiam sa cant. Insa nu era suficient. Voiam sa studiez solfegiu, istoria muzicii etc. Asadar, la sfatul doamnei Eugenia Vacarescu Necula, dirijoarea Corului de Copii, ai mei m-au inscris la Liceul de Muzica George Enescu. Aveam 11 ani. Optiunile de instrument erau ceva mai limitate: instrumente de suflat, percutie, chitara, contrabas. Am ales percutia, iar mai tarziu mi-a ajutat enorm! Am regasit aici, la Venetia, in dirijorul Daniele Callegari, un coleg de percutie. Amandoi cu diplome.
    – Partenerul tau nu e din lumea artelor, nu canta. Cum e cuplul vostru?
    – E armonios. E complex. Nu stiu daca o relatie cu un muzician m-ar implini. Am nevoie de acest echilibru care vine din partea unui om care apreciaza arta, dar care ma imbogateste tocmai pentru ca are o cariera diferita. Facem parte din doua lumi diverse, viata noastra nu e monocroma, dar ne regasim in aceleasi pasiuni, interese. Eu pe scena traiesc, ard, ma arunc cu tot ce am, dar apoi trag dupa mine usa teatrului si acasa am linistea, intimitatea unei vieti normale.
    – Tot aud treaba asta cu tineretea. Canti de ani buni – nu te deranjeaza, cumva?
    – E un compliment. Cat timp inveti, esti tanar. Artistul este intr-un permanent studiu, in permanenta formare. As vrea sa fiu descrisa ca tanara tot timpul vietii. Inseamna ca si sufletul e unde trebuie.

    – Spune-mi despre parintii tai, cei de la care ai firul de lumina pe care-l porti mereu la gat.
    – Din ziua in care am primit lantisorul asta, nu m-am despartit de el. E felul meu de a-i simti pe ai mei aproape atunci cand nu sunt in sala. Parintii si sora mea – sunt dragostea aceea mare, neconditionata, sunt echilibrul meu sufletesc. Am pasit impreuna in viata, avand intotdeauna sustinerea lor, iubirea absoluta. Suntem foarte apropiati, ne telefonam aproape zilnic, vin sa vada spectacole…  Familia este totul pentru mine. Stiu cat de multe sacrificii au facut, de-a lungul vietii, pentru viitorul meu si al surorii mele, si, atunci cand sunt in sala, la spectacol, cant doar pentru ei, ca mai apoi sa ii imbratisez la cabina si sa le vad zambetele, mandria…
    De la pisica neagra la terasa in soare
    – Cum te apropii de locurile, de orasele unde ai diversele productii?
    – Totul incepe cu detaliile de logistica. Daca perioada este lunga – gasirea unui apartament care sa imi placa, sa aiba terasa si sa fie in apropierea teatrului. E important sa ai o ,,acasa" in saptamanile respective – hotelul nu e o varianta. Apoi, in timpul liber, descopar orasul. Intai ca o turista disciplinata, cu lista obiectivelor turistice in mana – mai tarziu ma ratacesc cu o placere nebuna si doar ,,google maps" ma mai aduce la adresa. In plus, ador cafenelele. Si, cum spune partenerul meu – ar trebui sa fac un blog al cafenelelor in soare, pentru ca, in toate orasele pe care le vizitez, gasesc doua – trei terase insorite, in functie de ce parte a zilei e, si, sperand ca e vreme buna, le frecventez cu regularitate. Ce poate fi mai minunat decat cafeaua, o carte, muzica si soare?! Compania si ciocolataa. Dar, in rest… imbatabil!
    – Ce amintiri aduci, de regula, cu tine?
    – Obiecte de decoratiuni interioare, bijuterii artizanale, condimente, tot felul. Aici, in Venetia, am cumparat o lampa. Decoram apartamentul din Paris si i-am gasit deja un loc.  In plus, cumpar  un magnet din fiecare oras vizitat. O geografie a sufletului. Si a frigiderului. Ha, ha!
    – Ce e neobisnuit la tine?
    – Neobisnuit… nu stiu. Dar sunt superstitioasa. Sunt cateva lucruri de care nu ma despart niciodata. Uite: martisor  de la parinti, pietre de ametist din Israel; incerc  nu ma intorc din drum, sa nu vad pisica neagra taindu-mi strada, nu fluier in casa – chestii de-astea.

    – Din ,,acasa la parinti" ai ajuns la ,,acasa la Paris" – cum e?
    – Iubirea, bat-o vina. Dar am fost  ,,acasa la Viena", unde am sora, prieteni, oameni dragi.
    – Ce te face sa plangi?
    – Dorul.  Si, uneori, singuratatea. Asta e pretul. Da, sunt norocoasa pentru ca fac ceea ce imi place, imi traiesc pasiunea, dar reversul acestei fericiri este permanenta calatorie in lume, cand cei dragi nu iti pot fi tot timpul aproape. Si asta ma intristeaza. Uneori, pana la lacrimi. Singuratatea te obliga sa te cunosti, sa te asculti, dar, la sfarsitul zilei, vrei, poate, o imbratisare… si trebuie ta te multumesti cu una virtuala. Plang la filme. Si plang deseori cand vad batrani singuri, neajutorati. Mi se face dor de mamaia mea, care statea cu noi. Si care ne-a parasit prea devreme…
    *
    Cam asta este partea oficiala din prima intalnire a noastra, de bantuiala prin Venetia si imprejurimi. La urmatoarea, pornim din acelasi loc, mergem la Biserica San Francesco della Vigna, la Capela Sagredo, apoi, acolo, pe coridoare cotite, spre locuri cu tablouri de o mare valoare, unde nici nu stiu niciodata de avem voie sa fim. Si spre curtile interioare cu pietre funerare pe jos, care ne numara pasii. Cel pe care il rugam sa ne faca o fotografie impreuna e un chinez pe care eu il mai intalnisem intamplator, prin oras. Roxana il saluta in limba lui, jovial. Acesta se uita la ea, nedumerit. Cantareata ii explica: in urma cu o luna tocmai fusese in turneu in tara lui.
    Ne mai intalnim cu niste cunostinte, in oras, dam chiar si de gondolierul cu care ne luaseram in vorba cu cateva zile inainte - Roxana pare un magnet pentru oameni. Si pentru toti are cate un zambet, cate o vorba asezata si buna. Si mai trec cateva spectacole venetiene si, deja in tari diferite aflandu-ne, mai vin cateva intrebari, ce au crescut in timp.
    Succes, prietenii, intamplari
    – Ce prieteni ai? Ai oameni pe care sa ii poti suna la patru dimineata?
    – Da. Am prieteni din copilarie, cu care am crescut; din facultate; de mai tarziu. Si stiu ca sunt acolo tot timpul, zi si noapte.
    – Cum o sa fie cand o sa ajungi si mai mare in topul mondial?
    – Ar trebui sa fie la fel. Nu inteleg de ce succesul schimba unii oameni. Da, se limiteaza timpul fizic, exista mai multe ,,obligatii", dar generozitatea si respectul pentru cei de langa tine, seriozitatea pentru studiu, valorile morale ar trebui sa ramana la fel. Diva secolului XX este ,,the girl next door", si mie imi place. Pentru ca am intalnit multi artisti mari – si multi de o modestie si naturalete deosebite.
    – Spune-mi ce intamplari ciudate ai avut, legat de scena.
    – Oooh, sunt multe. De exemplu, la Opera din Viena, in ,,Flautul Fermecat" era un moment in care trebuia sa astept sub scena, si sa deschid o ,,usa" din podea, pe un anumit cuvant cheie. Dar nimeni nu imi spusese ca va fi fum, pentru un mai mare efect. Eu, asteptand intrarea, in genunchi sub scena, vad tot fumul asta. M-am speriat si am plecat in marsul piticului spre margine. Ca, mai apoi, regizorul de scena sa imi spuna ca e totul ok si, din fericire, m-am intors la locul ,,incendiului" la timp. Altadata, tot la Viena, in ,,Povestirile lui Hoffmann" (regia semnata Andrei Serban), nu am vazut un perete din sticla si, cum alergam pe scena, a fost o lovitura din plin – fara accidente. In ,,Romeo et Juliette", mi-am adus bicicleta personala pentru o plimbare pe scena, in timp ce cantam aria lui Stephano. Iar, de curand, la Budapesta, am ramas blocata in toaleta. Restul colegilor – pe scena. Am batut usa, am strigat – nimic. Dar aveam, la costum, o sabie. Am folosit-o sa ma ,,eliberez". Peripetii de tot felul.
    – Ce tine de tine, la un rol?
    – Intelegerea si cunoasterea posibilitatilor vocale, fizice. Incerc sa recunosc cand un rol nu mi se potriveste, cand e prea devreme, cand e prea ,,la limita". Ca muzician trebuie sa te asculti mereu, pentru ca, cine esti azi, nu ai fost ieri, si nu vei fi maine.

     – Cum a fost colaborarea cu Kara Walker?
    – Libera. Ca o piesa de jazz, unde improvizatia mi-a apartinut. ,,Norma" a fost prima productie a Karei, o artista deosebit de talentata, care a venit cu o scenografie, decoruri, costume de mare frumusete si delicatete, si care a lasat cantaretii sa se insereze natural in acest spatiu estetic. Eu am propus, ea a primit, si perioada de lucru a fost tare placuta.
    – Ti se pare justificat cum spun artistii, despre cineva cu care s-au intersectat, la un spectacol pentru care au lucrat impreuna, ,,prietenii mei"?
    – Sigur ca se formeaza amicitii, pentru ca petreci o perioada suficient de lunga incat sa ajungi sa iti cunosti colegii – deseori timpul liber este in aceeasi formula, iar lumea asta e o lume mica. Exista un filon al familiaritatii. Prietenia, insa, este un lucru profund, dar amici dragi, intre colegi, am multi. Si, deseori, exista placerea revederii cu oameni cu care ai colaborat deja.
    – Scuza talentul lipsa de caracter?
    – Definitv, nu.
     – Cum te simti la Paris, dupa toate problemele din ultima vreme? E oaza mea de liniste. In viata cotidiana a parizianului, in viata mea, nu s-a schimbat nimic. Turistii sunt ceva mai reticenti. Dar aceste episoade dramatice nu ar trebui sa umbreasca normalitatea – mergem inainte. Noi locuim intr-un cartier calm, verde, ne plimbam, iesim la expozitii, la concerte, la restaurante, dar, cel mai bine, dupa atat de multe zboruri, apartamente, teatre… este acasa.
    – Ai gasit deja un loc lampii din Venetia?
    – E inca infasurata in plasticul cu bule, nu am avut timp. Dar curand. Ii fac o poza si ti-o trimit.
    Si cam asa se termina partea cu interviul. Cu multe apasari legat de ce, poate, ar mai fi fost de intrebat. Cu ce ar mai fi fost de spus, pentru anii viitori, pe langa de vocea aceasta atata de frumoasa, care ni se desfasoara de pe marile scene ale lumii. Si parca orice as spune, de incheiere, ar fi ca un sfarsit retezat, al unui lucru ce merge mai departe sub ochii nostri, uneori prin complicitatea noastra, dornica sa fie parte din confirmarea unui alt mare nume de cantaret de opera din Romania, care-si cladeste recunoasterea mondiala oficiala.

    Candva, nu mult de acum, pentru Roxana va fi ,,Carmen", in care asteapta toata lumea sa o vada. Vor fi alte roluri mari. Alte mari scene ale lumii, dupa care ii vom bate cu aceeasi bucurie la usa cabinei, pentru felicitari. Probabil important e ca vom avea si speranta ca ne va deschide cu aceeasi larghete sufleteasca a comunicarii, indiferent de va fi salutata in romana, engleza, italiana, olandeza sau chineza. Aici e batalia cea mare. Roxana Constantinescu va deveni tot mai mult ,,diva", cuvantul despre care spune ca ii da urticarie, prin voce si dupa ,,cotatia" pentru marile scene ale lumii. Dar, daca va ramane aceeasi crenguta de alun, frumoasa si buna, sufleteste, pe care am cunoscut-o langa scena venetiana, ,,the girl next door", suntem toti castigati.
    Ramona Balutescu
    Credit foto: Michele Crosera (La Fenice), Ramona Balutescu
    The post ,,Una voce con anima" - Roxana Constantinescu appeared first on Presa Oradea.
    [...]Citeste mai departe
    Sursa: OradeaPress
  • Ploile continua sa dea batai de cap. Meteorologii au emis cod galben de vreme rea


    [2016-09-19]
     Administratia Nationala de Meteorologie a emis o avertizare de tip cod galben de instabilitate atmosferica si ploi insemnate cantitativ pana marti seara, la ora 21.



    Citeste articolul complet pe Bihon.ro [...]Citeste mai departe
    Ploile continua sa dea batai de cap. Meteorologii au emis cod galben de vreme rea
    Sursa: Bihon.ro
  • Imparteala pe Oradea: Societatea Termoficare isi pregateste retragerea dintr-o parte dintre zonele unitare de incalzire


    [2016-09-15]
    Termoficare isi pregateste retragerea din zonele unitare de incalzire, in care risca sa piarda batalia cu oradenii sau mentinerea serviciului presupune costuri prea mari. Furnizorul va renunta la monopolul impus in cartierele de case pentru a se concentra pe noile cvartale de blocuri, in vreme ce societatea Distrigaz ar urma sa preia in urmatorii trei ani controlul asupra zonelor netermoficate. [...]Citeste mai departe
    Sursa: eBihoreanul
  • Folclorist fara frontiere: Un pasionat al dansurilor populare traditionale romanesti ii invata pe novici tainele jocurilor


    [2016-09-12]
    In vreme ce societatea romaneasca este invadata de produse culturale de export, un dansator profesionist promoveaza dansurile traditionale romanesti in randul... romanilor. [...]Citeste mai departe
    Sursa: eBihoreanul
  • Lista rusinii. 114 oradeni si-au platit restantele dupa ce s-au vazut pe lista datornicilor Primariei


    [2016-09-03]
    Publicarea pe portalul Primariei a "listei rusinii" cu oradenii si firmele care inregistreaza datorii fata de bugetul local a facut ca in ultima luna 114 persoane fizice si persoane juridice sa isi stinga datoriile. Lista oradenilor cu datorii, publicata vineri de municipalitate, este deschisa in continuare de milionarul Tibor Tincau cu restante de peste un milion de lei, in vreme ce Emsil Techtrans este firma cu cele mai mari restante, de 791.116 lei. [...]Citeste mai departe
    Sursa: eBihoreanul
  • Jurnalistul Hizo Zoltan este purtatorul de cuvant al Consiliului Judetean Bihor


    [2016-08-31]
    Cu toate ca se stia de ceva vreme, doar de azi (31 august) se poate spune ca e oficial: Consiliul Judetean (CJ) Bihor are un nou purtator de cuvant in persoana lui Hizo Zoltan (foto). Jurnalistul, care a dat concurs pentru acest post imediat dupa ce noua conducere a institutiei si-a preluat mandatul, a aparut […] [...]Citeste mai departe
    Sursa: BihorStiri.ro
  • Atentie la lozurile in plic false!


    [2016-08-23]
     In ultima vreme, Loteria Romana a primit mai multe sesizari cu privire la incercarea de inselaciune cu produse de tip ,,loz in plic".



    Citeste articolul complet pe Bihon.ro [...]Citeste mai departe
    Atentie la lozurile in plic false!
    Sursa: Bihon.ro
  • Carnavalul Florilor si saracia din Oradea: Imbulzeala la prajiturele gratuite in Piata Unirii (VIDEO/FOTO)


    [2016-08-22]
    Zi de vara minunata. Vreme senina, perfecta pentru defilarea alaiului care a insotit carele alegorice flotale care au trecut granita dintre Ungaria si Romania pentru a aduce si la Oradea atmosfera Carnavalului Florilor, eveniment care, la Debrecen, a marcat a 50-a editie. Din pacate, partea oradeana a manifestarii a fost umbrita in centrul orasului de […] [...]Citeste mai departe
    Sursa: BihorStiri.ro
  • Vreme in racire. Atentie: Sunt prezise vijelii si caderi de grindina!


    [2016-08-11]
    Din aceasta dimineata (joi, 11 august, ora 6) este valabila o avertizare meteo care se refera la tot teritoriul national. Specialistii de la Administratia Nationala de Meteorologie (ANM) vorbesc despre faptul ca ,,in vestul, centrul si nordul teritoriului vremea va fi instabila si se va raci". Cetatenii trebuie sa se astepte la averse cu caracter […] [...]Citeste mai departe
    Sursa: BihorStiri.ro
  • HIV, transmis si de intelectuali!


    [2016-08-02]
     In ultima vreme, au fost contaminati cu HIV si intelectuali, iar modurile prin care se transmite in tara si mai ales in BIHOR in ultimii ani, se restrang.



    Citeste articolul complet pe Bihon.ro [...]Citeste mai departe
    HIV, transmis si de intelectuali!
    Sursa: Bihon.ro
  • A murit Regina Ana a Romaniei!


    [2016-08-01]
    Disparuta de ceva vreme din viata publica, precum sotul ei Regele Mihai I, Regina Ana a Romaniei a decedat. Informatia a fost publicata de avocatul Casei Regale pe contul sau de Facebook si preluata de presa centrala. Principesa Ana de Bourbon-Parma (cunoscuta si sub apelativul Regina Ana, prenume complet Anne Antoinette Françoise Charlotte Zita Marquerite) […] [...]Citeste mai departe
    Sursa: BihorStiri.ro
  • Vreme rea iminenta in 19 localitati bihorene


    [2016-07-27]
    Oradea, Sacueni, Ceica, Chislaz, Ciuhoi, Copacel, Dragesti, Hidiselu de Sus, Husasau de Tinca, Ineu, Lazareni, Nojorid, Osorhei, Paleu, Sacadat, Sanmartin, Santandrei, Sarbi si Spinus sunt localitatile bihorene pe care specialistii de la Administratia Nationala de Meteorologie (ANM) le plaseaza sub Cod Galben de ploi. Potrivit celor postate pe portalul online al ANM, avertizarea dureaza pana […] [...]Citeste mai departe
    Sursa: BihorStiri.ro
  • Consiliul Local dezbate joi PUG-ul care prevede demolarea unui rand de case pe strazile Sucevei si Avram Iancu


    [2016-07-27]
    Consiliul Local va fi chemat sa voteze joi, in sedinta extraordinara, noul Plan Urbanistic General al Oradiei. Documentul, care reglementeaza dezvoltarea urbanistica a orasului, prevede, printre altele, blocarea extinderii intravilanului vreme de un deceniu, extinderea inelului ocolitor al orasului, largirea strazilor Sucevei si Avram Iancu, cresterea vitezei de circulatie pe soseaua de centura la 90 kilometri la ora si extinderea spatiilor vezi din oras. [...]Citeste mai departe
    Sursa: eBihoreanul
  • Spuma party! Mii de turisti s-au refugiat de canicula in strandurile din Baile Felix la distractie si balaceala (FOTO / VIDEO)


    [2016-07-25]
    Mii de turisti din tara si strainatate dar si oradeni satui de cuptorul din betoanele orasului s-au refugiat duminica din fata caniculei in strandurile din Baile Felix la distractie si balaceala. Copiii s-au inghesuit la toboganele aquapark-ului President, in vreme ce tinerii au preferat sesiunile de spuma party organizate in strandul Apollo. [...]Citeste mai departe
    Sursa: eBihoreanul
  • Spuma party! Mii de turisti s-au refugiat de canicula in strandurile din Baile Felix, la distractie si balaceala (FOTO / VIDEO)


    [2016-07-25]
    Mii de turisti din tara si strainatate, dar si oradeni satui de cuptorul din betoanele orasului, s-au refugiat duminica din fata caniculei in strandurile din Baile Felix, la distractie si balaceala. Copiii s-au inghesuit la toboganele aquapark-ului President, in vreme ce tinerii au preferat sesiunile de spuma party organizate in strandul Apollo. [...]Citeste mai departe
    Sursa: eBihoreanul
  • Lucrari de mare amploare pe trotuarul de pe Republicii spre Corso


    [2016-07-21]
    Vreme de cel putin trei luni, zona va fi impracticabila Inainte de ,,porfirarea" trotuatrelor, sunt anuntate sapaturi pentru schimbarea retelelor.



    Citeste articolul complet pe Bihon.ro [...]Citeste mai departe
    Lucrari de mare amploare pe trotuarul de pe Republicii spre Corso
    Sursa: Bihon.ro
  • Sindicalistul Chis ne ia de prosti: N-a muncit 5 ani pe ambulanta pentru ca a stat... pe santier


    [2016-07-19]
    Gheorghe Chis, liderul Federatiei Sindicale Ambulanta, cercetat penal pentru ca ar fi incasat salarii necuvenite de peste 200.000 lei, a tinut sa se justifice din nou, luni, in fata jurnalistilor. Insa in loc sa prezinte dovezi concrete ca a muncit, sindicalistul si-a reluat pledoariile jenante, sustinand ca in perioada in care nu a lucrat pe ambulanta a fost "in salopeta", "pe santierul noului sediu al Ambulantei Bihor". Atat doar ca nici nu avea ce cauta pe santier, iar lucrarile respective au durat doar cateva luni, in vreme ce lui i se imputa nemunca pe 5 ani! [...]Citeste mai departe
    Sursa: eBihoreanul
  • Mesterii populari certati cu vremea. Ploaia a incurcat socotelile din Parcul Balcescu (FOTO)


    [2016-07-18]
    In ultimii ani, weekendul in care Parcul Balcescu organiza Targul Mesterilor Populari era mereu unul cu vreme exceptionala pentru ca oradenii sa iasa la aer pentru a vedea marfa adusa si pentru a face unele cumparaturi. De data asta, expozantii au avut mult de furca cu ploaia si cu racirea vremii. Din cele 3 zile […] [...]Citeste mai departe
    Sursa: BihorStiri.ro
  • Sfaturi pentru o vara activa si sanatoasa: Hidratare, protectie solara, haine si incaltaminte potrivita pentru caldura de afara


    [2016-07-18]
    Dupa o primavara prelungita si multe ploi, vara nu mai are rabdare si vine peste noi cu vreme calda, soare si timp liber mai mult decat in restul anului. Zilele sunt mai lungi si tot mai multi aleg o viata activa in detrimentul televizorului sau calculatorului. Vacanta copiilor devine un motiv suplimentar pentru parinti sa isi descopere latura sportiva sau de "exploratori", toata lumea cautand evadarea in natura fie ca vorbim de parcurile din marile orase, paduri ori malurile umbroase ale raurilor si lacurilor. [...]Citeste mai departe
    Sursa: eBihoreanul
  • Isi dau sangele pentru comunitate: Politia Locala la Centrul de Transfuzie


    [2016-07-18]
    Luni, 18 iulie, mobilizati de conducerea Sindicatului National al Politistilor Locali ,,Lex Pol Loc", 15 oameni de la Politia Locala Oradea au donat sange. Gestul vine si in urma discutiilor cu reprezentantii Centrului de Transfuzie Sanguina, institutia facand de mai multa vreme apel la toti cei care pot si vor sa ajute la refacerea sticurilor […] [...]Citeste mai departe
    Sursa: BihorStiri.ro
  • Patron Cseh Beton, trimis in judecata pentru facturi masluite in contabilitate. Paguba, de aproape 400.000 lei, a fost recuperata


    [2016-07-17]
    Administratorul firmei de constructii Cseh Beton a fost trimis in judecata pentru evaziune fiscala de procurorii Parchetului de pe langa Tribunalul Bihor dupa ce a fost prins ca, vreme de 3 ani, si-a inregistrat in contabilitate cheltuieli nereale, paguba statului, de aproape 400.000 lei, fiind recuperata. [...]Citeste mai departe
    Sursa: eBihoreanul
  • Inca o zi fara tramvaie pe str. Independentei. Daca vremea va permite asfaltare


    [2016-07-15]
    OTL informeaza publicul calator ca, asa cum s-a mai intamplat o data, circulatia tramvaielor in zona centrala va fi sistata. In caz de vreme favorabila pentru lucrari de asfaltare, tramvaiele nu vor circula, incepand cu ora 8, pe tronsoanele Centrul Civic - Bdul. Decebal - Olosig si Centrul Civic - Biserica Emanuel. Se doreste finalizarea […] [...]Citeste mai departe
    Sursa: BihorStiri.ro
  • Fara masina! Angajatii Termoficare vin pana joi la munca pe jos, cu bicicleta sau tramvaiul


    [2016-07-13]
    Conducerea Termoficare a facut un apel la angajati ca vreme de trei zile, in perioada 12 - 14 iulie, sa lase masina acasa si sa vina la munca pe jos, cu bicicleta sau mijloacele de transport in comun. Marti, curtea societatii din strada Jean Calcin a fost aproape goala. Actiunea este desfasurata sub deviza "Dezvoltare durabila, grija pentru viitor" si se desfasoara in paralel cu lansarea facturii de energie termica in format electronic. [...]Citeste mai departe
    Sursa: eBihoreanul
  • Bugetar bogat, bugetar sarac: Functionarii din primarii, discriminati fata de colegii din deconcentrate


    [2016-07-12]
    Bugetarii bihoreni cei mai "obezi" sunt sefii Electrica si ABA Crisuri, care castiga anual contravaloarea unui apartament, cei mai "slabi" fiind functionarii din administratiile locale. In vreme ce majoritatea angajatilor din primarii au lefuri care abia depasesc salariile din sectorul privat, bihorenii din regii si institutii guvernamentale deconcentrate sunt platiti regeste, cu  pana la 1.500 - 2.000 euro pe luna. [...]Citeste mai departe
    Sursa: eBihoreanul
  • Avertizare meteo, urmeaza zile caniculare


    [2016-07-11]
     Administratia Nationala de meteorologie a emis o avertizare meteo de vreme caniculara si disconfort termic accentuat pentru intervalul 12-14 iulie. 



    Citeste articolul complet pe Bihon.ro [...]Citeste mai departe
    Avertizare meteo, urmeaza zile caniculare
    Sursa: Bihon.ro
  • Weekend oradean in ... Evul Mediu!


    [2016-07-04]
     Cetatea a fost centrul universului oradean, vreme de cateva zile. Zilele Cetatii au atras prin diversitatea programului oferit.



    Citeste articolul complet pe Bihon.ro [...]Citeste mai departe
    Weekend oradean in ... Evul Mediu!
    Sursa: Bihon.ro
  • Viva Las Vegas! Opt oradeni vor zbura 10.000 de kilometri pentru a concura in Campionatul Mondial de Hip-Hop din Las Vegas


    [2016-07-02]
    Un grup de adolescenti oradeni intre 13 si 17 ani vor avea cea mai tare petrecere estivala, tocmai la Las Vegas. Asta chiar daca nu e vorba de o vacanta propriu-zisa, fiindca nu vor avea vreme sa leneveasca. Dupa ce si-a intrecut toti concurentii din tara, trupa Switch Crew va reprezenta Romania la Campionatul Mondial de Dans Hip-Hop programat in America pentru al 15-lea an consecutiv, competitie ce reuneste cei mai buni practicanti de street-dance din 50 de tari. [...]Citeste mai departe
    Sursa: eBihoreanul
  • De ce a fost inlocuit Toni Alexe cu ,,Visit Oradea" in Sala Sporturilor?


    [2016-06-30]
    De ceva vreme, s-a putut observa ca bannerul urias care il prezenta pe Antonio Alexe, patronul spiritual al Salii Sporturilor din Oradea, nu mai e la locul obisnuit in interiorul imobilului. In special pe Facebook, unii suporteri ai baschetului local care il iubesc si acum pe defunctul mare jucator, s-au aratat neplacut surprinsi de disparitia […] [...]Citeste mai departe
    Sursa: BihorStiri.ro
  • Ultima strigare...


    [2016-06-29]
    De ceva timp incoace bihorenii pot vedea si simti pe propria lor piele ce inseamna "joaca" politicienilor locali. Intr-o (destul de) penibila traditie democratica damboviteana – desi momentul alegerilor a trecut de ceva vreme - partidele si reprezentantii lor in teritoriu nu reusesc sa constituie majoritati de nici un fel. Desigur, nu peste tot e […] [...]Citeste mai departe
    Sursa: BihorStiri.ro
  • Noua majoritate din Consiliul Judetean acuza ,,obstructionarea" de catre liberali a votului pentru presedinte


    [2016-06-29]
    In vreme ce PNL Bihor a solicitat anularea alegerii noului presedinte al Consiliului Judetean, Pasztor Sandor, de majoritatea PSD-UDMR-ALDE, prin incalcarea secretului votului, tabara adversa acuza obstructionarea procesului de votare de catre alesii judeteni liberali si ameninta, la randul ei, cu plangeri penale. [...]Citeste mai departe
    Sursa: eBihoreanul
  • Zona Rosia - Rabagani - Beius - Stei - Budureasa sub avertizare de vreme rea iminenta!


    [2016-06-26]
    Atentionare de tip nowcasting pe site-ul Administratiei Nationale de Meteorologie pentru zona de deal si munte a judetului Bihor. Duminica, 26 iunie, pana la ora 16, mai ales zona localitatilor Rosia, Rabagani, Beius, Stei si Budureasa sunt vizate de frecvente descarcari electrice, dar si de cantitati de precipitatii care pot depasi 25 – 30 l/mp. […] [...]Citeste mai departe
    Sursa: BihorStiri.ro
  • Masuri anti-canicula recomandate de DSP Bihor


    [2016-06-26]
    Temperatura mai ridicata fata de perioada anterioara poate cauza probleme de sanatate in cazul expunerii prelungite la soare sau la temperaturile ridicate. Cum in aceste zile si judetul Bihor are parte de vreme extrem de calduroasa, Directia de Sanatate Publica vine cu recomandari utile: – sa se consume cel putin 2 litri de lichide pe […] [...]Citeste mai departe
    Sursa: BihorStiri.ro
  • Avertizare de vreme extrema pentru o parte a Bihorului


    [2016-06-25]
    Vineri, pana la ora 17, estul si nordul judetului Bihor se afla sub avertizare de Cod Galben. Meteorologii spun ca sunt afectate zonele Nucet, Vascau, Stei, Dumbravita de Codru, Beius, Stana de Vale, Holod, respectiv Boianu Mare, Marghita, Chislaz, Sacuieni si Diosig. Atentionarea emisa la ora 14 vorbeste despre descarcari electrice, grindina de dimensiuni mici […] [...]Citeste mai departe
    Sursa: BihorStiri.ro
  • Atentie la canicula: DSP va face recomandari pentru evitarea imbolnavirilor, iar ITM le aminteste angajatorilor obligatiile fata de salariati


    [2016-06-24]
    In conditiile in care in vestul tarii se anunta pentru aceasta perioada o vreme caniculara si un indice de temperatura-umezeala extrem, autoritatile incearca sa-i constientizeze pe cetateni asupra problemelor pe care acestea le pot genera. DSP aminteste recomandarile pentru evitarea incidentelor de sanatate, iar ITM precizeaza ca angajatorii sunt obligati sa ia masuri de protectie pentru lucratori, inspectorii de munca urmand sa verifice respectarea acestora. [...]Citeste mai departe
    Sursa: eBihoreanul
  • Cod galben! Caldura mare, descarcari electrice si vijelii in Bihor


    [2016-06-17]
    Administratia Nationala de Meteorologie a emis, vineri dimineata, o avertizare de cod galben de instabilitate atmosferica accentuata, caracterizata prin vreme caniculara, descarcari electrice, vijelii si chiar grindina in nord-vestul tarii, inclusiv in Bihor. Avertizarea este valabila pana sambata dimineata, la ora 9. [...]Citeste mai departe
    Sursa: eBihoreanul
  • Vreme extrema si in Bihor. De la canicula, trecem la vijelii, ploi torentiale si grindina


    [2016-06-17]
    Meteorologii au emis o avertizare cu Cod Galben pentru o parte insemnata a Romaniei. Specialistii prevestesc o instabilitate atmosferica deosebit de accentuata, de vineri (17 iunie), ora 16, in Banat, Crisana, Maramures, vestul si nordul Transilvaniei, precum si in nordul Moldovei. Conform celor prezentate pe pagina electronica a Administratiei Nationale de Meteorologie (ANM), urmeaza ,,frecvente […] [...]Citeste mai departe
    Sursa: BihorStiri.ro
  • Vreme caniculara si instabilitate atmosferica in toata tara!


    [2016-06-16]
    Timp de mai bine de o zi, incepand de vineri (17 iunie), ora 12, vremea va fi calduroasa in toate regiunile. Atentionarea meteo vorbeste despre aspecte chiar caniculare in vestul, centrul si sudul tarii. De asemenea, potrivit celor postate pe site-ul Administratiei Nationale de Meteorologie (ANM), sambata (18 iunie), ,,canicula va persista in Muntenia si […] [...]Citeste mai departe
    Sursa: BihorStiri.ro
  • Iosif Pazurik, Nutrientul: "99% vom reloca investitia si nu vom mai face extinderea fermei de pui de la Palota" (FOTO)


    [2016-06-15]
    Cei circa 40 de participanti la dezbaterea publica organizata marti la caminul cultural Sintandrei s-au declarat, majoritatea, impotriva extinderii fermei de pui detinuta de firma Nutrientul la Palota. Localnicii, multi dintre ei oradeni mutati in comuna pentru a scapa de poluarea orasului, s-au opus motivand ca dejectiile le vor imputi aerul, in vreme ce reprezentantii Agentiei de Mediu au incercat sa le linisteasca temerile cu un studiu de impact facut de firma Acormed, a controversatilor soti Mintas. In final, Iosif Pazurik, patronul Nutrientul, a pus capat discutiilor aprinse afirmand ca aproape sigur va reloca investitia de 4 milioane euro si nu va mai extinde cu 19 hale ferma existenta. [...]Citeste mai departe
    Sursa: eBihoreanul
  • Val de disponibilizari la CET! 130 de angajati ai Electrocentrale si-au primit preavizele


    [2016-06-14]
    Nu mai putin de 130 de angajati ai Electrocentrale si-au primit luni dimineata preavizele inaintea concedierii. Acestia se mai pot considera angajatii CET-ului vreme de 15 zile, dupa care vor intra in somaj. Furnizorul de termoficare a redus in total 256 de posturi, din care 126 au fost deja vacantate prin demisie sau pensionare. Angajatii disponibilizati vor beneficia de 8 salarii compensatorii. [...]Citeste mai departe
    Sursa: eBihoreanul
  • Ziaristi bihoreni la undite. Cupa Presei la Pescuit Sportiv 2016!


    [2016-06-13]
    A XIV-a editie a traditionalei competitii destinata in exclusivitate pescarilor din presa oradeana s-a derulat sambata, 11 iunie, la Santimreu. Dupa patru ore de pescuit, pe o vreme placuta, locul I a fost castigat de Bajusz András de la ,,Bihari Naplo" urmat de Vasilica Ichim de la ,,Crisana" si de Ovidiu Pascu de la publicatia […]
    The post Ziaristi bihoreni la undite. Cupa Presei la Pescuit Sportiv 2016! appeared first on Presa Oradea.
     A XIV-a editie a traditionalei competitii destinata in exclusivitate pescarilor din presa oradeana s-a derulat sambata, 11 iunie, la Santimreu. Dupa patru ore de pescuit, pe o vreme placuta, locul I a fost castigat de Bajusz András de la ,,Bihari Naplo" urmat de Vasilica Ichim de la ,,Crisana" si de Ovidiu Pascu de la publicatia ,,Muzeul Tarii Crisurilor".
    Concursul s-a derulat intr-o singura mansa si a adunat pe malurile baltii de la Santimreu jurnalisti din presa scrisa, televiziune si online. Fiecare redactie a avut posibilitatea de a fi reprezentata de doi pescari, insa fiecare dintre acestia a concurat individual pentru premiile puse la bataie de organizatori. Departajarea s-a facut in raport de cantitatea totala de peste prins de fiecare participant.

    Locul I a fost ocupat de Bajusz András, reprezentantul cotidianului ,,Bihari Naplo", care a reusit sa scoata la aer 3,84 kg. de peste. Locul secund si l-a adjudecat Vasilica Ichim, din partea cotidoanului ,,Crisana", cu 1,65 de kg de peste, urmat de Ovidiu Pascu, din partea publicatiei ,,Muzeul Tarii Crisurilor", care a prins… aproape un kilogram de peste. Premiul Special ,,Cea mai mare captura" i-a revenit lui Sorin Sotoc pentru un crap cantarind 3,41 kg., aducand astfel cea de a doua distinctie pentru redactia ,,Muzeul Tarii Crisurilor".
    La finalul concursului, intreaga cantitate capturata a fost cantarita dupa care pestii au fost eliberati, manifestarea promovand astfel conceptul de pescuit sportiv ,,Catch and release! - Prinde si elibereaza!". Un premiu surpriza, mic dar stimulativ, a fost alocat celui mai tanar dintre pescari, fiul jurnalistului Cristian Horgos.

    La final, atat cei mai priceputi, cat si cei mai putin norocosi dintre jurnalistii participanti au fost rasplatiti cu un savuros bogracs, preparat cu pricepere de primitoarele gazde.
    Premiile acordate au constat in ustensile si accesorii pentru pescuit, momeli, cupe si diplome, puse la dispozitie de organizatori si de sponsorii manifestarii, firmele ,,Constructorul Salard", ,,Frigo Fruct", ,,Forelit", ,,Fir Intins" si ,,CB Baits".

    Editia I-a a ,,Cupei Presei la Pescuit Sportiv" s-a consumat in 6 mai 2000, concursul fiind organizat pe lacurile de pescuit sportiv si de agrement ale bazinului piscicol Cefa.
    La editia precedenta, jurnalistii pescari au reusit, in cele patru ore de concurs, sa scoata la aer peste 37 de kilograme de peste, care a fost apoi eliberat. Castigatori au fost Dorel Bara (cotidianul ,,Crisana") care si-a adjudecat Premiul I cu o captura totala de 10,1 kg. de peste, urmat de Szatmári Tiberiu (site-ul ,,Informatia de Bihor") care a prins 7 kg. de peste si de Ciprian Banici (cotidianul ,,Crisana") care a adunat in juvelnic 6 kg. de peste.

    Premiul Special ,,Cea mai mare captura" i-a revenit atunci lui Bajusz András (cotidianul ,,Bihari Naplo") pentru un crap care a cantarit 4,5 kg.
    Concursul de pescuit stationar a fost organizat de Asociatia Ecologista ,,Ecobiectiv" si Asociatia de Vanatoare si Pescuit ,,Valea Barcaului", care gospodareste complexul de agrement, gazda din ultimii trei ani a manifestarii.
    The post Ziaristi bihoreni la undite. Cupa Presei la Pescuit Sportiv 2016! appeared first on Presa Oradea.
    [...]Citeste mai departe
    Sursa: OradeaPress
  • Candidat degeaba: Primarul Beiusului, Adrian Domocos, a fost condamnat definitiv si nu mai poate fi ales!


    [2016-06-04]
    Lovitura dura pentru actualul primar al municipiului Beius, Adrian Domocos, care se candideaza ca independent, pentru un nou mandat. Inalta Curte de Casatie si Justitie l-a condamnat, vineri, definitiv, la inchisoare cu suspendare, stabilindu-i atat interdictia de a fi ales, cat si pe cea de a ocupa o functie publica! Fostii edili PSD Nicu Odobasianu si Viorel Iuhas merg la puscarie, in vreme ce deputatul PNL Gheorghe Costin a incasat, si el, o pedeapsa cu suspendare. [...]Citeste mai departe
    Sursa: eBihoreanul
  • A murit fostul senator PSD de Bihor Vasile Duta


    [2016-05-20]
    Avocatul Vasile Duta, fost senator de Bihor, a incetat din viata, fiind bolnav de mai multa vreme. In ultima perioada, Duta se retrasese din viata publica, dupa ce a fost condamnat la inchisoare cu executare pentru trafic de influenta. [...]Citeste mai departe
    Sursa: eBihoreanul
  • Sefi noi la Parchetul Curtii de Apel Oradea: Procurorul Sebastian Valean conduce Sectia de urmarire penala, iar Tiberiu Sigheartau - Sectia judiciara


    [2016-05-18]
    Sefi noi, incepand de joi, la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Oradea. Consiliul Superior al Magistraturii a hotarat numirea procurorului Sebastian Valean la conducerea Sectiei de Urmarire Penala, in vreme ce procurorul Tiberiu Sigheartau este noul sef al Sectiei Judiciare. [...]Citeste mai departe
    Sursa: eBihoreanul
  • Vreme nefavorabila pentru apicultori


    [2016-05-13]
     Oscilatiile frecvente de temperatura, precum si noptile friguroase din ultima perioada au provocat pagube importante si in sectorul apicol.



    Citeste articolul complet pe Bihon.ro [...]Citeste mai departe
    Vreme nefavorabila pentru apicultori
    Sursa: Bihon.ro
  • Avertizare de vreme rea, furtuni in toata tara


    [2016-05-13]
     Administratia Nationala de Meteorologie a emis un avertisment de instabilitate atmosferica accentuata.



    Citeste articolul complet pe Bihon.ro [...]Citeste mai departe
    Avertizare de vreme rea, furtuni in toata tara
    Sursa: Bihon.ro
  • Ruine sub sticla. Curtea interioara a Cetatii va fi deschisa din iunie accesului public (FOTO)


    [2016-05-13]
    Curtea interioara a Cetatii va fi deschisa din iunie accesului public printr-un concert organizat cu ajutorul ONG-urilor care au primit spatii in interiorul fortificatiei. Lucrarile la arheoparcul din curtea Cetatii au fost oprite pana la obtinerea de fonduri. Cele doua gropi care dezvaluie ramasitele fostei catedrale vor avea deasupra un acoperis de sticla in vreme ce la nivelul solului va fi realizat un contur al acesteia din piatra fasonata. [...]Citeste mai departe
    Sursa: eBihoreanul
  • Olimpiada amatorilor


    [2016-05-04]
    Oricat de anosta ar fi o partida de fotbal, unii comentatori reusesc s-o "vanda" publicului ca pe o confruntare de Champions League. Desi se zice ca la fotbal si la politica s-ar pricepe tot romanul, in pragul campaniei pentru editia 2016 a alegerilor locale, entuziasmul "chibitilor" e imposibil chiar si de mimat, de vreme ce "campionatul" politic intern aliniaza formatiunile in cea mai deplorabila stare din ultimii 26 de ani. [...]Citeste mai departe
    Sursa: eBihoreanul
  • Inca un ,,politist culcat" la Facultatea de Medicina


    [2016-05-03]
    Zebra dubla din Parcul 1 Decembrie, la intersectia cu Aleea Emanuil Gojdu – la Facultatea de Medicina si Farmacie – are un aspect total nou. Muncitorii de la Selina au finalizat in urma cu cateva zile recoafarea zonei. Se stie ca trecerea de pietoni bombata de la farmacie este functionala deja de ceva vreme. A […] [...]Citeste mai departe
    Sursa: BihorStiri.ro
  • Scandal cu rost: Termoficare SA a repornit, treptat, caldura in aceasta dimineata!


    [2016-04-30]
    Criticile si certurile din Consiliul Local Oradea, generate de luare de pozitie a grupului PSD in privinta frigului din apartamente intr-o perioada cu vreme foarte rece, nu au fost chiar degeaba. Chiar daca Termoficare SA motiveaza reluarea furnizarii de agent termic pentru incalzire prin prognoza meteo care vorbeste despre o ,,scadere a temperaturilor exterioare pentru […] [...]Citeste mai departe
    Sursa: BihorStiri.ro
  • Primarul Bolojan nu l-a lasat pe managerul Necula sa spuna daca noul CET este sau nu autorizat (VIDEO)


    [2016-04-29]
    Intr-o perioada cu vreme rece, dupa mai bine de 3 nopti in care temperatura exterioara a fost sub +10 grade Celsius, in apartamentele oradene racordate la sistemul de termoficare nu este caldura de la calorifere. Situatia a fost pusa pe tapet in sedinta de joi, 28 aprilie, a Consiliului Local, cand pesedista Adelina Coste a […] [...]Citeste mai departe
    Sursa: BihorStiri.ro