Stiri Oradea vreme

Cautare:
Selectati ziarul: Bihoreanul, OradeaPress, Ghimpele de Bihor, Informatia de Vest, Bihon.ro, Primaria Oradea, eBihoreanul, Crisana, StiriOradea.com,
50 rezultate pentru vreme.
  • Tramvaiul ULF Siemens aniverseaza 10 ani in transportul public oradean


    [2018-04-23]
    In luna aprilie, transportul oradean sarbatoreste. In urma cu 112 ani, presa vremii scria: "Iar in aceasta dimineata-va fi bine sa se fixeze in mod deosebit aceasta data: 25 aprilie 1906 - a pornit tramvaiul oradean..."(L. Borcea, M. Apan, G. Moisa - De la o statie la alta, ed. 2006). Vagoanele motor au fost produse de compania "Siemens si Schuckert".Astazi, 23 aprilie 2018, tramvaiul ULF (Ultra Low Floor), produs de aceeasi firma Siemens, aniverseaza 10 ani de prezenta in transportul public oradean. In 2008, Oradea a fost primul oras din România care detinea in parc unul dintre cele mai moderne tramvaie din lume, la aceea vreme, motiv de reala mândrie a cetatenilor urbei.Va multumim ca alegeti OTL in fiecare zi si va dorim calatorie placuta !

     

      [...]Citeste mai departe
    Tramvaiul ULF Siemens aniverseaza 10 ani in transportul public oradean
    Sursa: Primaria Oradea
  • Bolojan la atac: Nu vom vota bugetul Consiliului Judetean daca banii nu se impart corect! (VIDEO)


    [2018-04-23]
    In calitate de presedinte al PNL Bihor, primarul oradean Ilie Bolojan a anuntat, luni, ca liberalii se vor opune, in continuare, votarii bugetului Consiliului Judetean, cata vreme actuala coalitie de la putere, PSD-UDMR-ALDE, nu va accepta sa aloce fondurile corect primarilor din judet. Totodata, Bolojan a condamnat risipa fondurilor publice de catre actuala conducere a CJ Bihor. [...]Citeste mai departe
    Sursa: eBihoreanul
  • Detaliile conteaza


    [2018-04-22]
    Nu inteleg de ce nu poate sa-ti placa concomitent si betonul si cernoziomul. Ecologistii se plang ca primarul Ilie Bolojan a betonat toata Oradea. Eu nu vad unde e problema, cata vreme si mareste suprafata parcurilor. Prefer ca drumurile sa fie din beton si parcurile din pamant decat sa avem parcuri betonate si drumuri de pamant. [...]Citeste mai departe
    Sursa: eBihoreanul
  • Despre dreptul de a nu sarbatori Unirea, si despre istoria roz. Cu Lucian Boia


    [2018-04-20]
    Suntem intr-un an in care mai toata lumea vorbeste despre Unirea romanilor, aflata la 100 de ani. A devenit o obligatie sa-ti duci mana la piept cand auzi imnul, si sa ai si un rand despre pomenitul centenar, in speech, atunci cand faci ceva, orice – academic, institutional – oricum. Dar, de prea putine ori […]
    The post Despre dreptul de a nu sarbatori Unirea, si despre istoria roz. Cu Lucian Boia appeared first on Presa Oradea.
     Suntem intr-un an in care mai toata lumea vorbeste despre Unirea romanilor, aflata la 100 de ani. A devenit o obligatie sa-ti duci mana la piept cand auzi imnul, si sa ai si un rand despre pomenitul centenar, in speech, atunci cand faci ceva, orice – academic, institutional – oricum. Dar, de prea putine ori romanii isi pun intrebari, desi tema merita. Oare asa trebuia sa se faca unirea asta? Oare mai e uzual statul national? Oare autonomia regiunilor distruge o tara? Am discutat despre aceste lucruri, si nu numai, cu istoricul Lucian Boia.
    La sfarsitul lui martie, istoricul a tinut o conferinta, ,,100 de ani de la Unirea romanilor din 1918. Romania germanofila - inaintea si in timpul Primului Razboi Mondial", la Timisoara. Evenimentul a fost organizat de Asociatia Clubul Economic German Banat, Agora Unit si Universitatea Politehnica din Timisoara. Am parcurs, in principal, pentru interviul pe care l-am realizat a doua zi dupa conferinta, volumul ,,In jurul Marii Uniri de la 1918 - Natiuni, frontiere, minoritati", de Lucian Boia, aparut in 2017 la Editura Humanitas. Le multumesc Claudiei Florentina Dobre si Simonei Hochmuth pentru ajutorul oferit la realizarea acestui interviu.
    Conferinta lui Lucian Boia a fost interesanta si a adus nu doar date, celor prezenti, dar, ca la orice interferenta cu ,,universul Boia", si o invitatie, primita cu deschidere de catre participanti, spre a gandi impreuna, ceea ce s-a vazut la momentul intrebarilor din public, precum si prin raspunsuri. Dar nu ma voi referi direct la aceasta conferinta, pentru ca unele lucruri sunt atinse si in discutia de dupa, realizata pentru Oradea Press.
    Cine infloreste istoria?
    Si inca ceva, la zona de precizari. Cred ca exista o suma de romani care s-au saturat de ,,istoria inflorita", cea roz, cand e vorba de tara aceasta. De hiperbolele sfatos-ridicole ale lui Dan Puric. Dar si de discursul nationalist al lui Ioan Aurel Pop. Puric este, sigur, un actor care si-a gasit nisa pentru spectacolul vietii - Andrei Plesu o spune la obiect: ,,(…) Or, domnul Puric incurajeaza un soi de legendarizare arbitrara a natiunii, din care rezulta ca ea frizeaza desavarsirea". Ce are Pop in plus? Aceleasi ingrediente sunt temperate prin mai multe date, angrenate sa dea… cam acelasi rezultat. Si faptul ca e istoric, profesor, rector la Universitatea Babes Bolyai din Cluj, si academician. Pe cand am realizat interviul cu Boia, Pop era doar academician. Acum e sef al academicienilor romani.
    M-am intrebat, atunci cand am luat primul interviu din cariera, la Cluj, in 1992, cu Gheorghe Funar (primarul de atunci al orasului), daca omul chiar crede in nationalismul extrem, si de gust indoielnic, pe care il afisa, sau este doar nisa pe care si-a gasit-o, ca sa prinda niste voturi. Imi pun aceeasi intrebare, de cand am dat de lucrarile si declaratiile lui Pop – desigur, cu stropul de staif in plus pe care il au. Si totusi… Boia si Pop formeaza o axa ciudata, in ceea ce ii priveste pe istoricii romani. Pot intelege ca si Pop are o nisa, in care crede, sau care ii e convenabila, dar nu imi e clar cum de mai reprezinta declaratii pe care nu e firesc sa le faca un istoric, in mileniul nostru, o momeala la care sa se mai prinda ceva. Exact asa cum nu e firesc sa dai de o reclama la Bere Timisoreana drept ,,Berea romanilor din 1719", cum exista candva, acum vreo 15 ani. Nu e firesc.

    Venit la Oradea in 2014, pentru a lansa o carte in care incerca sa il desfiinteze pe Boia, pe marginea unui volum in care acesta din urma decanteaza istoria de mit (dar o decanteaza in sapte editii, cu un numar record de exemplare vandute), Pop spune, printre altele: ,,Pentru ca multi dintre fostii mei studenti sunt aici, ma simt ca acasa. Inca din capul locului, pot sa va spun ca nu cunosc niciun istoric mare care sa-si fi denigrat propria tara. Ne criticam patria fara sa ne dam seama ca e ca si cum ne-am critica mama.
    Cartile lui Lucian Boia sunt atat de multe si scoase atat de des pe piata incat nu le citeste nimeni. Din acestea, intelegem ca romanii sunt un popor fara identitate, ca nu am avut niciodata conducatori buni, ca nu am avut creatori spirituali pentru ca nu prea am castigat premii Nobel, ca nu am avut niciodata victorii militare si morale pentru ca am fost mereu invinsi".
    Ciudat, nu stiu sa se fi consemnat ca s-a ridicat cineva la frazele astea, sa plece - dat fiind ca nu e frumos sa fluieri aberatiile unui academician. Dar acesta este un indemn spre ,,istoria roz". Iar istoria nu trebuie sa aiba o anumita culoare. Daca mamele gresesc, primesc critici. Daca patriile gresesc (prin exponentii lor, desigur), primesc critici. Sau primesc o insiruire a faptelor gresite, urate, triste, mici, desuete. Pentru ca ele exista peste tot. Iar istoria roz e buna pentru tabloide, nu pentru a fi recomandata de catre un istoric. Care isi sustine declaratiile impanandu-le cu termeni ca ,,nimeni", ,,niciodata", ,,mereu".
    Intrebari se pun fata de orice. Se critica oriunde este ceva de criticat. Se analizeaza contexte. Se gandeste. Se discuta. Fara a se idealiza, fara a se cufunda cineva in miturile placute urechilor celor ce au nevoie de povesti.

    Poate as fi putut avea conturat un raspuns, legat de academicianul Pop, daca si-ar fi citit tot speechul pregatit pentru deschiderea Congresului National de Istorie a Presei, din martie 2017, de la Cluj, care fusese trimis participantilor, inainte de intalnire, cu titlul ,,Reflectarea trecutului romanilor in presa contemporana".
    Aveam nedumeriri legate de mai multe pasaje, dar unul imi starnea cele mai vii intrebari. Doar ca nu a fost dintre cele citite. Il redau aici: ,,Dupa cum se vede si dupa cum este normal, presa noastra reflecta copios viziuni despre trecut, destinate publicului, din intregul arsenal extremist evocat mai sus. Cu alte cuvinte, gasim concomitent in presa clisee accentuat autohtoniste de genul ,,romanul este etern ca timpul", ,,romanii au inventat acum opt mii de ani scrisul" sau ,,dacii, adica romanii, au stapanit Europa" sau de genul ,,romanii nu sunt nimic", ,,romanii sunt hoti si criminali", ,,istoricii sunt nationalisti si mincinosi" etc. Interesant este faptul ca ambele tabere extreme ii acuza pe istorici, pe de o parte fiindca nu ar tine destul la romani si la tara (toate realitati ,,mari" si ,,sublime", prezentate de istorici ca meschine), iar pe de alta, fiindca ar fi prea cantonati in traditie, autohtonism si nationalism. Un singur lucru uita acesti propagatori de iluzii (ca sa nu spun propagandisti), anume ca istoricii sunt singurii indreptatiti, prin meseria lor, sa dea mesaje despre viata oamenilor care au trait in trecut si ca istoricii care nu apeleaza la surse inceteaza sa fie istorici."
    ,,Propaganda"
    ,,Propagandist" e Boia, pentru Pop - ceea ce nu spusese printre zeci de ziaristi, in 2017, la Cluj, era enuntat la Oradea, printre ,,prieteni": ,,De doua decenii, Lucian Boia face propaganda in Romania. Cartile si ideile lui se incadreaza perfect la acest capitol iar editura Humanitas, mostenitoare a editurii Partidului Comunist Roman, care a primit bani de la toate guvernele care s-au perindat la conducerea tarii, este cel mai bun mijloc de propaganda".
    Sa spunem ca ar fi doar un razboi intre doi istorici. Dar pentru un om care, la Oradea, jongla cu bilele lui ,,nimeni", ,,niciodata" si ,,mereu", fara a-i cadea vreuna din mana, e induiosatoare ascunderea propriei persoane intre ,,istoricii sunt nationalisti si mincinosi". Si nedumerirea personala: ca ziarist, cu mii de pagini scrise, si cu niste volume publicate, scrieri – oarecum ciudat pentru un congres, azi - care chiar erau pe tema intalnirii, imi inchipuiam ca nu e pierdere de vreme sa merg la Cluj cu lucrarea pe care o pregatisem. Atata doar ca… era despre ,,oameni care au trait in trecut". Deveneam, oare, o impostoare, eu dar si colegii mei, iar ,,istoria roz" a lui Ioan Aurel Pop il facea/face infailibil? Sa trecem, insa, la culori ceva mai reale ale lucrurilor.
    *
    ,,Constitutia iti garanteaza dreptul la opinie"
    Ramona Balutescu (RB): Atunci cand auziti cum vor fugi ungurii cu pamantul Romaniei, datorita lui Lucian Boia, cum vi-i inchipuiti, calare sau cum, ca sa bifati pana la capat mitul?
    Lucian Boia (LB): Nu mi-i inchipui in nici un fel, asta-i o manipulare, pur si simplu. Ideea ca Transilvania mai poate fi luata de la romani, de unguri. Transilvania, daca lucrurile vor evolua in directia asta in Europa, spre federalizare, autonomie, mai stiu eu ce, asta vor decide romanii insisi, romanii transilvaneni sau romanii banateni. In orice caz, nu mai exista in nici un fel pericolul unguresc, ca sa spun asa, intre ghilimele. Data fiind si populatia. Transilvania, plus Banat, plus toate cele, dincolo de munti, in raport cu Bucurestiul – romanii au ajuns sa reprezinte o majoritate foarte consistenta. Cand s-a unit Transilvania cu Romania, la sfarsitul Primului Pazboi Mondial, romanii erau cam 53-54% adica aveau majoritate dar nu o majoritate foarte mare, insa acuma au ajuns, de la 54%, la aproape 80 %. Populatia maghiara a scazut sub 20%. Si problema nici nu se mai pune. Cum sa ia, Ungaria, Transilvania? S-o ia cu milioanele si milioanele de romani?…
    RB: Incercam o gluma. A doua: legea defaimarii va avea, ca porecla, numele dumneavoastra, sau al Monicai Macovei?
    LB: A, nu stiu, eu n-am vreo relatie de nici un fel cu Monica Macovei.
    RB: Cum credeti ca se va intampla legea asta, si cum vor curge lucrurile, avand-o? De fapt ati spus si ieri.
    LB: Cred ca legea asta… Sper ca legea asta nu va exista, pentru ca este, in primul rand, neconstitutionala. Constitutia iti garanteaza dreptul la opinie, la exprimare libera, prin scris sau prin vorba. Daca va deveni lege, vom vedea cum se va interpreta. Nu-mi dau seama. Ce inseamna defaimare, mai intai. Inainte de a vota o lege, trebuie sa intelegem ce inseamna…
    RB: Termenii…
    LB: Termenul respectiv. Deci ce-i aia defaimare. E un cuvant atat de vag. Daca eu declar nu-stiu-unde ca romanii nu prea sunt in stare sa faca, nu stiu, autostrazi, am defaimat Romania?
    RB: In mod cert. (Rad).
    LB: Da? Bine. Atunci n-o sa mai spun. (Rade).
    RB: Si va veti conforma? Ieri, la conferinta, spuneati ca atunci va trebui sa ne conformam. Dar cred ca era mai degraba o gluma.
    LB: Eu nu ma conformez la nimic. Eu am ideile mele in cap. Le zic. Cine doreste, le ia in seama. Cine nu doreste, nu le ia, sau le combate, si sa fie toata lumea sanatoasa. Eu imi urmez drumul meu.

    RB: Domnule Boia, la intrarea in Penny Market sunt afise cu ,,sarbatorim Unirea", si asa mai departe. Nu mai pot sa cumpar oua fara un afis ca cineva sarbatoreste Unirea. Eu nu simt ca trebuie sa sarbatoresc Unirea. Spuneti-mi, credeti ca ma includ la crima de lezmajestate?
    LB: Eu cred ca tot omul e liber sa creada ce doreste, si sa exprime ce are de exprimat, pur si simplu.
    RB: Spuneati undeva, de fapt in cartea ,,In jurul Marii Uniri de la 1918", ,,ca si cum singura menire a istoriei e de a justifica Romania". Ieri, spuneati de pretentiile statelor, ca fiecare poate sa emita pretentii teritoriale privind istoria sa, din spate…
    LB: Daca te orientezi dupa dreptul istoric - ce inseamna asta? La ce perioada te referi?
    RB: Exact. Cat mergi in spate? Exact asta-mi spunea, in '96, Haris Silajdzic - era prim-ministrul Bosniei. ,,Cine ne da dreptul la ce moment din spate sa ne oprim, pentru a decide ca acela este statul care ne convine?"
    LB: Pai nu trebuie sa judecam asa. Ceea ce conteaza nu e dreptul istoric, ci este dreptul natural, cum se numea candva, adica dreptul fiecarei etnii, sau fiecarei natiuni de a-si avea propriul stat national, si asa mai departe. Dar astea sunt niste lucruri care se judeca in prezent, nu se judeca in raport cu dacii…
    RB: Stat national, judecat in prezent? Nu este o notiune perimata?
    LB: A, bine, asta este alta discutie. Deocamdata exista statul national.
    RB: El exista. Dar daca vorbim despre creatii noi, sau despre justificarea creatiilor deja existente, inca trebuie sa luam in considerare statul national?
    LB: Bine, putem sa nici nu-l mai luam in considerare. Eu, ce am vrut sa spun, e faptul ca nu istoria ne ajuta in privinta asta. Istoria e interesanta, e tot ce vrei, dar… Romania, asa cum arata astazi, nu s-a construit pe istorie. Romania Mare, intre frontierele ei, a avut, in fond, ca justificare teritoriile cu majoritate de populatie romaneasca. Deci, nu fiindca au stapanit dacii in Transilvania, a revenit Transilvania Romaniei, la 1918, si prin tratatul de la Trianon din '20, ci, pur si simplu, pentru ca romanii erau si sunt din ce in ce mai mult majoritari pe acest teritoriu.
    ,,Trebuie sa ne adaptam lumii in care traim"
    RB: Spuneati undeva, intr-un interviu, ca suntem mult mai apropiati de suedezii de acum decat de dacii de atunci.
    LB: Era o gluma, in sfarsit, dar bineinteles…
    RB: Asta era replica dumneavoastra – identificarea cu Dacia Mare s-a facut datorita comunistilor. Dar iata ca o mana de romani se declara daci. Inca. Acum. La recensamintele care se fac.
    LB: Se declara daci? Avem o rubrica?
    RB: Nu mai stiu daca exista rubrica, dar poti sa te declari ce vrei. Ei, si sunt in jurul Hunedoarei, Orastiei, oameni care se declara daci. Este un curent de genul asta.
    LB: Pai, daca le face placere, sa se declare daci…
    RB: Sigur. Dar, in acelasi timp, sarbatorim Dragobetele, despre care, iarasi, cercetatori seriosi, ca si Otilia Hedesan, spun ca este o creatie a comunistilor, si justifica lucrul asta. Avem pe Puric care ia bani, vin oameni care platesc ca sa participe la conferintele lui, care ne povestesc cu hiperbolizare a Romaniei, a romanului. Bun, spuneti-mi, va rog, fiecare tara are patura aceasta de oameni necultivati, sau Romania exceleaza in domeniul asta, al celui care are nevoie, si care plateste miturile astea, care le intretine?
    LB: Eu nu pot sa spun exact care e ponderea…
    RB: …ciudatilor…
    LB: …ciudatilor Romaniei, in raport cu ciudatii din alte tari. Cred ca romanii sunt o natie complexata. Am avut o istorie mica, pana la urma, pe care o transformam, in imaginar, intr-o istorie mare, si, avand o istorie mica – mereu stapaniri straine, presiuni din afara, si asa mai departe – incercam sa ne-o facem mare, in imaginar. De asta amplificam si factorul dacic si factorul roman. Nu? Suntem fie urmasii dacilor, care ,,au fost o civilizatie foarte avansata", sau mizam in continuare pe romani. Deci avem nevoie, simtim nevoia sa ne sprijinim in niste carje din astea istorice. In realitate, Romania e ce este astazi, indiferent de dacii sau romanii din antichitate, si ceea ce am avea noi de facut ar fi tocmai sa mizam pe viitor, nu pe trecut, deci trebuie sa facem ceva, astazi, in Romania. Apelul asta, la istorie, si iar la istorie, e un fel de alibi, un fel de justificare, deci noi nu facem azi ce ar fi cazul sa facem pentru Romania, ci invocam pe daci, pe romani, pe Mihai Viteazul, si asa mai departe. Nu cu reperele astea vom merge inainte. Trebuie sa ne adaptam lumii in care traim si sa incercam sa fim performanti in lumea de astazi. Asta vreau sa spun.
    ,,Cand s-a facut Unirea de la 1859, s-ar fi putut merge pe solutia federala"
    RB: De ce am amintit de cat putem merge in spate, in istorie, pentru a justifica pretentii teritoriale. Tot din cartea dumneavoastra, ,,In jurul Marii Uniri", am gasit un lucru pe care nu il stiam. Spuneti despre Franz Ferdinand ca ar fi avut un proiect de federalizare a Austro-Ungariei.
    LB: A, nu e nimic inedit in treaba asta.
    RB: Stati, eu sunt ziarist, nu sunt istoric, asa ca pentru mine este inedit.
    – Nu stiu daca l-a avut sau nu l-a avut.
    RB: Ca ,,se vorbea" despre treaba asta.
    LB: Dar i se punea in seama.
    RB: Spuneti-mi, credeti ca a trecut momentul in care se putea discuta firesc despre federalizare? Aici, sa nu ne ascundem, este vorba de Romania. Cred – din cate am identificat – ca lucrurile astea se pot intampla, acesti pasi, zic eu, inainte, se pot intampla atunci cand ai un decident luminat, deci cineva care e deja la fraiele conducerii, dar care e luminat, ceea ce la noi nu prea se intampla, sau daca ai presiunea unei zone mai mari de… sa zicem electorat, sau masa critica. Cum credeti ca, in Transilvania… Suntem in Banat acuma, dar sa luam Transilvania Mare, desi nu va place notiunea. Dar lucram cu notiunea asta.
    LB: Nu ca nu-mi place, dar nu e corecta.
    RB: Nu acopera, da. ,,Ne sperie" pretentiile secuilor, dar, in acelasi timp, cum s-ar putea ajunge firesc a se discuta, la masa tratativelor, despre un stat federal, in Romania? Adica stirbim cu ceva integritatea tarii asteia daca discutam despre asta?
    LB: Bineinteles ca nu stirbim in niciun fel. Pe de alta parte, conceptul asta, de natiune unitara, e bine implantat in Romania. Asa a fost Romania de la inceput, si vechiul regat. Cand s-a facut Unirea de la 1859, s-ar fi putut merge pe solutia federala, pentru ca, oricat de mari au fost apropierile intre Tara Romaneasca si Moldova, ele au avut istorii separate. Au fost doua entitati apropiate, dar separate in acelasi timp. Si solutia cea mai potrivita, probabil data si realitatea lucrurilor, ar fi fost o solutie federala, sau, ma rog, aproximativ federala. Insa s-a mizat pe statul national unitar, dupa modelul francez. Modelul il aveam in fata, si modelul cultural…

    RB: Si ieri vorbeati cat de tributari eram culturii franceze.
    LB: Dominant in epoca. Nu, dar s-a mers si mai departe, la 1918, pe o formula de stat unitar, si nu stat federal, tocmai fiindca deosebirile erau destul de mari intre provinciile romanesti – minoritatile numeroase, maghiarii in Transilvania, rusii si ucrainienii in Basarabia – si a existat temerea ca edificiul nu va rezista. Daca lasam provinciile sa zburde fiecare in voie.
    RB: Era justificata temerea asta?
    LB: S-a mers pe organizare perfect unitara, dupa modelul francez, tocmai pentru a asigura perenitatea Romaniei Mari. A existat temerea ca, alminteri, daca fiecare e lasat sa se autoguverneze, degeaba am mai facut Unirea, ca Romania risca sa se dezmembreze, intr-o buna zi. In ce priveste viitorul, aici trebuie sa ne raportam la Europa. Depinde ce se va intampla in Europa, pana la urma. Europa va reusi sa ajunga un stat federal, cum sunt Statele Unite ale Americii? Pana unde se va merge cu integrarea europeana? Si atunci Romania va trebui, va fi normal sa se adapteze ritmului european. Deocamdata e o oarecare deruta in Europa, nu mai stim… Englezii deja o parasesc, aici, in partea central-rasariteana, vezi Polonia, vezi Ungaria, vezi si Romania, sunt evolutii care merg, pana la urma, impotriva unei integrari europene depline. Dar cred ca raspunsul, pe care nu-l stiu, se afla in evolutiile europene. Suntem parte a Uniunii Europene, si depinde ce se va intampla cu Europa.
    ,,Sunt ultra-convins ca nu stim nimic despre viitor"
    RB: Domnule Boia, eu cred ca dumneavoastra sunteti intrebat, deseori, aceste lucruri pentru ca ati dovedit ca puteti lua in considerare mai multi vectori decat avem noi la indemana, noi ceilalti, care suntem preocupati de lucrurile astea. Fie ca istorici – sigur, in primul rand -, ca ziaristi, ca sociologi si asa mai departe. Deci dumneavoastra aveti in calcul mai multi vectori, poate si mai mici, dar mai multi. Totusi, luand regulile acestei Europe unite, care trebuie sa fie urmate si de catre Romania, cum putem ajunge la o federalizare sau la o determinare pe entitati, altele decat dupa criteriile limbii? In zona in care ne aflam. In Banat sau in Transilvania?
    LB: Ce sa va raspund? Eu nu stiu cum se va putea ajunge, si unde se va ajunge. Nu sunt decat un istoric. Nu sunt mai mult decat istoric.
    RB: Futorolog. Nu va vedeti asa! (Radem).
    LB: Absolut. Sunt perfect-, sunt ultra-convins ca nu stim nimic despre viitor.
    RB: Ati mai spus asta.
    LB: Poate am dreptate, poate nu, dar, zic eu, ca despre viitor se spun numai prostii. Deci daca vreti sa spun prostii, pot sa spun prostii.
    RB: Spuneti-mi o prostie despre viitor, nu de peste 100 de ani, pentru ca nu avem cum sa stim ce va fi, dar…
    LB: …dar ginditi-va cat de mult s-a transformat lumea in ultimele doua decenii! Cu toate tehnologiile, care au intervenit si care nici nu erau banuite in urma cu cateva decenii, internetul, telefonia mobila – s-a schimbat complet modul de viata. Deci nu stim. Ce va fi peste 10 sau 20 de ani – nu am nici cea mai mica idee, iar peste 100 de ani e ridicol, e absolut ridicol sa te intrebi. Te poti intreba, poti sa fabulezi, dar nu poti sa vii cu solutii care sa pretinda ca sunt stiintifice, vorbind despre cum va fi lumea nu-stiu-cand. E ridicol.
    RB: Dar suntem macar de acord ca ideea euroregiunilor, de a avea o putere ceva mai mare decat o au acum, nu trebuie sa ne sperie?
    LB: Nu trebuie sa ne sperie nimic.
    RB: Dar suntem intr-o tara de speriati, dupa cum vedem.
    LB: Fiindca romanii sunt complexati, de felul lor. Au ramas – desi am devenit o tara maricica – au ramas cu mentalitatea unei tari mici. Le e teama de toate, si de agresiuni din afara si de agresiuni din interior. Suntem complexati si de aici decurg foarte multe.
    De ce a fost desfiintata Biserica Greco-Catolica?
    RB: O intrebare pe care o pun celor care-mi inchipui ca au patrundere logica-n istorie. O logica pe care eu, ca ziarist, nu o am in asa masura. Domnule Boia, de ce credeti ca a fost desfiintata Biserica Greco-Catolica, in 1948? De ce greco-catolicii? De ce nu si romano-catolicii, eventual?
    LB: Pai romano-catolicii nu puteau sa fie desfiintati.
    RB: Oare?
    LB: Da. Nu puteau… In primul rand ca cei mai multi dintre ei nici nu erau romani de nationalitate, deci ar fi fost un act indreptat impotriva ungurilor din Transilvania. Si nu mergea. Nu se putea face. Nu puteai sa mergi atata de departe. Pe cand Biserica Greco-Catolica era o biserica… cum sa spun… Sigur ca apartinea catolicismului, dar, ca aspect general, ramanea legata si de ortodoxie, de traditia ortodoxa. In fond, e vorba de ortodocsii romani din Transilvania, care, pe la 1700, sub presiunea sau tinand seama de promisiunile autoritatilor habsburgice, au devenit catolici. Versiunea asta intermediara, in fond, intre catolicism si ortodoxie, versiunea greco-catolica – deci pur si simplu s-a zis ca romanii revin la matca, ca au fost fortati sa devina greco-catolici, si acum revin la biserica-mama, la biserica ortodoxa.
    RB: Dar de ce s-a ajuns la treaba asta? V-ati pus problema, aveti un raspuns? De ce s-a considerat necesara fortarea acestei reveniri?
    LB: S-a considerat necesara fiindca toti romanii trebuiau sa se alinieze la o anumita ideologie. Nu – pentru mine e evident, nu puteai sa desfiintezi Biserica Romano-Catolica, cum sa o desfiintezi?
    RB: Vi se pare mult mai interesanta partea asta de intrebare. Dar revin: de ce s-a desfiintat Biserica Greco-Catolica?
    LB: Ca toti romanii sa fie de-un fel.
    RB: Romanii… cei care vorbesc romana…
    LB: Bineinteles. Doar nu era sa-i bagi pe unguri, ortodocsi. N-aveai cum sa desfiintezi - nici nu i-a trecut cuiva prin cap sa desfiinteze Biserica Romano Catolica. Sa-i treci pe unguri la ortodoxie? I-ai intors pe romanii greco-catolici la ortodoxie, de unde plecasera. A fost mai simplu si mai logic, intr-un anume fel.
    RB: De ce era lucrul asta prioritar, sau cum a devenit prioritar pentru comunisti?
    LB: In comunism, toata lumea trebuia sa se alinieze unei singure ideologii, sa gandeasca la fel, sa se comporte la fel. Era o parte a romanilor transilvaneni care depindeau intr-o mai mare masura de papalitate, de Vatican, decat de regimul comunist. Nu stiu, ce explicatie sa dau? Mie mi se pare elementar, punandu-ma in logica comunista.
    RB: Si cat timp vor mai ramane greco-catolicii ,,tradatorii de la 1700"? Sa ne aducem aminte ca, la Alba Iulia, inca exista o placa ce vorbeste despre ,,revenirea la religia tarii".
    LB: Ei vedeti? Asa s-a pus problema. Ca e o revenire. Cu romano-catolicii ce sa faci? Unde sa revina? Nici nu se punea problema.
    RB: Se va compromite iremediabil BOR? Vreodata? Anii astia?
    LB: Prin ce?
    RB: Prin orice. Exista atatea zone de scandal. Exista problemele cu homosexualitatea, care ies mai des la iveala, acuma. Exista problemele cu banii. Cursul lor, functiile platite, DNA-ul care-i prinde cand pe unul cand pe altul, si-i lasa, in functie de dorintele de imagine proprii, ale DNA-ului. Si totusi, BOR este, inca, o forta in stat, desi laic. Credeti ca se va ajunge, in urmatorii cinci ani, sa zicem, la o compromitere iremediabila a BOR, astfel incat instututia sa fie determinata sa-si faca o ordine ceva mai mare?
    LB: Ce sa va raspund? Cred ca nu stiu. Deocamdata nu e vorba de nici o compromitere.
    RB: Ba da.
    LB: Exista o majoritate de romani care se simt atasati - cel putin asa arata sondajele de opinie. Majoritatea romanilor sunt atasati Bisericii Ortodoxe. Mai mult ce sa spun? Nu ma preocupa in mare masura chestia asta. E raspunsul cel mai sincer si cel mai corect. Sunt romano-catolic. Am prea putin de-a face cu Biserica Ortodoxa. De altfel, n-am prea mult de-a face nici cu Biserica Catolica. Sunt chestiuni care nu ma preocupa, iar viitorul nu-l cunosc.
    RB: Iata ca ne polarizeaza in societate si actiuni ale BOR. Dau doar doua exemple. Suntem la exact 10 ani - de fapt 10 ani fara trei luni - de la impartasania lui Nicolae Corneanu, mitropolitul Banatului, la greco-catolici, care a dus la judecarea lui, in Sinod, pentru aceasta crima, da? 10 ani au trecut de cand BOR a hotarat ca preotii ortodocsi sa nu mai poata sa faca absolut nici un gest liturgic impreuna cu altii, de alte culte. Ceea ce mie mi se pare o intoarcere spre Evul Mediu, de nu-i adevarat… In acelasi timp, BOR-ul a fost cel care a pus scanteia pentru aceasta monstruoasa coalitie, Coalitia pentru Familie. Care ajunge sa ia o atitudine de genul ,,sa nu avem reclame la lenjerie", pe langa ca isi doreste o reconfirmare, in Constitutie, a unui drept pe care Uniunea Europeana il cere, si anume casatoria sau macar drepturi mai multe pentru persoanele homosexuale. Iata ca niste actiuni ale Bisericii Ortodoxe Romane ajung, cum spuneam, sa polarizeze societatea noastra. Unde credeti ca se va ajunge?
    LB: Dar uite ce se intampla in Polonia cu Biserica Catolica. Deci exista un conservatorism al Bisericii, sigur. Un traditionalism. In ce ma priveste, eu sunt pentru libertatea deplina a omului, sa se casatoreasca fiecare cum vrea, sa gandeasca fiecare cum ii place, si sa se exprime fara teama, in orice fel considera de cuviinta. Asa ca nu sunt deloc atasat, in aceste chestiuni, nici Bisericii Ortodoxe, nici Bisericii Catolice, de altfel. Si spun drept: nu ma intereseaza foarte mult. Imi dau seama ca-s lucruri foarte importante. Dar eu nu pot sa ma ocup de toate lucrurile foarte importante. Si asa m-am ocupat de multe… Deci nu ma intereseaza ce face si ce-o sa faca biserica. Sa ii fie de bine.
    RB: Dar iata ca biserica ne schimba si ne da peste cap social.
    LB: Asta depinde de oameni. Biserica nu poate sa-ti ordone sa gandesti intr-un anume fel. Daca exista, in Romania, o majoritate care sustine Biserica, intr-o privinta sau alta, luam act de acest raport de forte. Eu ce sa fac?…
    ,,Daca facem Uniunea Europeana – o sa fie toti in Uniunea Europeana"
    RB: Spuneati de Cehoslovacia. Tot in cartea la care faceam referinta. Pe care am folosit-o ca material pentru interviul acesta. Spuneati de Cehoslovacia, ca germanii si maghiarii aveau tot dreptul sa se intrebe ce cauta in tara asta. Si dadeati si exemplul populatiei Bratislavei. Dadeati procentele.
    LB: Bratislava, pana la Primul Razboi Mondial, a avut o majoritate de populatie maghiara.
    RB: Si mai pomeneati fosta Iugoslavie. Ca un exemplu ca nu intotdeauna limba este cea care poate determina granite, si anume treaba aceea cu ,,o limba, un popor". Exemplul Bosniei il cunosc pentru ca am lucrat in razboi in fosta Iugoslavie. Si, in mod cert, aveti dreptate. Am vazut ca nu doar limba este cea care poate uni.
    LB: Depinde, de la caz la caz.
    RB: Din moment ce noi, romanii, suntem in aceasta nuca, suntem… ne-am trezit in aceasta nuca datorita limbii pe care o vorbim – nu exista grad de comparatie la aberant dar, totusi, cat de aberant ar fi ca, de exemplu, Germania sa spuna ,,bun, ar trebui sa ne unim cu Austria".
    LB: Pai s-a spus asta dupa Primul Razboi Mondial. Dar, intre timp Austria, a devenit o natiune bine conturata, deci nu cred ca se mai pune problema, mai ales daca facem Uniunea Europeana – o sa fie toti in Uniunea Europeana, si germani, si austrieci. Dar, cand a disparut monarhia Habsburgica, la sfarsitul Primului Razboi Mondial, exista aceasta dorinta, Austria ramasese un stat mic, izolat.
    RB: Dar avea o istorie, totusi, adica Austro-Ungaria era cu totul altceva.
    LB: Da, aveau o istorie, dar erau si ei germani. Aveau o istorie germana, pana la urma. Nu erau prusacii mai germani decat austriecii. Deci atunci s-a exprimat dorinta asta, dar n-au fost lasati sa se unifice, fiindca ar fi insemnat ca Germania mai curand a castigat, decat a pierdut, cu Austria, si nu numai cu Austria, ci si partea germana din Cehia.
    RB: Cu exemplul limbii, in ceea ce priveste Austria, vreau sa va intreb… avem limbi, avem etnii – avem si natiuni, inca. Dar care credeti ca este entropia pentru urmatorii 5 - 10 ani? Ne vorbiti despre cum se vor intampla lucrurile in Uniunea Europeana, despre o tendinta…
    LB: Inca o data, nu stiu …
    RB: Toate lucrurile, la dumneavoastra, pot incepe cu asta, dar sa trecem de ,,nu stiu"… (Zambim).
    LB: As dori ca Uniunea Europeana sa devina tot mai unita, tot mai coerenta, sa se transforme intr-un stat federal - de vazut cum se vor trasa granitele interioare, dar sa fie cat mai putin vorba de granite interioare, deci intr-adevar sa avem apoi de-a face cu o unitate europeana. Asta doresc, dar habar n-am ce va fi. Si nimeni nu stie. Depinde de ce se intampla pe planeta, depinde de ce se intampla cu tehnologia, depinde de ce se intampla cu oamenii. Nu stiu! Noi trecem acum printr-o linie de fractura cumplita a istoriei. Istoria de maine va fi cu totul altceva decat istoria de ieri. In conditiile astea, ma intrebati sa va spun eu ce va fi in Europa… Habar n-am. Dar va fi. Va fi altceva. Va fi o alta istorie.
    RB: Da. Spuneati undeva ca istoria nu se repeta.
    LB: Dar bineinteles ca nu se repeta. Asta e la mintea cocosului. Nu stiu de ce oamenii continua sa creada ca istoria se repeta! Cum sa se repete?
    RB: Oamenii au nevoie de nostalgii, asa-i?
    LB: Sunt idei simple, care au intrat mai mult sau mai putin in mintea oamenilor. Cum sa se repete?…
    ,,In materie de istorie, majoritatea academicienilor sunt cat se poate de nationalisti"
    RB: Ce feedback aveti de la studentii dumneavoastra? Sunt ideile dumneavoastra receptate deschis…
    LB: … eu nu mai predau, sunt la pensie de… Doamne, cand am iesit ? In 2011, deci de vreo sase-sapte ani nu mai predau la facultate.
    RB: Da, dar sunt sigura ca urmariti evolutia lor.
    LB: Ba nu prea urmaresc. (Rade)
    RB: Nu? Nu vin sa va spuna, asa cum a spus doamna de ieri, ,,eu predau urmandu-va ideile"?
    LB: A, nu vine nimeni la mine sau sunt cazuri izolate. Eu ma ocup de cartile mele, nu mai sunt de ani de zile la facultate. Eu nu pot, doamna, sa le fac pe toate… Cred ca am scris multe carti, am scris despre multe subiecte, am exprimat mai multe idei decat oricare alt istoric din Romania, si mai mult decat atat nu pot sa fac, nu pot sa tin eu in brate Romania, nu pot sa schimb eu Romania, mi-e imposibil. Eu imi fac treaba mea. Cine vrea, ma urmeaza, cine nu vrea, nu ma urmeaza, punct.

    RB: Vedeti, exista responsabilitatea asta: daca Boia este cel care vine cu alte idei, atunci Boia trebuie sa fie cel care urneste Romania. E o responsabilitate, pana la urma. De aceea va intrebam: cum vedeti ideile dumneavoastra continuate de cei pe care i-ati format de la catedra? Imi spuneti ca nu aveti feedback-ul lor. Si totusi, cum ati simtit , poftim, sa ne referim pana la 2011, cum ati simtit…
    LB: Eu cred ca am dreptate in ceea ce spun, in ceea ce scriu…
    RB: Bun, indubitabil.
    LB: Pai nu e indubitabil ca am dreptate.
    RB: Nu, indubitabil e ca credeti ca aveti dreptate, ca altfel n-ati fi spus ce spuneati.
    LB: …si sper ca tinerii istorici sa tina seama si de ideile mele, sau chiar sa ma urmeze intrutotul. Dar nu stiu – asta depinde de ei, nu depinde de mine.
    RB: Si, in paralel, in ce priveste mitologia…
    LB: Mie nu imi place, ca sa va spun pana la capat, nu imi place sa fiu un personaj public. Am devenit fara voia mea. Eu scriu carti. Punct. Asta fac. Sigur ca se poate dori sa fac mai mult. Dar eu zic ca fac destul de mult. In domeniul meu, acolo unde ma pricep, acolo unde am ceva de spus. Alte probleme nu sunt ale mele. Cum e si problema Bisericii Ortodoxe. Nu o simt ca fiind problema mea. Sigur ca e importanta. Dar eu n-am solutii la toate.
    RB: Stiti ce mi se parea interesant? Poate veti spune iar ca nu e treaba dumneavoastra, dar sunteti legat, intr-un fel sau altul. Dumneavoastra ati devenit un pol. Imi spuneti ca n-ati dorit sa deveniti persoana publica, dar, asta e, sunteti, e un dat. Si sunteti un pol pentru ceva unde, de exemplu, as da… Clujul… Istoria clujeana. Pentru ca il avem pe acest rector de la UBB, care…
    LB: Pai ce sa-i fac eu lui?… Daca el asa gandeste… Daca asa isi vede el misiunea de istoric, sa fie sanatos. Sa mearga inainte - ce sa-i fac eu?…
    RB: Nu cred ca e foarte sanatos pentru Romania.
    LB: Nu e sanatos pentru Romania, dar ce pot sa fac eu?
    RB: Voiam sa va intreb… de ce a avut Clujul nefericirea asta? De ce a avut nefericirea sa-l aiba pe Funar, de ce…
    LB: Acolo exista… totusi, suntem in inima tensiunilor intre maghiari si romani.
    RB: Si atunci era firesc sa apara un Funar si un Pop?
    LB: Pai, daca au aparut, atunci inseamna ca era sa firesc sa apara.
    RB: Si ieri ati spus ca razboaiele ,,nu trebuie" sa se intample. Ca sunt lucruri de conjunctura. Si atunci?
    LB: Bine, eu n-am raspuns la toate. Dar…
    RB: Dar Pop candideaza acum pentru functia de sef al Academiei.
    LB: Dar nu ma mira. Pentru ca Academia este o institutie extrem de conservatoare. Iar, in materie de istorie, majoritatea academicienilor sunt cat se poate de nationalisti.
    RB: Bine, si Romania nu se face de ras, in anul acesta, apasandu-se pedala, inca, pe un demers nationalist? In Europa nu ne facem de ras cu lucrul asta?
    LB: Nu stiu daca ne facem sau nu de ras … ce e sigur e ca nu castigam nimica. Adica daca noi vrem sa sustinem, prin istorie, niste drepturi, inseamna ca procedam, nu stiu, ca in secolul XIX. Iar drepturile nationale le iei in seama, tinand seama de situatia care exista in prezent, sau de un trecut apropiat. Daca noi nu mai terminam cu dacii si romanii, suntem niste penibili, in raport cu cercetarea istorica europeana. De asta nici n-avem acces, cu istoria noastra, la dezbaterea istorica din diverse tari europene. Ca pe nimeni nu intereseaza sa vina un academician roman care sa spuna ca dacii sunt stramosii nostri, romanii, stramosii nostri - sa le fie de bine, cu dacii si cu romanii. Nu astea sunt problemele istoriografiei de astazi. Deci, pur si simplu, avem impresia – sau au acesti istorici impresia – ca sustin drepturile natiunii romane; nu sustin nici un fel de drepturi, ca nu-i ia nimeni in seama, ba, mai mult, deformeaza istoria, si ramanem in afara si in ce priveste dezbaterea istoriografica, deci nu numai ca nu castigam, dar pierdem. Suntem considerati niste intarziati. Cu ideile noastre de secol XIX. Suntem, totusi, in mileniul al III-lea, si altele sunt problemele lumii. Altele sunt problemele Europei.
    RB: Spuneati ieri un lucru interesant, si anume ca elevii din Germania si cei din Franta, macar in ceea ce e vorba de Primul Razboi Mondial, pentru ca asta era tema discutiei…
    LB: …nu numai - au ajuns la manuale comune.
    RB: Exact, si intrebati cand s-ar putea intampla chestia asta cu romanii si ungurii…
    LB: E mai greu. Intre francezi si germani sigur ca a existat o adversitate puternica. Da, dar cu ambele natiuni cam pe aceleasi plan. Pe cand, aici, altele sunt amintirile istorice. E amintirea romanilor, a unei Transilvanii dominata de aristocratia maghiara - acum, lucrurile s-au schimbat, si stapani au devenit romanii. Deci e un anume dezechilibru aici, care nu a existat in proportiile astea, in lumea occidentala. Asa incat e mult mai dificila echilibrarea raporturilor intre romani si maghiari decat a fost, in Occident, intre francezi si germani.
    ,,Romania are o grava intarziere istorica"
    RB: Domnule Boia, care credeti ca e problema cea mai mare a romanilor?
    LB: O intarziere istorica. Romania are o grava intarziere istorica. Nu vedeti, toate statisticile esentiale iti dau asta.
    RB: Mi se pare un raspuns abstract. Credeti ca, poate, cuvantul ,,coruptie" este mai cu picioarele pe pamant?
    LB: Nu, dar toate au fondul asta de intarziere istorica! Ganditi-va cat de tarziu incepe istoria romanilor. In secolul al XIV-lea se intemeiaza principatele. Pana atunci… putem noi vorbi de daci si de romani… Dar nu e istoria romanilor. Romanii intra in istorie abia in secolul al XIV-lea. E ultima tara, si din zona asta a Europei - nu mai vorbesc de Occident. Bulgaria avea deja o istorie de cateva secole. Ungaria – coroana Sfantului Stefan, de asemenea. Romania de astazi are un handicap care e generat de o mare intarziere istorica. Sigur, in secolul al XIX-lea ne-am format o elita, chiar o elita stralucita intelectuala, daca ne gandim indeosebi la perioada interbelica, insa elita asta a fost foarte subtire – marea masa a populatiei romanesti era, in continuare, mult ramasa in urma. In perioada interbelica, Romania e tara cu procentul cel mai mare de analfabeti din intreaga Europa.
    RB: S-ar putea sa fie si acum.
    LB: da, nu ca s-ar putea, ca asa e. E o chestiune de ordin istoric, nu se poate judeca doar in raport cu ultimii ani sau ultimele decenii. E un semn al acestei intarzieri istorice. Avem cea mai mare mortalitate infantila. Si in perioada interbelica o aveam. Deci sunt nistre structuri care vin din trecut…
    RB:…si care se pastreaza, ceea ce e alarmant…
    LB: Da. Romanii au reusit foarte bine sa-si construiasca statul national, dar n-au reusit sa faca ce mai era de facut in interiorul statului national. Adica sa devenim o natie prospera.
    RB: Mi-am dat seama, citindu-va, ca istoria e mai mult decat o insiruire de date ale lucrurilor intamplate. Ca istoria are si o parte a saradei de ,,ce s-ar fi intamplat daca". Spuneti-mi, credeti ca monarhia ar fi putut sa ne scoata din marasmul asta? E urat cuvantul. Din baltirea asta a coruptiei.
    LB: Depinde ce monarhie.
    RB: Dupa '90.
    LB: Carol I a avut un rol insemnat in modernizarea Romaniei…
    RB: Dupa '90, ma gindeam.
    LB: Dupa '90? Mi-e teama ca nu.
    RB: Nu ar fi putut, sau nu s-ar fi putut instaura monarhia, cu datele pe care le aveam?
    LB: Cu cine?…
    RB: Da, buna intrebare. Va referiti la Legea Salica sau efectiv la Regele Mihai?
    LB: Bine, Regele Mihai avea deja o varsta. Iar cine venea dupa el… Nu, mie greu sa zic ce ar fi fost, daca ar fi fost. Dar nu mi se pare ca monarhia era o solutie. In principiu, putea sa fie, dar te uiti si la oameni, la cine reprezinta monarhia respectiva. Deci, asa cum se prezinta lucrurile, eu n-as miza pe monarhie.
    RB: Sunt sigura ca, acum, momentul e trecut, dar…
    LB: A, bine, daca, in 1990, in loc sa ajunga Iliescu la putere, era chemat Regele Mihai…
    RB: Da, la asta ma refeream.
    LB: Bine, dar asta e science fiction.
    RB: O fi science fiction, dar exact asta spuneam, ca istoria are si partea asta, ,,ce ar fi fost daca"…
    LB: Daca intrebarea e cu cine ar fi fost mai bine, cu Regele Mihai sau cu Iliescu, raspunsul meu e, sigur, cu Regele Mihai ar fi fost mai bine… Doar ca lucrurile astea n-au fost si nici nu se puteau intampla, fiindca romanii isi pierdusera, cei mai multi dintre ei, sentimentul monarhic pe care l-au avut, intr-o masura destul de mare, cred, inainte de aparitia comunismului.
    ,,Nu am nici un fel de legatura, nici cu Soros, nici cu mama lui Soros"
    RB: Domnule Boia, cum va simtiti sa fiti persona non grata pentru atata lume…
    LB:…nu sunt persona non grata!…
    RB:…cum va simtiti sa fiti injurat, ,,platitul lui Soros", considerat a fi dusmanul Romaniei, si asa mai departe, doar pentru ca afirmati niste lucruri, spun eu, de bun simt, si indemnati oamenii sa gandeasca asupra unor tabuuri?
    LB: Dar, inca o data, eu ma simt un om liber, ma exprim cum vreau. Asa incat nu pot sa inchid gura celor care au cate ceva de spus in defavoarea mea. Corect ar fi sa ma critice pe lucruri reale, adica sa nu fie de acord cu interpretarile.
    RB: Si sa-si justifice…
    LB: Sa-si justifice sau sa nu-si justifice, dar nu sa spuna minciuni ordinare - cutare istoric spune ca eu de zeci de ani n-am mai lucrat in arhive. E o tampenie, e o minciuna ordinara, cum sa spun? Oricine se uita - luati cartea asta, ,,Germanofilii", si veti vedea ca e doldora de informatii din arhive. De ce trebuie sa spui o asemenea minciuna? Sau altii, sau aceiasi, care sustin ca as fi platit de Soros. Nu am nici un fel de legatura, nici cu Soros, nici cu mama lui Soros, nici cu cine o mai fi pe la Budapesta sau in America. N-am nici cea mai mica legatura. Da. Deci… minciuni de genul asta, minciuni ordinare…
    LB: O mitologie noua?
    RB: Nici macar nu e mitologie. Sunt niste minciuni. Ale unora care, poate, au si misiunea sa vorbeasca asa despre mine. Nu vreau sa cad in vreo teorie a comploturilor, dar s-ar putea sa existe si o asemenea misiune pentru unii sau pentru altii. Este si multa lume care… oameni care ma citesc, ma aproba – ati vazut cata lume a fost si ieri … Deci nu ma pot socoti o victima. Cred ca, pana la urma, exista o majoritate in favoarea mea, sau, in orice caz, nu impotriva mea.
    RB: Nu sunteti o victima, dar, in acelasi timp, nici nu va vom vedea academician, cu cei care sunt acuma in Academie. Spuneti-mi, va ganditi uneori, poate chiar si cu umor, la aceasta – zic eu – nedreptate?
    LB: Ca nu sunt academician?
    RB: Si ca nici nu veti fi, cu cei care sunt acuma in Academie.
    LB: Bine, dar n-as fi fost, oricum. Pentru ca n-as fi acceptat sa fiu academician. Nici in Franta. Bine, nu se pune problema. Nu ma intereseaza sa fiu academician, doamna.
    RB: De regula, lucrurile care sunt primite nu sunt ceva ce ar trebui sa intereseze pe cel care le primeste. Sunt o rasplata fireasca.
    LB: Nu, dar nici n-as accepta sa fiu academician. Nu ma intereseaza lucrurile astea, intelegeti? Sunt o multime de lucruri care ma intereseaza pe lumea asta, si cartile mele stau martore, si, pe de alta parte, sunt o multime de lucruri care nu ma intereseaza absolut deloc. Deci nu ma intereseaza sa fiu academician, nu numai in contextul actual, al Academiei, dar chiar daca Academia ar fi perfecta, in felul ei, eu nu as intra in Academie!
    RB: Da dar un for din asta ar trebui sa cuprinda pe cei mai valorosi oameni intr-un domeniu. Iar dumneavoastra imi inchipui ca sunteti dintre ei. Poate gresesc eu, poate grupul de la Cluj are dreptate. Dar, iarasi, suntem, totusi, o parte din tara asta care ne inchipuim ca dumneavoastra ati avea un loc acolo. Chiar daca pe dumneavoastra nu va intereseaza.
    LB: Da, dar trebuie sa tineti seama si de libertatea mea de a alege - deci nu ma intereseaza. S-a tras de mine ani si ani la rand pentru decanatul Facultatii de Istorie. Ca sa dau un exemplu. L-am refuzat. Nu m-a interesat. N-am avut niciodata nici o functie in Facultate, in Universitate. Nu m-a interesat. N-am fost nici sef de catedra, n-am fost nici decan - luati-ma asa cum sunt. Sunt lucruri care nu ma intereseaza. Academia Romana nu ma intereseaza!
    RB: Da. Pe noi ne-ar fi interesat, pentru dumneavoastra.
    LB: Bine, dar nu se poate trage de mine chiar asa, in toate directiile. Sunt si eu o fiinta umana, care trebuie lasasta sa-si traiasca viata cum crede de cuviinta!…

    RB: De multe ori incepeti raspunsurile cu ,,nu stiu". E firesc. Este decenta unui om care, cu cat stie mai mult, isi da seama ca mai sunt spatii de completat. Care va fi viata lui Lucian Boia, maine? Maine, in anii urmatori? Stiu: doriti sa scrieti carti, in continuare. Dar care sunt lucrurile pe care vi le propuneti, prioritatile dumneavoastra pentru urmatorii ani?
    LB: Am prioritati. Cred ca opera mea se apropie de sfarsit, totusi. Nu stiu cate carti o sa mai scriu. Cat timp o sa mai am idei o sa merg inainte si o sa mai scriu.
    RB: Care sunt titlurile pe care vreti sa mergeti, in principiu?
    LB: A, nu, n-am idee… Deocamdata cred ca mai am niste lucruri de spus legate de comemorarea Marii Uniri. Dupa aceea, nu stiu, dupa ce va trece si anul asta – deci nu stiu. Ce va pot asigura e ca voi ramane un om liber, nu ma intereseaza demnitatile publice, nu ma intereseaza Academia, nu ma intereseaza sa primesc vreo decoratie – nu numai ca nu ma intereseaza, dar nici n-as accepta lucruri din astea. Deci sunt un om… deja am trait atatea decenii in comunism, odata ce s-a prabusit comunismul eu am inteles sa fiu un om liber. Si cred ca sunt un om liber. Asta e si asta vreau sa raman.
    RB: Excelent.
    LB: Asta e. Nu v-am raspuns la toate intrebarile, ca n-am raspunsuri la unele…
    Ne despartim si multumiti, si putin frustrati. Profesorul Boia, pentru ca am incercat sa trag de la el mai multe decat putea da. Eu, pentru ca am incercat sa trag de la profesorul Boia mai mult decat putea da. Chestie de unghi. E paiul din malul apei, cand te ineci. Nu-mi place istoria roz. Boia trece prin tot spectrul culorilor. Nu mai e foarte tanar, nu mai e, poate, nici foarte sanatos sau rabdator. Dar e cel care, in Romania, ofera istoria care nu e ,,la inaltimea de cornisa impusa", cu floricele si cu sulemeneli. E cel de care cred ca se pot agata cei ce vor sa gandeasca istoria, nu s-o primeasca in calupuri de galantar.
    Eram in Sarajevo, in timpul razboiului, si o batrana m-a auzit vorbind engleza, pe strada, cu translatorul meu, m-a apucat de mana si s-a pus, plangand, sa ma roage ceva, disperata, disperata. Neven mi-a tradus ca ma roaga sa o scot din asediu, sa ajunga dincolo, in Vest, la familia ei. Nu aveam cum s-o ajut... Cam asa imi vine sa-i pastrez, inca o vreme, mana lui Boia, dupa ce i-o strang, la plecare. Si sa o scutur inca putin, a cerere mare. Dar e un singur om. Din pacate.
    Aveam pneumonie, dar nu-l puteam pierde pe Boia. Acasa, printre altele, sirop de tuse. Cu reclama, deasupra titlului: ,,Sanatate din inima Daciei". Sirop galbui, cu aroma... roz. La doua saptamani dupa, inca tusesc...
    Ramona Balutescu
    Foto 1: Alina Ghenciu
    The post Despre dreptul de a nu sarbatori Unirea, si despre istoria roz. Cu Lucian Boia appeared first on Presa Oradea.
    [...]Citeste mai departe
    Sursa: OradeaPress
  • 10 ani de Siemens ULF in Oradea


    [2018-04-20]
    Pe23 Aprilie 2018, tramvaiul ULF (Ultra Low Floor), produs de Siemens, aniverseaza10 anide prezenta in transportul public oradean. In 2008, Oradea a fost primul oras din Romania care detinea in parc unul din cele mai moderne tramvaie din lume, la aceea vreme, motiv de reala mandrie a cetatenilor urbei. [...]Citeste mai departe
    Sursa: eBihoreanul
  • Alegeri la FRF: Razvan Burleanu a castigat din primul tur un nou mandat la conducerea Federatiei Romane de Fotbal


    [2018-04-18]
    Razvan Burleanu a castigat, miercuri, inca din primul tur un nou mandat ca presedinte al Federatiei Romane de Fotbal. Acesta strans 168 de voturi din 254, in vreme ce principalul sau contracandidat, Ionut Lupescu, a reusit sa adune doar 78 de voturi. [...]Citeste mai departe
    Sursa: eBihoreanul
  • Despre dreptul de a nu sarbatori Unirea, si despre istoria roz. Cu Lucian Boia


    [2018-04-11]
    Suntem intr-un an in care mai toata lumea vorbeste despre Unirea romanilor, aflata la 100 de ani. A devenit o obligatie sa-ti duci mana la piept cand auzi imnul, si sa ai si un rand despre pomenitul centenar, in speech, atunci cand faci ceva, orice – academic, institutional – oricum. Dar, de prea putine ori […]
    The post Despre dreptul de a nu sarbatori Unirea, si despre istoria roz. Cu Lucian Boia appeared first on Presa Oradea.
     Suntem intr-un an in care mai toata lumea vorbeste despre Unirea romanilor, aflata la 100 de ani. A devenit o obligatie sa-ti duci mana la piept cand auzi imnul, si sa ai si un rand despre pomenitul centenar, in speech, atunci cand faci ceva, orice – academic, institutional – oricum. Dar, de prea putine ori romanii isi pun intrebari, desi tema merita. Oare asa trebuia sa se faca unirea asta? Oare mai e uzual statul national? Oare autonomia regiunilor distruge o tara? Am discutat despre aceste lucruri, si nu numai, cu istoricul Lucian Boia.
    La sfarsitul lui martie, istoricul a tinut o conferinta, ,,100 de ani de la Unirea romanilor din 1918. Romania germanofila - inaintea si in timpul Primului Razboi Mondial", la Timisoara. Evenimentul a fost organizat de Asociatia Clubul Economic German Banat, Agora Unit si Universitatea Politehnica din Timisoara. Am parcurs, in principal, pentru interviul pe care l-am realizat a doua zi dupa conferinta, volumul ,,In jurul Marii Uniri de la 1918 - Natiuni, frontiere, minoritati", de Lucian Boia, aparut in 2017 la Editura Humanitas. Le multumesc Claudiei Florentina Dobre si Simonei Hochmuth pentru ajutorul oferit la realizarea acestui interviu.
    Conferinta lui Lucian Boia a fost interesanta si a adus nu doar date, celor prezenti, dar, ca la orice interferenta cu ,,universul Boia", si o invitatie, primita cu deschidere de catre participanti, spre a gandi impreuna, ceea ce s-a vazut la momentul intrebarilor din public, precum si prin raspunsuri. Dar nu ma voi referi direct la aceasta conferinta, pentru ca unele lucruri sunt atinse si in discutia de dupa, realizata pentru Oradea Press.
    Cine infloreste istoria?
    Si inca ceva, la zona de precizari. Cred ca exista o suma de romani care s-au saturat de ,,istoria inflorita", cea roz, cand e vorba de tara aceasta. De hiperbolele sfatos-ridicole ale lui Dan Puric. Dar si de discursul nationalist al lui Ioan Aurel Pop. Puric este, sigur, un actor care si-a gasit nisa pentru spectacolul vietii - Andrei Plesu o spune la obiect: ,,(…) Or, domnul Puric incurajeaza un soi de legendarizare arbitrara a natiunii, din care rezulta ca ea frizeaza desavarsirea". Ce are Pop in plus? Aceleasi ingrediente sunt temperate prin mai multe date, angrenate sa dea… cam acelasi rezultat. Si faptul ca e istoric, profesor, rector la Universitatea Babes Bolyai din Cluj, si academician. Pe cand am realizat interviul cu Boia, Pop era doar academician. Acum e sef al academicienilor romani.
    M-am intrebat, atunci cand am luat primul interviu din cariera, la Cluj, in 1992, cu Gheorghe Funar (primarul de atunci al orasului), daca omul chiar crede in nationalismul extrem, si de gust indoielnic, pe care il afisa, sau este doar nisa pe care si-a gasit-o, ca sa prinda niste voturi. Imi pun aceeasi intrebare, de cand am dat de lucrarile si declaratiile lui Pop – desigur, cu stropul de staif in plus pe care il au. Si totusi… Boia si Pop formeaza o axa ciudata, in ceea ce ii priveste pe istoricii romani. Pot intelege ca si Pop are o nisa, in care crede, sau care ii e convenabila, dar nu imi e clar cum de mai reprezinta declaratii pe care nu e firesc sa le faca un istoric, in mileniul nostru, o momeala la care sa se mai prinda ceva. Exact asa cum nu e firesc sa dai de o reclama la Bere Timisoreana drept ,,Berea romanilor din 1719", cum exista candva, acum vreo 15 ani. Nu e firesc.

    Venit la Oradea in 2014, pentru a lansa o carte in care incerca sa il desfiinteze pe Boia, pe marginea unui volum in care acesta din urma decanteaza istoria de mit (dar o decanteaza in sapte editii, cu un numar record de exemplare vandute), Pop spune, printre altele: ,,Pentru ca multi dintre fostii mei studenti sunt aici, ma simt ca acasa. Inca din capul locului, pot sa va spun ca nu cunosc niciun istoric mare care sa-si fi denigrat propria tara. Ne criticam patria fara sa ne dam seama ca e ca si cum ne-am critica mama.
    Cartile lui Lucian Boia sunt atat de multe si scoase atat de des pe piata incat nu le citeste nimeni. Din acestea, intelegem ca romanii sunt un popor fara identitate, ca nu am avut niciodata conducatori buni, ca nu am avut creatori spirituali pentru ca nu prea am castigat premii Nobel, ca nu am avut niciodata victorii militare si morale pentru ca am fost mereu invinsi".
    Ciudat, nu stiu sa se fi consemnat ca s-a ridicat cineva la frazele astea, sa plece - dat fiind ca nu e frumos sa fluieri aberatiile unui academician. Dar acesta este un indemn spre ,,istoria roz". Iar istoria nu trebuie sa aiba o anumita culoare. Daca mamele gresesc, primesc critici. Daca patriile gresesc (prin exponentii lor, desigur), primesc critici. Sau primesc o insiruire a faptelor gresite, urate, triste, mici, desuete. Pentru ca ele exista peste tot. Iar istoria roz e buna pentru tabloide, nu pentru a fi recomandata de catre un istoric. Care isi sustine declaratiile impanandu-le cu termeni ca ,,nimeni", ,,niciodata", ,,mereu".
    Intrebari se pun fata de orice. Se critica oriunde este ceva de criticat. Se analizeaza contexte. Se gandeste. Se discuta. Fara a se idealiza, fara a se cufunda cineva in miturile placute urechilor celor ce au nevoie de povesti.

    Poate as fi putut avea conturat un raspuns, legat de academicianul Pop, daca si-ar fi citit tot speechul pregatit pentru deschiderea Congresului National de Istorie a Presei, din martie 2017, de la Cluj, care fusese trimis participantilor, inainte de intalnire, cu titlul ,,Reflectarea trecutului romanilor in presa contemporana".
    Aveam nedumeriri legate de mai multe pasaje, dar unul imi starnea cele mai vii intrebari. Doar ca nu a fost dintre cele citite. Il redau aici: ,,Dupa cum se vede si dupa cum este normal, presa noastra reflecta copios viziuni despre trecut, destinate publicului, din intregul arsenal extremist evocat mai sus. Cu alte cuvinte, gasim concomitent in presa clisee accentuat autohtoniste de genul ,,romanul este etern ca timpul", ,,romanii au inventat acum opt mii de ani scrisul" sau ,,dacii, adica romanii, au stapanit Europa" sau de genul ,,romanii nu sunt nimic", ,,romanii sunt hoti si criminali", ,,istoricii sunt nationalisti si mincinosi" etc. Interesant este faptul ca ambele tabere extreme ii acuza pe istorici, pe de o parte fiindca nu ar tine destul la romani si la tara (toate realitati ,,mari" si ,,sublime", prezentate de istorici ca meschine), iar pe de alta, fiindca ar fi prea cantonati in traditie, autohtonism si nationalism. Un singur lucru uita acesti propagatori de iluzii (ca sa nu spun propagandisti), anume ca istoricii sunt singurii indreptatiti, prin meseria lor, sa dea mesaje despre viata oamenilor care au trait in trecut si ca istoricii care nu apeleaza la surse inceteaza sa fie istorici."
    ,,Propaganda"
    ,,Propagandist" e Boia, pentru Pop - ceea ce nu spusese printre zeci de ziaristi, in 2017, la Cluj, era enuntat la Oradea, printre ,,prieteni": ,,De doua decenii, Lucian Boia face propaganda in Romania. Cartile si ideile lui se incadreaza perfect la acest capitol iar editura Humanitas, mostenitoare a editurii Partidului Comunist Roman, care a primit bani de la toate guvernele care s-au perindat la conducerea tarii, este cel mai bun mijloc de propaganda".
    Sa spunem ca ar fi doar un razboi intre doi istorici. Dar pentru un om care, la Oradea, jongla cu bilele lui ,,nimeni", ,,niciodata" si ,,mereu", fara a-i cadea vreuna din mana, e induiosatoare ascunderea propriei persoane intre ,,istoricii sunt nationalisti si mincinosi". Si nedumerirea personala: ca ziarist, cu mii de pagini scrise, si cu niste volume publicate, scrieri – oarecum ciudat pentru un congres, azi - care chiar erau pe tema intalnirii, imi inchipuiam ca nu e pierdere de vreme sa merg la Cluj cu lucrarea pe care o pregatisem. Atata doar ca… era despre ,,oameni care au trait in trecut". Deveneam, oare, o impostoare, eu dar si colegii mei, iar ,,istoria roz" a lui Ioan Aurel Pop il facea/face infailibil? Sa trecem, insa, la culori ceva mai reale ale lucrurilor.
    *
    ,,Constitutia iti garanteaza dreptul la opinie"
    Ramona Balutescu (RB): Atunci cand auziti cum vor fugi ungurii cu pamantul Romaniei, datorita lui Lucian Boia, cum vi-i inchipuiti, calare sau cum, ca sa bifati pana la capat mitul?
    Lucian Boia (LB): Nu mi-i inchipui in nici un fel, asta-i o manipulare, pur si simplu. Ideea ca Transilvania mai poate fi luata de la romani, de unguri. Transilvania, daca lucrurile vor evolua in directia asta in Europa, spre federalizare, autonomie, mai stiu eu ce, asta vor decide romanii insisi, romanii transilvaneni sau romanii banateni. In orice caz, nu mai exista in nici un fel pericolul unguresc, ca sa spun asa, intre ghilimele. Data fiind si populatia. Transilvania, plus Banat, plus toate cele, dincolo de munti, in raport cu Bucurestiul – romanii au ajuns sa reprezinte o majoritate foarte consistenta. Cand s-a unit Transilvania cu Romania, la sfarsitul Primului Pazboi Mondial, romanii erau cam 53-54% adica aveau majoritate dar nu o majoritate foarte mare, insa acuma au ajuns, de la 54%, la aproape 80 %. Populatia maghiara a scazut sub 20%. Si problema nici nu se mai pune. Cum sa ia, Ungaria, Transilvania? S-o ia cu milioanele si milioanele de romani?…
    RB: Incercam o gluma. A doua: legea defaimarii va avea, ca porecla, numele dumneavoastra, sau al Monicai Macovei?
    LB: A, nu stiu, eu n-am vreo relatie de nici un fel cu Monica Macovei.
    RB: Cum credeti ca se va intampla legea asta, si cum vor curge lucrurile, avand-o? De fapt ati spus si ieri.
    LB: Cred ca legea asta… Sper ca legea asta nu va exista, pentru ca este, in primul rand, neconstitutionala. Constitutia iti garanteaza dreptul la opinie, la exprimare libera, prin scris sau prin vorba. Daca va deveni lege, vom vedea cum se va interpreta. Nu-mi dau seama. Ce inseamna defaimare, mai intai. Inainte de a vota o lege, trebuie sa intelegem ce inseamna…
    RB: Termenii…
    LB: Termenul respectiv. Deci ce-i aia defaimare. E un cuvant atat de vag. Daca eu declar nu-stiu-unde ca romanii nu prea sunt in stare sa faca, nu stiu, autostrazi, am defaimat Romania?
    RB: In mod cert. (Rad).
    LB: Da? Bine. Atunci n-o sa mai spun. (Rade).
    RB: Si va veti conforma? Ieri, la conferinta, spuneati ca atunci va trebui sa ne conformam. Dar cred ca era mai degraba o gluma.
    LB: Eu nu ma conformez la nimic. Eu am ideile mele in cap. Le zic. Cine doreste, le ia in seama. Cine nu doreste, nu le ia, sau le combate, si sa fie toata lumea sanatoasa. Eu imi urmez drumul meu.

    RB: Domnule Boia, la intrarea in Penny Market sunt afise cu ,,sarbatorim Unirea", si asa mai departe. Nu mai pot sa cumpar oua fara un afis ca cineva sarbatoreste Unirea. Eu nu simt ca trebuie sa sarbatoresc Unirea. Spuneti-mi, credeti ca ma includ la crima de lezmajestate?
    LB: Eu cred ca tot omul e liber sa creada ce doreste, si sa exprime ce are de exprimat, pur si simplu.
    RB: Spuneati undeva, de fapt in cartea ,,In jurul Marii Uniri de la 1918", ,,ca si cum singura menire a istoriei e de a justifica Romania". Ieri, spuneati de pretentiile statelor, ca fiecare poate sa emita pretentii teritoriale privind istoria sa, din spate…
    LB: Daca te orientezi dupa dreptul istoric - ce inseamna asta? La ce perioada te referi?
    RB: Exact. Cat mergi in spate? Exact asta-mi spunea, in '96, Haris Silajdzic - era prim-ministrul Bosniei. ,,Cine ne da dreptul la ce moment din spate sa ne oprim, pentru a decide ca acela este statul care ne convine?"
    LB: Pai nu trebuie sa judecam asa. Ceea ce conteaza nu e dreptul istoric, ci este dreptul natural, cum se numea candva, adica dreptul fiecarei etnii, sau fiecarei natiuni de a-si avea propriul stat national, si asa mai departe. Dar astea sunt niste lucruri care se judeca in prezent, nu se judeca in raport cu dacii…
    RB: Stat national, judecat in prezent? Nu este o notiune perimata?
    LB: A, bine, asta este alta discutie. Deocamdata exista statul national.
    RB: El exista. Dar daca vorbim despre creatii noi, sau despre justificarea creatiilor deja existente, inca trebuie sa luam in considerare statul national?
    LB: Bine, putem sa nici nu-l mai luam in considerare. Eu, ce am vrut sa spun, e faptul ca nu istoria ne ajuta in privinta asta. Istoria e interesanta, e tot ce vrei, dar… Romania, asa cum arata astazi, nu s-a construit pe istorie. Romania Mare, intre frontierele ei, a avut, in fond, ca justificare teritoriile cu majoritate de populatie romaneasca. Deci, nu fiindca au stapanit dacii in Transilvania, a revenit Transilvania Romaniei, la 1918, si prin tratatul de la Trianon din '20, ci, pur si simplu, pentru ca romanii erau si sunt din ce in ce mai mult majoritari pe acest teritoriu.
    ,,Trebuie sa ne adaptam lumii in care traim"
    RB: Spuneati undeva, intr-un interviu, ca suntem mult mai apropiati de suedezii de acum decat de dacii de atunci.
    LB: Era o gluma, in sfarsit, dar bineinteles…
    RB: Asta era replica dumneavoastra – identificarea cu Dacia Mare s-a facut datorita comunistilor. Dar iata ca o mana de romani se declara daci. Inca. Acum. La recensamintele care se fac.
    LB: Se declara daci? Avem o rubrica?
    RB: Nu mai stiu daca exista rubrica, dar poti sa te declari ce vrei. Ei, si sunt in jurul Hunedoarei, Orastiei, oameni care se declara daci. Este un curent de genul asta.
    LB: Pai, daca le face placere, sa se declare daci…
    RB: Sigur. Dar, in acelasi timp, sarbatorim Dragobetele, despre care, iarasi, cercetatori seriosi, ca si Otilia Hedesan, spun ca este o creatie a comunistilor, si justifica lucrul asta. Avem pe Puric care ia bani, vin oameni care platesc ca sa participe la conferintele lui, care ne povestesc cu hiperbolizare a Romaniei, a romanului. Bun, spuneti-mi, va rog, fiecare tara are patura aceasta de oameni necultivati, sau Romania exceleaza in domeniul asta, al celui care are nevoie, si care plateste miturile astea, care le intretine?
    LB: Eu nu pot sa spun exact care e ponderea…
    RB: …ciudatilor…
    LB: …ciudatilor Romaniei, in raport cu ciudatii din alte tari. Cred ca romanii sunt o natie complexata. Am avut o istorie mica, pana la urma, pe care o transformam, in imaginar, intr-o istorie mare, si, avand o istorie mica – mereu stapaniri straine, presiuni din afara, si asa mai departe – incercam sa ne-o facem mare, in imaginar. De asta amplificam si factorul dacic si factorul roman. Nu? Suntem fie urmasii dacilor, care ,,au fost o civilizatie foarte avansata", sau mizam in continuare pe romani. Deci avem nevoie, simtim nevoia sa ne sprijinim in niste carje din astea istorice. In realitate, Romania e ce este astazi, indiferent de dacii sau romanii din antichitate, si ceea ce am avea noi de facut ar fi tocmai sa mizam pe viitor, nu pe trecut, deci trebuie sa facem ceva, astazi, in Romania. Apelul asta, la istorie, si iar la istorie, e un fel de alibi, un fel de justificare, deci noi nu facem azi ce ar fi cazul sa facem pentru Romania, ci invocam pe daci, pe romani, pe Mihai Viteazul, si asa mai departe. Nu cu reperele astea vom merge inainte. Trebuie sa ne adaptam lumii in care traim si sa incercam sa fim performanti in lumea de astazi. Asta vreau sa spun.
    ,,Cand s-a facut Unirea de la 1859, s-ar fi putut merge pe solutia federala"
    RB: De ce am amintit de cat putem merge in spate, in istorie, pentru a justifica pretentii teritoriale. Tot din cartea dumneavoastra, ,,In jurul Marii Uniri", am gasit un lucru pe care nu il stiam. Spuneti despre Franz Ferdinand ca ar fi avut un proiect de federalizare a Austro-Ungariei.
    LB: A, nu e nimic inedit in treaba asta.
    RB: Stati, eu sunt ziarist, nu sunt istoric, asa ca pentru mine este inedit.
    – Nu stiu daca l-a avut sau nu l-a avut.
    RB: Ca ,,se vorbea" despre treaba asta.
    LB: Dar i se punea in seama.
    RB: Spuneti-mi, credeti ca a trecut momentul in care se putea discuta firesc despre federalizare? Aici, sa nu ne ascundem, este vorba de Romania. Cred – din cate am identificat – ca lucrurile astea se pot intampla, acesti pasi, zic eu, inainte, se pot intampla atunci cand ai un decident luminat, deci cineva care e deja la fraiele conducerii, dar care e luminat, ceea ce la noi nu prea se intampla, sau daca ai presiunea unei zone mai mari de… sa zicem electorat, sau masa critica. Cum credeti ca, in Transilvania… Suntem in Banat acuma, dar sa luam Transilvania Mare, desi nu va place notiunea. Dar lucram cu notiunea asta.
    LB: Nu ca nu-mi place, dar nu e corecta.
    RB: Nu acopera, da. ,,Ne sperie" pretentiile secuilor, dar, in acelasi timp, cum s-ar putea ajunge firesc a se discuta, la masa tratativelor, despre un stat federal, in Romania? Adica stirbim cu ceva integritatea tarii asteia daca discutam despre asta?
    LB: Bineinteles ca nu stirbim in niciun fel. Pe de alta parte, conceptul asta, de natiune unitara, e bine implantat in Romania. Asa a fost Romania de la inceput, si vechiul regat. Cand s-a facut Unirea de la 1859, s-ar fi putut merge pe solutia federala, pentru ca, oricat de mari au fost apropierile intre Tara Romaneasca si Moldova, ele au avut istorii separate. Au fost doua entitati apropiate, dar separate in acelasi timp. Si solutia cea mai potrivita, probabil data si realitatea lucrurilor, ar fi fost o solutie federala, sau, ma rog, aproximativ federala. Insa s-a mizat pe statul national unitar, dupa modelul francez. Modelul il aveam in fata, si modelul cultural…

    RB: Si ieri vorbeati cat de tributari eram culturii franceze.
    LB: Dominant in epoca. Nu, dar s-a mers si mai departe, la 1918, pe o formula de stat unitar, si nu stat federal, tocmai fiindca deosebirile erau destul de mari intre provinciile romanesti – minoritatile numeroase, maghiarii in Transilvania, rusii si ucrainienii in Basarabia – si a existat temerea ca edificiul nu va rezista. Daca lasam provinciile sa zburde fiecare in voie.
    RB: Era justificata temerea asta?
    LB: S-a mers pe organizare perfect unitara, dupa modelul francez, tocmai pentru a asigura perenitatea Romaniei Mari. A existat temerea ca, alminteri, daca fiecare e lasat sa se autoguverneze, degeaba am mai facut Unirea, ca Romania risca sa se dezmembreze, intr-o buna zi. In ce priveste viitorul, aici trebuie sa ne raportam la Europa. Depinde ce se va intampla in Europa, pana la urma. Europa va reusi sa ajunga un stat federal, cum sunt Statele Unite ale Americii? Pana unde se va merge cu integrarea europeana? Si atunci Romania va trebui, va fi normal sa se adapteze ritmului european. Deocamdata e o oarecare deruta in Europa, nu mai stim… Englezii deja o parasesc, aici, in partea central-rasariteana, vezi Polonia, vezi Ungaria, vezi si Romania, sunt evolutii care merg, pana la urma, impotriva unei integrari europene depline. Dar cred ca raspunsul, pe care nu-l stiu, se afla in evolutiile europene. Suntem parte a Uniunii Europene, si depinde ce se va intampla cu Europa.
    ,,Sunt ultra-convins ca nu stim nimic despre viitor"
    RB: Domnule Boia, eu cred ca dumneavoastra sunteti intrebat, deseori, aceste lucruri pentru ca ati dovedit ca puteti lua in considerare mai multi vectori decat avem noi la indemana, noi ceilalti, care suntem preocupati de lucrurile astea. Fie ca istorici – sigur, in primul rand -, ca ziaristi, ca sociologi si asa mai departe. Deci dumneavoastra aveti in calcul mai multi vectori, poate si mai mici, dar mai multi. Totusi, luand regulile acestei Europe unite, care trebuie sa fie urmate si de catre Romania, cum putem ajunge la o federalizare sau la o determinare pe entitati, altele decat dupa criteriile limbii? In zona in care ne aflam. In Banat sau in Transilvania?
    LB: Ce sa va raspund? Eu nu stiu cum se va putea ajunge, si unde se va ajunge. Nu sunt decat un istoric. Nu sunt mai mult decat istoric.
    RB: Futorolog. Nu va vedeti asa! (Radem).
    LB: Absolut. Sunt perfect-, sunt ultra-convins ca nu stim nimic despre viitor.
    RB: Ati mai spus asta.
    LB: Poate am dreptate, poate nu, dar, zic eu, ca despre viitor se spun numai prostii. Deci daca vreti sa spun prostii, pot sa spun prostii.
    RB: Spuneti-mi o prostie despre viitor, nu de peste 100 de ani, pentru ca nu avem cum sa stim ce va fi, dar…
    LB: …dar ginditi-va cat de mult s-a transformat lumea in ultimele doua decenii! Cu toate tehnologiile, care au intervenit si care nici nu erau banuite in urma cu cateva decenii, internetul, telefonia mobila – s-a schimbat complet modul de viata. Deci nu stim. Ce va fi peste 10 sau 20 de ani – nu am nici cea mai mica idee, iar peste 100 de ani e ridicol, e absolut ridicol sa te intrebi. Te poti intreba, poti sa fabulezi, dar nu poti sa vii cu solutii care sa pretinda ca sunt stiintifice, vorbind despre cum va fi lumea nu-stiu-cand. E ridicol.
    RB: Dar suntem macar de acord ca ideea euroregiunilor, de a avea o putere ceva mai mare decat o au acum, nu trebuie sa ne sperie?
    LB: Nu trebuie sa ne sperie nimic.
    RB: Dar suntem intr-o tara de speriati, dupa cum vedem.
    LB: Fiindca romanii sunt complexati, de felul lor. Au ramas – desi am devenit o tara maricica – au ramas cu mentalitatea unei tari mici. Le e teama de toate, si de agresiuni din afara si de agresiuni din interior. Suntem complexati si de aici decurg foarte multe.
    De ce a fost desfiintata Biserica Greco-Catolica?
    RB: O intrebare pe care o pun celor care-mi inchipui ca au patrundere logica-n istorie. O logica pe care eu, ca ziarist, nu o am in asa masura. Domnule Boia, de ce credeti ca a fost desfiintata Biserica Greco-Catolica, in 1948? De ce greco-catolicii? De ce nu si romano-catolicii, eventual?
    LB: Pai romano-catolicii nu puteau sa fie desfiintati.
    RB: Oare?
    LB: Da. Nu puteau… In primul rand ca cei mai multi dintre ei nici nu erau romani de nationalitate, deci ar fi fost un act indreptat impotriva ungurilor din Transilvania. Si nu mergea. Nu se putea face. Nu puteai sa mergi atata de departe. Pe cand Biserica Greco-Catolica era o biserica… cum sa spun… Sigur ca apartinea catolicismului, dar, ca aspect general, ramanea legata si de ortodoxie, de traditia ortodoxa. In fond, e vorba de ortodocsii romani din Transilvania, care, pe la 1700, sub presiunea sau tinand seama de promisiunile autoritatilor habsburgice, au devenit catolici. Versiunea asta intermediara, in fond, intre catolicism si ortodoxie, versiunea greco-catolica – deci pur si simplu s-a zis ca romanii revin la matca, ca au fost fortati sa devina greco-catolici, si acum revin la biserica-mama, la biserica ortodoxa.
    RB: Dar de ce s-a ajuns la treaba asta? V-ati pus problema, aveti un raspuns? De ce s-a considerat necesara fortarea acestei reveniri?
    LB: S-a considerat necesara fiindca toti romanii trebuiau sa se alinieze la o anumita ideologie. Nu – pentru mine e evident, nu puteai sa desfiintezi Biserica Romano-Catolica, cum sa o desfiintezi?
    RB: Vi se pare mult mai interesanta partea asta de intrebare. Dar revin: de ce s-a desfiintat Biserica Greco-Catolica?
    LB: Ca toti romanii sa fie de-un fel.
    RB: Romanii… cei care vorbesc romana…
    LB: Bineinteles. Doar nu era sa-i bagi pe unguri, ortodocsi. N-aveai cum sa desfiintezi - nici nu i-a trecut cuiva prin cap sa desfiinteze Biserica Romano Catolica. Sa-i treci pe unguri la ortodoxie? I-ai intors pe romanii greco-catolici la ortodoxie, de unde plecasera. A fost mai simplu si mai logic, intr-un anume fel.
    RB: De ce era lucrul asta prioritar, sau cum a devenit prioritar pentru comunisti?
    LB: In comunism, toata lumea trebuia sa se alinieze unei singure ideologii, sa gandeasca la fel, sa se comporte la fel. Era o parte a romanilor transilvaneni care depindeau intr-o mai mare masura de papalitate, de Vatican, decat de regimul comunist. Nu stiu, ce explicatie sa dau? Mie mi se pare elementar, punandu-ma in logica comunista.
    RB: Si cat timp vor mai ramane greco-catolicii ,,tradatorii de la 1700"? Sa ne aducem aminte ca, la Alba Iulia, inca exista o placa ce vorbeste despre ,,revenirea la religia tarii".
    LB: Ei vedeti? Asa s-a pus problema. Ca e o revenire. Cu romano-catolicii ce sa faci? Unde sa revina? Nici nu se punea problema.
    RB: Se va compromite iremediabil BOR? Vreodata? Anii astia?
    LB: Prin ce?
    RB: Prin orice. Exista atatea zone de scandal. Exista problemele cu homosexualitatea, care ies mai des la iveala, acuma. Exista problemele cu banii. Cursul lor, functiile platite, DNA-ul care-i prinde cand pe unul cand pe altul, si-i lasa, in functie de dorintele de imagine proprii, ale DNA-ului. Si totusi, BOR este, inca, o forta in stat, desi laic. Credeti ca se va ajunge, in urmatorii cinci ani, sa zicem, la o compromitere iremediabila a BOR, astfel incat instututia sa fie determinata sa-si faca o ordine ceva mai mare?
    LB: Ce sa va raspund? Cred ca nu stiu. Deocamdata nu e vorba de nici o compromitere.
    RB: Ba da.
    LB: Exista o majoritate de romani care se simt atasati - cel putin asa arata sondajele de opinie. Majoritatea romanilor sunt atasati Bisericii Ortodoxe. Mai mult ce sa spun? Nu ma preocupa in mare masura chestia asta. E raspunsul cel mai sincer si cel mai corect. Sunt romano-catolic. Am prea putin de-a face cu Biserica Ortodoxa. De altfel, n-am prea mult de-a face nici cu Biserica Catolica. Sunt chestiuni care nu ma preocupa, iar viitorul nu-l cunosc.
    RB: Iata ca ne polarizeaza in societate si actiuni ale BOR. Dau doar doua exemple. Suntem la exact 10 ani - de fapt 10 ani fara trei luni - de la impartasania lui Nicolae Corneanu, mitropolitul Banatului, la greco-catolici, care a dus la judecarea lui, in Sinod, pentru aceasta crima, da? 10 ani au trecut de cand BOR a hotarat ca preotii ortodocsi sa nu mai poata sa faca absolut nici un gest liturgic impreuna cu altii, de alte culte. Ceea ce mie mi se pare o intoarcere spre Evul Mediu, de nu-i adevarat… In acelasi timp, BOR-ul a fost cel care a pus scanteia pentru aceasta monstruoasa coalitie, Coalitia pentru Familie. Care ajunge sa ia o atitudine de genul ,,sa nu avem reclame la lenjerie", pe langa ca isi doreste o reconfirmare, in Constitutie, a unui drept pe care Uniunea Europeana il cere, si anume casatoria sau macar drepturi mai multe pentru persoanele homosexuale. Iata ca niste actiuni ale Bisericii Ortodoxe Romane ajung, cum spuneam, sa polarizeze societatea noastra. Unde credeti ca se va ajunge?
    LB: Dar uite ce se intampla in Polonia cu Biserica Catolica. Deci exista un conservatorism al Bisericii, sigur. Un traditionalism. In ce ma priveste, eu sunt pentru libertatea deplina a omului, sa se casatoreasca fiecare cum vrea, sa gandeasca fiecare cum ii place, si sa se exprime fara teama, in orice fel considera de cuviinta. Asa ca nu sunt deloc atasat, in aceste chestiuni, nici Bisericii Ortodoxe, nici Bisericii Catolice, de altfel. Si spun drept: nu ma intereseaza foarte mult. Imi dau seama ca-s lucruri foarte importante. Dar eu nu pot sa ma ocup de toate lucrurile foarte importante. Si asa m-am ocupat de multe… Deci nu ma intereseaza ce face si ce-o sa faca biserica. Sa ii fie de bine.
    RB: Dar iata ca biserica ne schimba si ne da peste cap social.
    LB: Asta depinde de oameni. Biserica nu poate sa-ti ordone sa gandesti intr-un anume fel. Daca exista, in Romania, o majoritate care sustine Biserica, intr-o privinta sau alta, luam act de acest raport de forte. Eu ce sa fac?…
    ,,Daca facem Uniunea Europeana – o sa fie toti in Uniunea Europeana"
    RB: Spuneati de Cehoslovacia. Tot in cartea la care faceam referinta. Pe care am folosit-o ca material pentru interviul acesta. Spuneati de Cehoslovacia, ca germanii si maghiarii aveau tot dreptul sa se intrebe ce cauta in tara asta. Si dadeati si exemplul populatiei Bratislavei. Dadeati procentele.
    LB: Bratislava, pana la Primul Razboi Mondial, a avut o majoritate de populatie maghiara.
    RB: Si mai pomeneati fosta Iugoslavie. Ca un exemplu ca nu intotdeauna limba este cea care poate determina granite, si anume treaba aceea cu ,,o limba, un popor". Exemplul Bosniei il cunosc pentru ca am lucrat in razboi in fosta Iugoslavie. Si, in mod cert, aveti dreptate. Am vazut ca nu doar limba este cea care poate uni.
    LB: Depinde, de la caz la caz.
    RB: Din moment ce noi, romanii, suntem in aceasta nuca, suntem… ne-am trezit in aceasta nuca datorita limbii pe care o vorbim – nu exista grad de comparatie la aberant dar, totusi, cat de aberant ar fi ca, de exemplu, Germania sa spuna ,,bun, ar trebui sa ne unim cu Austria".
    LB: Pai s-a spus asta dupa Primul Razboi Mondial. Dar, intre timp Austria, a devenit o natiune bine conturata, deci nu cred ca se mai pune problema, mai ales daca facem Uniunea Europeana – o sa fie toti in Uniunea Europeana, si germani, si austrieci. Dar, cand a disparut monarhia Habsburgica, la sfarsitul Primului Razboi Mondial, exista aceasta dorinta, Austria ramasese un stat mic, izolat.
    RB: Dar avea o istorie, totusi, adica Austro-Ungaria era cu totul altceva.
    LB: Da, aveau o istorie, dar erau si ei germani. Aveau o istorie germana, pana la urma. Nu erau prusacii mai germani decat austriecii. Deci atunci s-a exprimat dorinta asta, dar n-au fost lasati sa se unifice, fiindca ar fi insemnat ca Germania mai curand a castigat, decat a pierdut, cu Austria, si nu numai cu Austria, ci si partea germana din Cehia.
    RB: Cu exemplul limbii, in ceea ce priveste Austria, vreau sa va intreb… avem limbi, avem etnii – avem si natiuni, inca. Dar care credeti ca este entropia pentru urmatorii 5 - 10 ani? Ne vorbiti despre cum se vor intampla lucrurile in Uniunea Europeana, despre o tendinta…
    LB: Inca o data, nu stiu …
    RB: Toate lucrurile, la dumneavoastra, pot incepe cu asta, dar sa trecem de ,,nu stiu"… (Zambim).
    LB: As dori ca Uniunea Europeana sa devina tot mai unita, tot mai coerenta, sa se transforme intr-un stat federal - de vazut cum se vor trasa granitele interioare, dar sa fie cat mai putin vorba de granite interioare, deci intr-adevar sa avem apoi de-a face cu o unitate europeana. Asta doresc, dar habar n-am ce va fi. Si nimeni nu stie. Depinde de ce se intampla pe planeta, depinde de ce se intampla cu tehnologia, depinde de ce se intampla cu oamenii. Nu stiu! Noi trecem acum printr-o linie de fractura cumplita a istoriei. Istoria de maine va fi cu totul altceva decat istoria de ieri. In conditiile astea, ma intrebati sa va spun eu ce va fi in Europa… Habar n-am. Dar va fi. Va fi altceva. Va fi o alta istorie.
    RB: Da. Spuneati undeva ca istoria nu se repeta.
    LB: Dar bineinteles ca nu se repeta. Asta e la mintea cocosului. Nu stiu de ce oamenii continua sa creada ca istoria se repeta! Cum sa se repete?
    RB: Oamenii au nevoie de nostalgii, asa-i?
    LB: Sunt idei simple, care au intrat mai mult sau mai putin in mintea oamenilor. Cum sa se repete?…
    ,,In materie de istorie, majoritatea academicienilor sunt cat se poate de nationalisti"
    RB: Ce feedback aveti de la studentii dumneavoastra? Sunt ideile dumneavoastra receptate deschis…
    LB: … eu nu mai predau, sunt la pensie de… Doamne, cand am iesit ? In 2011, deci de vreo sase-sapte ani nu mai predau la facultate.
    RB: Da, dar sunt sigura ca urmariti evolutia lor.
    LB: Ba nu prea urmaresc. (Rade)
    RB: Nu? Nu vin sa va spuna, asa cum a spus doamna de ieri, ,,eu predau urmandu-va ideile"?
    LB: A, nu vine nimeni la mine sau sunt cazuri izolate. Eu ma ocup de cartile mele, nu mai sunt de ani de zile la facultate. Eu nu pot, doamna, sa le fac pe toate… Cred ca am scris multe carti, am scris despre multe subiecte, am exprimat mai multe idei decat oricare alt istoric din Romania, si mai mult decat atat nu pot sa fac, nu pot sa tin eu in brate Romania, nu pot sa schimb eu Romania, mi-e imposibil. Eu imi fac treaba mea. Cine vrea, ma urmeaza, cine nu vrea, nu ma urmeaza, punct.

    RB: Vedeti, exista responsabilitatea asta: daca Boia este cel care vine cu alte idei, atunci Boia trebuie sa fie cel care urneste Romania. E o responsabilitate, pana la urma. De aceea va intrebam: cum vedeti ideile dumneavoastra continuate de cei pe care i-ati format de la catedra? Imi spuneti ca nu aveti feedback-ul lor. Si totusi, cum ati simtit , poftim, sa ne referim pana la 2011, cum ati simtit…
    LB: Eu cred ca am dreptate in ceea ce spun, in ceea ce scriu…
    RB: Bun, indubitabil.
    LB: Pai nu e indubitabil ca am dreptate.
    RB: Nu, indubitabil e ca credeti ca aveti dreptate, ca altfel n-ati fi spus ce spuneati.
    LB: …si sper ca tinerii istorici sa tina seama si de ideile mele, sau chiar sa ma urmeze intrutotul. Dar nu stiu – asta depinde de ei, nu depinde de mine.
    RB: Si, in paralel, in ce priveste mitologia…
    LB: Mie nu imi place, ca sa va spun pana la capat, nu imi place sa fiu un personaj public. Am devenit fara voia mea. Eu scriu carti. Punct. Asta fac. Sigur ca se poate dori sa fac mai mult. Dar eu zic ca fac destul de mult. In domeniul meu, acolo unde ma pricep, acolo unde am ceva de spus. Alte probleme nu sunt ale mele. Cum e si problema Bisericii Ortodoxe. Nu o simt ca fiind problema mea. Sigur ca e importanta. Dar eu n-am solutii la toate.
    RB: Stiti ce mi se parea interesant? Poate veti spune iar ca nu e treaba dumneavoastra, dar sunteti legat, intr-un fel sau altul. Dumneavoastra ati devenit un pol. Imi spuneti ca n-ati dorit sa deveniti persoana publica, dar, asta e, sunteti, e un dat. Si sunteti un pol pentru ceva unde, de exemplu, as da… Clujul… Istoria clujeana. Pentru ca il avem pe acest rector de la UBB, care…
    LB: Pai ce sa-i fac eu lui?… Daca el asa gandeste… Daca asa isi vede el misiunea de istoric, sa fie sanatos. Sa mearga inainte - ce sa-i fac eu?…
    RB: Nu cred ca e foarte sanatos pentru Romania.
    LB: Nu e sanatos pentru Romania, dar ce pot sa fac eu?
    RB: Voiam sa va intreb… de ce a avut Clujul nefericirea asta? De ce a avut nefericirea sa-l aiba pe Funar, de ce…
    LB: Acolo exista… totusi, suntem in inima tensiunilor intre maghiari si romani.
    RB: Si atunci era firesc sa apara un Funar si un Pop?
    LB: Pai, daca au aparut, atunci inseamna ca era sa firesc sa apara.
    RB: Si ieri ati spus ca razboaiele ,,nu trebuie" sa se intample. Ca sunt lucruri de conjunctura. Si atunci?
    LB: Bine, eu n-am raspuns la toate. Dar…
    RB: Dar Pop candideaza acum pentru functia de sef al Academiei.
    LB: Dar nu ma mira. Pentru ca Academia este o institutie extrem de conservatoare. Iar, in materie de istorie, majoritatea academicienilor sunt cat se poate de nationalisti.
    RB: Bine, si Romania nu se face de ras, in anul acesta, apasandu-se pedala, inca, pe un demers nationalist? In Europa nu ne facem de ras cu lucrul asta?
    LB: Nu stiu daca ne facem sau nu de ras … ce e sigur e ca nu castigam nimica. Adica daca noi vrem sa sustinem, prin istorie, niste drepturi, inseamna ca procedam, nu stiu, ca in secolul XIX. Iar drepturile nationale le iei in seama, tinand seama de situatia care exista in prezent, sau de un trecut apropiat. Daca noi nu mai terminam cu dacii si romanii, suntem niste penibili, in raport cu cercetarea istorica europeana. De asta nici n-avem acces, cu istoria noastra, la dezbaterea istorica din diverse tari europene. Ca pe nimeni nu intereseaza sa vina un academician roman care sa spuna ca dacii sunt stramosii nostri, romanii, stramosii nostri - sa le fie de bine, cu dacii si cu romanii. Nu astea sunt problemele istoriografiei de astazi. Deci, pur si simplu, avem impresia – sau au acesti istorici impresia – ca sustin drepturile natiunii romane; nu sustin nici un fel de drepturi, ca nu-i ia nimeni in seama, ba, mai mult, deformeaza istoria, si ramanem in afara si in ce priveste dezbaterea istoriografica, deci nu numai ca nu castigam, dar pierdem. Suntem considerati niste intarziati. Cu ideile noastre de secol XIX. Suntem, totusi, in mileniul al III-lea, si altele sunt problemele lumii. Altele sunt problemele Europei.
    RB: Spuneati ieri un lucru interesant, si anume ca elevii din Germania si cei din Franta, macar in ceea ce e vorba de Primul Razboi Mondial, pentru ca asta era tema discutiei…
    LB: …nu numai - au ajuns la manuale comune.
    RB: Exact, si intrebati cand s-ar putea intampla chestia asta cu romanii si ungurii…
    LB: E mai greu. Intre francezi si germani sigur ca a existat o adversitate puternica. Da, dar cu ambele natiuni cam pe aceleasi plan. Pe cand, aici, altele sunt amintirile istorice. E amintirea romanilor, a unei Transilvanii dominata de aristocratia maghiara - acum, lucrurile s-au schimbat, si stapani au devenit romanii. Deci e un anume dezechilibru aici, care nu a existat in proportiile astea, in lumea occidentala. Asa incat e mult mai dificila echilibrarea raporturilor intre romani si maghiari decat a fost, in Occident, intre francezi si germani.
    ,,Romania are o grava intarziere istorica"
    RB: Domnule Boia, care credeti ca e problema cea mai mare a romanilor?
    LB: O intarziere istorica. Romania are o grava intarziere istorica. Nu vedeti, toate statisticile esentiale iti dau asta.
    RB: Mi se pare un raspuns abstract. Credeti ca, poate, cuvantul ,,coruptie" este mai cu picioarele pe pamant?
    LB: Nu, dar toate au fondul asta de intarziere istorica! Ganditi-va cat de tarziu incepe istoria romanilor. In secolul al XIV-lea se intemeiaza principatele. Pana atunci… putem noi vorbi de daci si de romani… Dar nu e istoria romanilor. Romanii intra in istorie abia in secolul al XIV-lea. E ultima tara, si din zona asta a Europei - nu mai vorbesc de Occident. Bulgaria avea deja o istorie de cateva secole. Ungaria – coroana Sfantului Stefan, de asemenea. Romania de astazi are un handicap care e generat de o mare intarziere istorica. Sigur, in secolul al XIX-lea ne-am format o elita, chiar o elita stralucita intelectuala, daca ne gandim indeosebi la perioada interbelica, insa elita asta a fost foarte subtire – marea masa a populatiei romanesti era, in continuare, mult ramasa in urma. In perioada interbelica, Romania e tara cu procentul cel mai mare de analfabeti din intreaga Europa.
    RB: S-ar putea sa fie si acum.
    LB: da, nu ca s-ar putea, ca asa e. E o chestiune de ordin istoric, nu se poate judeca doar in raport cu ultimii ani sau ultimele decenii. E un semn al acestei intarzieri istorice. Avem cea mai mare mortalitate infantila. Si in perioada interbelica o aveam. Deci sunt nistre structuri care vin din trecut…
    RB:…si care se pastreaza, ceea ce e alarmant…
    LB: Da. Romanii au reusit foarte bine sa-si construiasca statul national, dar n-au reusit sa faca ce mai era de facut in interiorul statului national. Adica sa devenim o natie prospera.
    RB: Mi-am dat seama, citindu-va, ca istoria e mai mult decat o insiruire de date ale lucrurilor intamplate. Ca istoria are si o parte a saradei de ,,ce s-ar fi intamplat daca". Spuneti-mi, credeti ca monarhia ar fi putut sa ne scoata din marasmul asta? E urat cuvantul. Din baltirea asta a coruptiei.
    LB: Depinde ce monarhie.
    RB: Dupa '90.
    LB: Carol I a avut un rol insemnat in modernizarea Romaniei…
    RB: Dupa '90, ma gindeam.
    LB: Dupa '90? Mi-e teama ca nu.
    RB: Nu ar fi putut, sau nu s-ar fi putut instaura monarhia, cu datele pe care le aveam?
    LB: Cu cine?…
    RB: Da, buna intrebare. Va referiti la Legea Salica sau efectiv la Regele Mihai?
    LB: Bine, Regele Mihai avea deja o varsta. Iar cine venea dupa el… Nu, mie greu sa zic ce ar fi fost, daca ar fi fost. Dar nu mi se pare ca monarhia era o solutie. In principiu, putea sa fie, dar te uiti si la oameni, la cine reprezinta monarhia respectiva. Deci, asa cum se prezinta lucrurile, eu n-as miza pe monarhie.
    RB: Sunt sigura ca, acum, momentul e trecut, dar…
    LB: A, bine, daca, in 1990, in loc sa ajunga Iliescu la putere, era chemat Regele Mihai…
    RB: Da, la asta ma refeream.
    LB: Bine, dar asta e science fiction.
    RB: O fi science fiction, dar exact asta spuneam, ca istoria are si partea asta, ,,ce ar fi fost daca"…
    LB: Daca intrebarea e cu cine ar fi fost mai bine, cu Regele Mihai sau cu Iliescu, raspunsul meu e, sigur, cu Regele Mihai ar fi fost mai bine… Doar ca lucrurile astea n-au fost si nici nu se puteau intampla, fiindca romanii isi pierdusera, cei mai multi dintre ei, sentimentul monarhic pe care l-au avut, intr-o masura destul de mare, cred, inainte de aparitia comunismului.
    ,,Nu am nici un fel de legatura, nici cu Soros, nici cu mama lui Soros"
    RB: Domnule Boia, cum va simtiti sa fiti persona non grata pentru atata lume…
    LB:…nu sunt persona non grata!…
    RB:…cum va simtiti sa fiti injurat, ,,platitul lui Soros", considerat a fi dusmanul Romaniei, si asa mai departe, doar pentru ca afirmati niste lucruri, spun eu, de bun simt, si indemnati oamenii sa gandeasca asupra unor tabuuri?
    LB: Dar, inca o data, eu ma simt un om liber, ma exprim cum vreau. Asa incat nu pot sa inchid gura celor care au cate ceva de spus in defavoarea mea. Corect ar fi sa ma critice pe lucruri reale, adica sa nu fie de acord cu interpretarile.
    RB: Si sa-si justifice…
    LB: Sa-si justifice sau sa nu-si justifice, dar nu sa spuna minciuni ordinare - cutare istoric spune ca eu de zeci de ani n-am mai lucrat in arhive. E o tampenie, e o minciuna ordinara, cum sa spun? Oricine se uita - luati cartea asta, ,,Germanofilii", si veti vedea ca e doldora de informatii din arhive. De ce trebuie sa spui o asemenea minciuna? Sau altii, sau aceiasi, care sustin ca as fi platit de Soros. Nu am nici un fel de legatura, nici cu Soros, nici cu mama lui Soros, nici cu cine o mai fi pe la Budapesta sau in America. N-am nici cea mai mica legatura. Da. Deci… minciuni de genul asta, minciuni ordinare…
    LB: O mitologie noua?
    RB: Nici macar nu e mitologie. Sunt niste minciuni. Ale unora care, poate, au si misiunea sa vorbeasca asa despre mine. Nu vreau sa cad in vreo teorie a comploturilor, dar s-ar putea sa existe si o asemenea misiune pentru unii sau pentru altii. Este si multa lume care… oameni care ma citesc, ma aproba – ati vazut cata lume a fost si ieri … Deci nu ma pot socoti o victima. Cred ca, pana la urma, exista o majoritate in favoarea mea, sau, in orice caz, nu impotriva mea.
    RB: Nu sunteti o victima, dar, in acelasi timp, nici nu va vom vedea academician, cu cei care sunt acuma in Academie. Spuneti-mi, va ganditi uneori, poate chiar si cu umor, la aceasta – zic eu – nedreptate?
    LB: Ca nu sunt academician?
    RB: Si ca nici nu veti fi, cu cei care sunt acuma in Academie.
    LB: Bine, dar n-as fi fost, oricum. Pentru ca n-as fi acceptat sa fiu academician. Nici in Franta. Bine, nu se pune problema. Nu ma intereseaza sa fiu academician, doamna.
    RB: De regula, lucrurile care sunt primite nu sunt ceva ce ar trebui sa intereseze pe cel care le primeste. Sunt o rasplata fireasca.
    LB: Nu, dar nici n-as accepta sa fiu academician. Nu ma intereseaza lucrurile astea, intelegeti? Sunt o multime de lucruri care ma intereseaza pe lumea asta, si cartile mele stau martore, si, pe de alta parte, sunt o multime de lucruri care nu ma intereseaza absolut deloc. Deci nu ma intereseaza sa fiu academician, nu numai in contextul actual, al Academiei, dar chiar daca Academia ar fi perfecta, in felul ei, eu nu as intra in Academie!
    RB: Da dar un for din asta ar trebui sa cuprinda pe cei mai valorosi oameni intr-un domeniu. Iar dumneavoastra imi inchipui ca sunteti dintre ei. Poate gresesc eu, poate grupul de la Cluj are dreptate. Dar, iarasi, suntem, totusi, o parte din tara asta care ne inchipuim ca dumneavoastra ati avea un loc acolo. Chiar daca pe dumneavoastra nu va intereseaza.
    LB: Da, dar trebuie sa tineti seama si de libertatea mea de a alege - deci nu ma intereseaza. S-a tras de mine ani si ani la rand pentru decanatul Facultatii de Istorie. Ca sa dau un exemplu. L-am refuzat. Nu m-a interesat. N-am avut niciodata nici o functie in Facultate, in Universitate. Nu m-a interesat. N-am fost nici sef de catedra, n-am fost nici decan - luati-ma asa cum sunt. Sunt lucruri care nu ma intereseaza. Academia Romana nu ma intereseaza!
    RB: Da. Pe noi ne-ar fi interesat, pentru dumneavoastra.
    LB: Bine, dar nu se poate trage de mine chiar asa, in toate directiile. Sunt si eu o fiinta umana, care trebuie lasasta sa-si traiasca viata cum crede de cuviinta!…

    RB: De multe ori incepeti raspunsurile cu ,,nu stiu". E firesc. Este decenta unui om care, cu cat stie mai mult, isi da seama ca mai sunt spatii de completat. Care va fi viata lui Lucian Boia, maine? Maine, in anii urmatori? Stiu: doriti sa scrieti carti, in continuare. Dar care sunt lucrurile pe care vi le propuneti, prioritatile dumneavoastra pentru urmatorii ani?
    LB: Am prioritati. Cred ca opera mea se apropie de sfarsit, totusi. Nu stiu cate carti o sa mai scriu. Cat timp o sa mai am idei o sa merg inainte si o sa mai scriu.
    RB: Care sunt titlurile pe care vreti sa mergeti, in principiu?
    LB: A, nu, n-am idee… Deocamdata cred ca mai am niste lucruri de spus legate de comemorarea Marii Uniri. Dupa aceea, nu stiu, dupa ce va trece si anul asta – deci nu stiu. Ce va pot asigura e ca voi ramane un om liber, nu ma intereseaza demnitatile publice, nu ma intereseaza Academia, nu ma intereseaza sa primesc vreo decoratie – nu numai ca nu ma intereseaza, dar nici n-as accepta lucruri din astea. Deci sunt un om… deja am trait atatea decenii in comunism, odata ce s-a prabusit comunismul eu am inteles sa fiu un om liber. Si cred ca sunt un om liber. Asta e si asta vreau sa raman.
    RB: Excelent.
    LB: Asta e. Nu v-am raspuns la toate intrebarile, ca n-am raspunsuri la unele…
    Ne despartim si multumiti, si putin frustrati. Profesorul Boia, pentru ca am incercat sa trag de la el mai multe decat putea da. Eu, pentru ca am incercat sa trag de la profesorul Boia mai mult decat putea da. Chestie de unghi. E paiul din malul apei, cand te ineci. Nu-mi place istoria roz. Boia trece prin tot spectrul culorilor. Nu mai e foarte tanar, nu mai e, poate, nici foarte sanatos sau rabdator. Dar e cel care, in Romania, ofera istoria care nu e ,,la inaltimea de cornisa impusa", cu floricele si cu sulemeneli. E cel de care cred ca se pot agata cei ce vor sa gandeasca istoria, nu s-o primeasca in calupuri de galantar.
    Eram in Sarajevo, in timpul razboiului, si o batrana m-a auzit vorbind engleza, pe strada, cu translatorul meu, m-a apucat de mana si s-a pus, plangand, sa ma roage ceva, disperata, disperata. Neven mi-a tradus ca ma roaga sa o scot din asediu, sa ajunga dincolo, in Vest, la familia ei. Nu aveam cum s-o ajut... Cam asa imi vine sa-i pastrez, inca o vreme, mana lui Boia, dupa ce i-o strang, la plecare. Si sa o scutur inca putin, a cerere mare. Dar e un singur om. Din pacate.
    Aveam pneumonie, dar nu-l puteam pierde pe Boia. Acasa, printre altele, sirop de tuse. Cu reclama, deasupra titlului: ,,Sanatate din inima Daciei". Sirop galbui, cu aroma... roz. La doua saptamani dupa, inca tusesc...
    Ramona Balutescu
    Foto 1: Alina Ghenciu
    The post Despre dreptul de a nu sarbatori Unirea, si despre istoria roz. Cu Lucian Boia appeared first on Presa Oradea.
    [...]Citeste mai departe
    Sursa: OradeaPress
  • O gunoiera electrica, in proba la RER Vest


    [2018-04-11]
     Utilajul dezvoltat pe un cap tractor Scania va deservi traseele centrale ale operatorului de salubritate vreme de o luna.



    Citeste articolul complet pe Bihon.ro [...]Citeste mai departe
    O gunoiera electrica, in proba la RER Vest
    Sursa: Bihon.ro
  • Violat cu acordul mamei: Un copil de 11 ani a fost siluit, vreme de doi ani, de doi barbati


    [2018-04-11]
    Intamplare socanta descoperita de politistii aradeni: un baiat in varsta de 11 ani a fost violat timp de doi ani de doi barbati, cu acordul mamei copilului,care ar fi primit bani in schimb. Cei trei au fost, intr-in final, retinuti pentru viol. [...]Citeste mai departe
    Sursa: eBihoreanul
  • "Bucurati-va!" Mii de credinciosi oradeni au participat la Slujba de Inviere in Oradea (FOTO)


    [2018-04-08]
    Mii de credinciosi oradeni au luat parte sambata noapte la Slujba de Inviere oficiata in bisericile din oras. Catedrala Sfantul Nicolae s-a umplut de credinciosi greco-catolici, in vreme ce Biserica cu Luna si cea cu hramul Buna Vestire din Piata Rahovei s-au dovedit neincapatoare pentru ortodocsii veniti sa ia "lumina din lumina". Vremea calduta de primavara i-a facut pe credinciosi sa renunte pentru mai bine de doua ore la confortul casei pentru a trai impreuna bucuria Invierii Domnului. [...]Citeste mai departe
    Sursa: eBihoreanul
  • Oradea se vinde! A atras anul trecut 223.000 de turisti, numarul lor depasind pentru prima oara populatia orasului


    [2018-04-04]
    Oradea a atras anul trecut 223.000 de turisti, numarul acestora depasind pentru prima oara populatia orasului, iar incasarile de pe urma lor au adus economiei locale milioane de euro.Investitiile municipalitatii in construirea Aquaparkului Nymphaea, reabilitarea cladirilor si a monumentelor istorice, si organizarea de evenimente incep sa dea rezultate, hotelierii profitand din plin de cresterea numarului de clienti, in vreme ce tot mai multi oradeni incep sa faca o afacere din inchirierea apartamentelor pentru turisti. [...]Citeste mai departe
    Sursa: eBihoreanul
  • Un politist de frontiera din vama Bors a fost retinut pentru spaga. Denuntatorul l-a inregistrat negociind mita!


    [2018-04-04]
    Un politist de frontiera din Bors a fost retinut, miercuri, pentru 24 de ore, sub acuzatia de luare de mita, dupa ce ar fi primit 500 lei de la o persoana pentru a-i permite intrarea in tara.Agentul sef adjunct Danut Marius Babau ar fi cerut 200 de euro denuntatorului, care l-a si inregistrat in vreme ce negocia spaga. [...]Citeste mai departe
    Sursa: eBihoreanul
  • Nu i-a trebuit masina: Un barbat din Valea lui Mihai a furat calul si caruta unui satean din Simian


    [2018-04-02]
    In vreme ce unii fura masini, un tanar de 30 ani din Valea lui Mihai s-a ales cu dosar penal, dupa ce, in noaptea de 30 spre 31 martie, a furat calul si caruta unui satean din Simian. Omul le lasase peste noapte in strada, in fata casei. [...]Citeste mai departe
    Sursa: eBihoreanul
  • Nu ratati noul BIHOREANUL tiparit!


    [2018-04-01]
    Luni, 2 aprilie, a aparut un nou numar din BIHOREANUL. Dintre subiectele noii editii:Oradea a atras anul trecut 223.000 de turisti, numarul acestora depasind pentru prima oara populatia orasului, iar incasarile de pe urma lor au adus economiei locale milioane de euro.Investitiile municipalitatii in construirea Aquaparkului Nymphaea, reabilitarea cladirilor si a monumentelor istorice, si organizarea de evenimente incep sa dea rezultate, hotelierii profitand din plin de cresterea numarului de clienti, in vreme ce tot mai multi oradeni incep sa faca o afacere din inchirierea apartamentelor pentru turisti. [...]Citeste mai departe
    Sursa: eBihoreanul
  • Vreme super capricioasa. Descarcati aplicatia DSU pentru a sti mereu ce va asteapta!


    [2018-03-31]
    Pentru ca pana maine (1 aprilei), la ora 23, judetul Bihor se afla sub atentionare meteorologica Cod Galben, fenomenele periculoase vizate fiind vant puterniuc, ploi insemnate cantitativ, instabilitate atmosferica si racire accentuata a vremii, salvatorii de la ISU ,,Crisana" recomanda ca pe timpul manifestarii rafalelor de vant, caderilor de grindina sau a descarcarilor electrice sa […] [...]Citeste mai departe
    Sursa: StiriOradea.com
  • Felicia Popovici, o procuroare de 36 de ani, preia conducerea DNA Oradea


    [2018-03-30]
    Noul sef al Directiei Nationale Anticorupie - Structurala Teritoriala Oradea este procuroarea Felicia Popovici, in varsta de 36 de ani, care lucreaza la DNA din 2015. Conducerea centrala a luat decizia de a nu prelungi delegarea procurorului Adrian Muntean, care luase locul, in urma cu un an, lui Ciprian Man, transferat o vreme la Bucuresti. [...]Citeste mai departe
    Sursa: eBihoreanul
  • Vreme extrema in Bihor: urmeaza un cod galben de ploi, instabilitate atmosferica si racire accentuata


    [2018-03-30]
    Dupa vremea placuta de vineri, vin furtunile! Judetul Bihor se va afla, incepand de sambata dimineata, de la ora 9, si pana duminica seara, la ora 23, sub alerta meteo de cod galben. In acest interval vor fi intensificari ale vantului, ploi insemnate cantitativ, instabilitate atmosferica si racire accentuata duminica. Ploile vor fi insotite de descarcari electrice si grindina. Vezi sfaturile de la ISU! [...]Citeste mai departe
    Sursa: eBihoreanul
  • S-a deschis Targul de Pasti: Sute de oradeni s-au bucurat de soare, flori si jocuri in Piata Unirii (FOTO)


    [2018-03-30]
    Sute de oradeni au luat parte vineri dupa-amiaza la deschiderea oficiala a celei de a doua editie a Targului de Pasti. Cei mai tineri vizitatori au profitat de soarele primavaratec pentru a se delecta cu noile jocuri din lemn amenajate in jurul statuii lui Mihai Viteazul sau privind iepurasii si iezii din casuta amenajata de Gradina Zoologica, in vreme ce adultii s-au rasfatat fotografiindu-se in gradina din centrul pietei, admirand produsele mesterilor populari sau degustand mancarurile si bauturile de la tarabe. [...]Citeste mai departe
    Sursa: eBihoreanul
  • 14 statiuni, o rastignire si-o Inviere: Calea Crucii, in Parcul Olosig (FOTO/VIDEO)


    [2018-03-29]
    Ultimele momente din viata pamanteana a lui Iisus au fost retraite aseara, 28 martie, in Parcul Olosig (Mihai Viteazul) din Oradea. Conform traditiei, tinerii de la grupul Allegria de pe langa Manastirea Franciscana au pus din nou in scena drumul Mantuitorului pe Golgota, pana la rastignire si Inviere. Avand noroc cu o vreme destul de […] [...]Citeste mai departe
    Sursa: StiriOradea.com
  • Oradea angajeaza! Firmele din Zona Metropolitana au nevoie ca de aer de inca 2.000 de angajati


    [2018-03-26]
    Firmele dinZona Metropolitana Oradea au nevoie ca de aer de inca 2.000 de angajati pentru a mentine tendinta ascendenta a economiei locale.Criza fortei de munca obliga angajatorii sa faca recrutari in mod constant, sa aduca muncitori de la sute de kilometri si sa incerce calificarea lor direct in productie, in vreme ce Primaria oradeana vrea sa creasca populatia orasului stimuland naveta si construirea de locuinte. [...]Citeste mai departe
    Sursa: eBihoreanul
  • Gulgute in Parcul 1 Decembrie: Oradenii au sarbatorit Ora Pamantului (FOTO / VIDEO)


    [2018-03-25]
    Ora Pamantului a fost celebrata, sambata seara, de cateva sute de oradeni, majoritatea copii, in Parcul 1 Decembrie. In vreme ce mai multe institutii din oras au stins luminile, in parc s-au aprins gulgute, iar copiii au facut spectacol. [...]Citeste mai departe
    Sursa: eBihoreanul
  • Meteorologii au prelungit codul galben de vreme rea pentru Bihor : Vreme deosebit de rece, precipitatii si polei


    [2018-03-20]
    Meteorologii au prelungit, marti dupa amiaza, codul galben de vreme rea care vizeaza judetul Bihor, pana joi dimineata, la ora 10. Vremea va fi deosebit de rece, precipitatiile vor fi in general moderate cantitativ si se va depune polei. [...]Citeste mai departe
    Sursa: eBihoreanul
  • Judetul Bihor, sub cod galben de vreme rea si inundatii


    [2018-03-19]
    Judetul Bihor se va afla, incepand de luni dupa amiaza, sub cod galben de precipitatii mai ales sub forma de ninsoare, polei, intensificari ale vantului si vreme deosebit de rece. Totodata, judetul este vizat si de un cod galben de inundatii. [...]Citeste mai departe
    Sursa: eBihoreanul
  • Lectie de antreprenoriat cu Dragos Pislaru: Fostul ministru le-a explicat studentilor de ce sa inceapa o afacere (FOTO)


    [2018-03-15]
    Fostul ministru tehnocrat al Muncii, Dragos Pislaru, a reusit o performanta mai rara in ultima vreme, la Universitatea din Oradea: a umplut Aula Magna a institutiei cu studenti dornici sa-l asculte. Manager al unui proiect prin care se acorda finantari nerambursabile de 36.000 euro pentru start-up-uri, Pislaru le-a explicat tinerilor oradeni de ce ar trebui sa devina antreprenori. "Antreprenoriatul este o sansa pentru dezvoltarea Romaniei", a spus Pislaru. [...]Citeste mai departe
    Sursa: eBihoreanul
  • Primarul Bolojan ramane mai departe fara permis de conducere


    [2018-03-14]
    Ilie Bolojan va ramane in continuare fara permis de conducere In toamna anului 2017, edilul din Oradea a ramas fara permis de conducere dupa ce a fost prins de aparatul radar in judetul Arad cu 178km/h. Din acest motiv, Bolojan a ramas fara permis pentru trei luni de zile. Motivul pentru care masura suspendarii permisului […]
    Post-ul Primarul Bolojan ramane mai departe fara permis de conducere apare prima data in Stiri Oradea.
     Ilie Bolojan va ramane in continuare fara permis de conducere
    In toamna anului 2017, edilul din Oradea a ramas fara permis de conducere dupa ce a fost prins de aparatul radar in judetul Arad cu 178km/h. Din acest motiv, Bolojan a ramas fara permis pentru trei luni de zile.
    Motivul pentru care masura suspendarii permisului se prelungeste este acela ca in toamna anului 2016, tot politistii din Arad sunt cei care l-au prins la volan cu viteza si i-au suspendat permisul pentru trei luni, insa la acea vreme, Ilie Bolojan a contestat in instanta masura.
    Procesul s-a prelungit pana la finalul anului trecut, atunci cand judecatorii i-au respins definitiv recursul, motiv pentru care se aplica si prima suspendare a permisului.
    Post-ul Primarul Bolojan ramane mai departe fara permis de conducere apare prima data in Stiri Oradea.
    [...]Citeste mai departe
    Sursa:
  • Avertizare meteo: doua zile cu ploi si descarcari electrice


    [2018-03-12]
     Dupa codul galben de vreme severa, ANM a emis o noua avertizare meteo valabila pana miercuri, 14 martie.



    Citeste articolul complet pe Bihon.ro [...]Citeste mai departe
    Avertizare meteo: doua zile cu ploi si descarcari electrice
    Sursa: Bihon.ro
  • Cod galben de vreme severa in judetul Bihor


    [2018-03-12]
     Administratia Nationala de Meteorologie (ANM) a emis, luni dimineata, cod galben de vreme severa imediata pentru judetele Arad, Timis, Bihor si Caras-Severin. Avertizarea este valabila incepand cu...



    Citeste articolul complet pe Bihon.ro [...]Citeste mai departe
    Cod galben de vreme severa in judetul Bihor
    Sursa: Bihon.ro
  • Protest pentru respect: Jurnalistii din Timisoara au iesit din sala cand primarul si-a inceput conferinta de presa (VIDEO)


    [2018-03-06]
    Cei aproximativ 30 de jurnalisti din presa locala din Timisoara au iesit, marti, din sala de conferinte in care primarul Nicolae Robu urma sa sustina o conferinta de presa, continuand protestul fatade liberalul care a spus despre ei ca sunt "paraziti sociali" si i-a comparat cu "prostituatele".Vreme de doua saptamani, numele si imaginea primarului Robu nu vor mai aparea in presa locala. [...]Citeste mai departe
    Sursa: eBihoreanul
  • Nu ratati noul BIHOREANUL tiparit!


    [2018-03-04]
    Luni, 5 martie, a aparut un nou numar din BIHOREANUL tiparit. Dintre subiectele noii editii: Consiliul Judetean trebuie sa ia, luna aceasta, o decizie extrem de sensibila: ii cere sau nu peste 6 milioane de euro fostului presedinte Alexandru Kiss? Politrucii de la conducerea judetului au amanat vreme de trei ani ca CJ Bihor sa se constituie parte civila fata de fostul lider al UDMR Bihor, care a tepuit bugetul public prin licitatii trantite si contracte dezavantajoase, iar acum, in pragul prescrierii perioadei in care se mai poate initia recuperarea pagubei, unii functionari fac pe prostii, spunand ca n-au habar de niciun prejudiciu, chit ca si ei au dat cu subsemnatul pe la DNA. [...]Citeste mai departe
    Sursa: eBihoreanul
  • La sanius, in martie: Primavara alba i-a scos pe copiii oradeni din case (FOTO)


    [2018-03-03]
    In timp ce unii tanjesc dupa o vreme mai calda, de martie, copiii de bucura de primavara alba pe care au primit-o cadou. Dupa ce in noaptea de vineri a nins abundent, micutii oradenilor si-au scos saniile si au iesit in Oraselul Copiilor si in parcuri, unde si-au gasit derdelusuri. Ei n-au uitat nici sa construiasca oameni de zapada, caci materie prima au avut din abundenta. [...]Citeste mai departe
    Sursa: eBihoreanul
  • Doliu in familia regala de Hohenzollern


    [2018-03-01]
    Familia regala din Germania este in doliu, dupa ce Printul Carlos Patrick Godehard de Hohenzollern, s-a sinucis la doar 39 de ani Familia regala de Hohenzollern este in doliu, si Germania in stare de soc, dupa ce Printul Carlos Patrick Godehard de Hohenzollern, de 39 de ani, s-a sinucis, Conform informatiilor date publicitatii de catre […]
    Post-ul Doliu in familia regala de Hohenzollern apare prima data in Stiri Oradea.
     Familia regala din Germania este in doliu, dupa ce Printul Carlos Patrick Godehard de Hohenzollern, s-a sinucis la doar 39 de ani
    Familia regala de Hohenzollern este in doliu, si Germania in stare de soc, dupa ce Printul Carlos Patrick Godehard de Hohenzollern, de 39 de ani, s-a sinucis,
    Conform informatiilor date publicitatii de catre autoritati, Printul s-a aruncat in gol de la etajul 21 al Hotelului Intercontinental din Frankfurt.
    Carlos abia fusese eliberat, pentru o perioada scurta de vreme, din inchisoare, ajungand dupa gratii in urma unei condamnari de patru ani pentru frauda, in inchisoarea dinEuskirchen, fiind programat spre eliberare definitiva in luna iunie.
    Potrivit cercetarilor de pana acum, politia a exclus un accident si nu se cauta alti suspecti. Se pare ca Printul nu a suportat gandul ca trebuie sa se intoarca la inchisoare si a decis sa isi puna capat zilelor.
    Tatal sau era faimosul colectionar de arta, Godehard Print de Hohenzollern. Printul Carlos, nascut la Munchen, a crescut ulterior in castelul Burg Namedy din Andernach si a mostenit o avere colosala.
    La doar 28 de ani, tanarul print a intrat in parteneriat cu un om de afaceri pentru a infiinta Hohenzollern Communications in Hamburg, companie care dorea sa promoveze marcile de lux din Germania.
    In 2011, Carlos a fost condamnat la patru luni cu suspendare pentru neplata unei facturi restante in calitate de creditor, iar in 2014 a fost condamnat la patru ani cu executare pentru tranzactionari in fonduri de investitii de milioane de euro, care in realitate nu existau.
    Carlos Patrick ar fi facut parte din lista de succesiune a Casei Regale a Romaniei, conform legii salice, la care Coroana Romana a renuntat intre timp.
    Post-ul Doliu in familia regala de Hohenzollern apare prima data in Stiri Oradea.
    [...]Citeste mai departe
    Sursa:
  • Asociatia Caritas Catolica, alaturi de oamenii strazii - Geci de schi pentru oamenii strazii


    [2018-03-01]
    Avand in vedere temperaturile scazute din ultima vreme, Asociatia Caritas Catolica a tinut sa vina in sprijinul oamenilor strazii, care sunt cei mai expusi pericolului iminent al gerului, oferindu-le… [...]Citeste mai departe
    Sursa: Crisana
  • ICCJ a respins cererea DNA ce viza redeschiderea anchetei fata de vicepremierul Paul Stanescu


    [2018-02-28]
    Instanta suprema a respins cererea DNA de redeschidere a urmaririi penale pe numele vicepremierului Paul Stanescu. Inalta Curte de Casatie si Justitie a dat o lovitura puternica Directiei Nationale Anticoruptie, respingand cererea procurorilor anticoruptie de a redeschidere a anchetei fata de Paul Stanescu. Mai exact, este vorba de dosarul ce a fost deschis pentru fapte […]
    Post-ul ICCJ a respins cererea DNA ce viza redeschiderea anchetei fata de vicepremierul Paul Stanescu apare prima data in Stiri Oradea.
     Instanta suprema a respins cererea DNA de redeschidere a urmaririi penale pe numele vicepremierului Paul Stanescu.
    Inalta Curte de Casatie si Justitie a dat o lovitura puternica Directiei Nationale Anticoruptie, respingand cererea procurorilor anticoruptie de a redeschidere a anchetei fata de Paul Stanescu.
    Mai exact, este vorba de dosarul ce a fost deschis pentru fapte presupuse a fi petrecute in 2010, cand actualul vicepremier, Paul Stanescu, era presedintele Consiliului Judetean Olt. La acea vreme, procurorii DNA Craiova au investigat modul in care a fost finantata echipa de fotbal FC Alumina ALRO Slatina. In acest dosar, era suspectata modalitatea in care CJ Olt a sustinut financiar echipa de fotbal.
    Cercetarile procurorilor au fost demarate ca urmare a unui raport al Curtii de Conturi pe anul 2010, in cauza fiind vorba despre o finantare nerambursabila de peste doua milioane de lei, insa in anul 2013, procurorii DNA Craiova au inchis dosarul.
    In 2013, dosarul a fost inchis de DNA Craiova. Paul Stanescu a condus Consiliul Judetean Olt intre anii 2008 si 2016.
    ,,Respinge cererea de confirmare a redeschiderii urmaririi penale, formulata de Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie - Directia Nationala Anticoruptie, in dosarul penal 82/P/2012 al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie - Directia Nationala Anticoruptie-Serviciul Teritorial Craiova, privind pe numitii Stanescu Paul, Briceag Belu Marian, Cotosman Florin si Manolache Remulus", se arata in decizia Inaltei Curti de Casatie si Justitie.
    Paul Stanescu a preluat portofoliul de ministru al Dezvoltarii si cel de vicepremier, in locul fostului ministru, Sevil Shhaideh, care a demisionat la cererea fostului premier Mihai Tudose.
    Actualul vicepremier a condus Consiliul Judetean Olt intre anii 2008 – 2016, iar in fata instantei acesta a declarat ca daca va fi inculpat in acest dosar, el isi va depune mandatul.
    Post-ul ICCJ a respins cererea DNA ce viza redeschiderea anchetei fata de vicepremierul Paul Stanescu apare prima data in Stiri Oradea.
    [...]Citeste mai departe
    Sursa:
  • Peste 10 milioane de lei in reabilitarea Scolii nr. 11 de pe str. Moldovei


    [2018-02-27]
    In cadrul proiectelor de imbunatatire a infrasdtructurii scolare din Oradea, Primaria ar atrage echivalentul a peste 10 milioane de lei pentru reabilitarea Scolii Gimnaziale nr. 11 de pe str. Moldovei. Consiliul Local a si aprobat indicatorii tehnico-economici aferenti noii versiuni a proiectului de reabilitare, unitatea de invatamant fiind ochita de mai multa vreme pentru lucrari. […] [...]Citeste mai departe
    Sursa: StiriOradea.com
  • Vreme apriga: Scoli inchise, luni si marti, in mai multe judete, inclusiv in Capitala


    [2018-02-26]
    Scolile vor fi inchise din cauza viscolului, luni si marti, atat in iudetul Ilfov, respectiv in Capitala, cat si in Dolj, Constanta si Giurgiu. Orele de curs vor fi recuperate conform calendarului stabilit de fiecare unitate de invatamant, cu aprobarea inspectoratelor scolare judetene. [...]Citeste mai departe
    Sursa: eBihoreanul
  • Antrenament ALDE pentru 1 si 8 martie, de Dragobete


    [2018-02-25]
    La Oradea, sarbatoarea mioritica a iubirii, Dragobetele, a venit cu vreme rece, dar superba. Imbracati gros, dar si incalziti de sentimentele de rigoare, tinerii liberal-democrati au iesit in strada pentru a-i face pe trecatori sa iubeasca romaneste. In frunte cu presedinta OFLDE Oradea, Florica Covaciu, si cu liderul organizatiei oradene de tineret, Adrian Marina, liberal-democratii […] [...]Citeste mai departe
    Sursa: StiriOradea.com
  • Si-a tras pensie vreme de 17 ani: Un barbat din Stei s-a pensionat pe acte false si a incasat pe nedrept peste 240.000 lei


    [2018-02-22]
    Un barbat in varsta de 61 ani din Stei este in atentia politistilor din cadrul Serviciului de Investigare a Criminalitatii Economice Bihor, dupa ce a fost prins ca a reusit sa se pensioneze la 45 ani, prezentand documente false care atestau ca a lucrat in conditii periculoase, dar si sa incaseze vreme de 17 ani sume mai mari decat ar fi avut dreptul. Paguba se ridica la peste 240.000 lei. [...]Citeste mai departe
    Sursa: eBihoreanul
  • Scurta istorie a artelor martiale din Salonta - Bushido - inceputul


    [2018-02-21]
    In anul 1991, dr. Toth Ferencz (la acea vreme 2 Dan Karate) si Bordas Janos (1Dan Karate) l-au contactat pe Shihan Gregor Laszlo (6 DAN Kick-Box) din Bekescsaba (Ungaria) cu scopul de a invata noul stil… [...]Citeste mai departe
    Sursa: Crisana
  • Diferenta dintre bullying-ul fizic si cel intelectual


    [2018-02-19]
    Despre bullying am auzit cu totii. Cand spui "bullying" te gandesti de obicei la institutia scolii si ce se intampla cu adolescentii de pe holurile liceelor. Adevarul este ca bullying-ul este prezent nu doar in scoala, ci si in alte medii, chiar si in cele predominate de adulti. Bullying-ul are loc si la serviciu, in facultate, la sala de sport ori intre vecini sau membrii familiei. Atata vreme cat o persoana se foloseste de superioritatea sa fata de o alta persoana pentru a o domina, vorbim de bullying. [...]Citeste mai departe
    Sursa: eBihoreanul
  • Dezrobirea: Consiliul Local Oradea a restrans zona unitara rezervata Termoficare la cvartalele de blocuri


    [2018-02-17]
    Consiliul Local Oradea a aprobat joi, cu votul exclusiv al consilierilor liberali, restrangerea zonei unitate de incalzire rezervate Termoficare la cvartalele de blocuri si centrul istoric al orasului. Reprezentantii UDMR au cerut recunoasterea panourilor solare ca forma de furnizare a energiei, in vreme ce consilierii PSD au anuntat ca vor contesta hotararea la Institutia Prefectului pe considerentul ca instituie monopolul Termoficare pentru zona de blocuri. [...]Citeste mai departe
    Sursa: eBihoreanul
  • Spitalul Judetean Oradea: Se moare pe capete din cauza gripei!


    [2018-02-16]
    Pe drumul cel bun spre epidemie? Un nou caz de deces cauzat de gripa mentine in alerta autoritatile sanitare bihorene. O femeie de 62 de ani a murit marti, 13 februarie, in timp ce era internata la Spitalul Judetean de la Oradea. Este al IV-lea deces de acest tip din ultima vreme in Bihor. Potrivit […] [...]Citeste mai departe
    Sursa: StiriOradea.com
  • Primarii PNL de Bihor isi pun speranta in... Tariceanu!


    [2018-02-15]
    Calin Popescu Tariceanu a fost destinatia celor sase primari PNL din Bihor, care cauta usi deschis la Puterea din Capitala, cata vreme PNL e in Opozitie Co-presedintele ALDE Bihor sugereaza transferuri politice de marca, de la PNL. Primarul Sora de la Pomezeu neaga, insistand ca a mers la Tariceanu pentru a le rezolva gazul.



    Citeste articolul complet pe Bihon.ro [...]Citeste mai departe
    Primarii PNL de Bihor isi pun speranta in... Tariceanu!
    Sursa: Bihon.ro
  • Udrea, pe fuga? Fosta Blonda de la Cotroceni a ajuns in Costa Rica, unde se afla si Alina Bica


    [2018-02-15]
    Apar noi dezvaluiri in ce-o priveste pe fosta "blonda de la Cotroceni", acum judecata pentru coruptie. Rise Project scrie ca Elena Udrea a ajuns, pe 7 februarie, in Costa Rica, acolo unde se afla de mai multa vreme si Alina Bica, fosta sefa a DIICOT, judecata de asemenea pentru coruptie. [...]Citeste mai departe
    Sursa: eBihoreanul
  • Tot furioasa pe Primaria Oradea: Coalitia Rogerius acuza ,,dicatatura" si pe linie de asociatii de proprietari


    [2018-02-14]
    Fidela liniei deja urmate de ceva vreme, Coalitia Rogerius (CR) nu aplauda deloc dezbaterile cu reprezentantii asociatiilor de proprietari, organizate de Primaria Oradea timp de doua zile. Entitatea civica reclama dorinta de control absolut manifestat de actuala conducere a Municipalitatii si nu se sfieste sa spuna ca se ajunge la valente dicatoriale. Se pare ca, […] [...]Citeste mai departe
    Sursa: StiriOradea.com
  • Vremea pana in weekend


    [2018-02-13]
    Zilele de 12 – 16 februarie vor insemna o vreme cu regim termic apropiat de normal pentru aceasta perioada a anului, potrivit meteorologilor. Dar iarna inca nu pleaca, o racire usoara, ce va determina scaderea mediei temperaturilor diurne de la 4 – 5 grade Celsius urmand a fi resimtita. Ba chiar se va ajunge si […] [...]Citeste mai departe
    Sursa: StiriOradea.com
  • Facebook a creat o noua rubrica, dedicata clipurilor ,,Breaking News"


    [2018-02-13]
    Cei de la Facebook si-au schimbat putin viziunea cu privire la prioritatea la afisare a informatiilor in News Feed. Dat fiind ca initial au creat nemultumire in randul publicatiilor partenere, prin retrogradarea prioritatii acestora la afisare in News Feed, Facebook face acum o miscare noua si diametral opusa, introducand in tab-ul Watch din aplicatia pentru […]
    Post-ul Facebook a creat o noua rubrica, dedicata clipurilor ,,Breaking News" apare prima data in Stiri Oradea.
     Cei de la Facebook si-au schimbat putin viziunea cu privire la prioritatea la afisare a informatiilor in News Feed.
    Dat fiind ca initial au creat nemultumire in randul publicatiilor partenere, prin retrogradarea prioritatii acestora la afisare in News Feed, Facebook face acum o miscare noua si diametral opusa, introducand in tab-ul Watch din aplicatia pentru mobil o sectiune ce va fi dedicata stirilor de ultim moment.
    Specialistii de la Facebook nu au precizat cand va fi disponibila lista noua de continut, insa este foarte posibil ca aceasta sa urmeze si ea directiva care a fost deja anuntata pentru News Feed, acordand astfel prioritate la afisarea stirilor locale.
    Este important de precizat faptul ca tab-ul ,,Watch" nu il inlocuieste pe cel ,,Video", care este disponibil utilizatorilor de mai multa vreme. Cu toate acestea, tab-ul ,,Video" ofera un amalgam de clipuri virale fara a le organiza intr-un anume fel, fiind livrate in functie de algoritmii retelei de socializare, insa in ceea ce priveste tab-ul Watch, utilizatorii vor gasi continut mult mai bine structurat.
    Motivul pentru care Facebook vrea sa aduca stiri locale intr-o sectiune ce este rezervata pentru continut original ar putea fi cel prin care reteaua de socializare doreste sa isi diversifice audienta prin atragerea de utilizatori ce frecventeaza site-urile de stiri.
    Desigur ca in final, scopul este cel clar, de a atrage cat mai multe vizualizari pentru mesajele publicitare, lucru ce reprezinta principala sursa de venit a Facebook.
    In acest moment, Facebook Watch este disponibil pentru un singur numar limitat de utilizatori din SUA, si din surse se preconzeaza ca aceasta functie sa fie extinsa in viitorul apropiat.
    Post-ul Facebook a creat o noua rubrica, dedicata clipurilor ,,Breaking News" apare prima data in Stiri Oradea.
    [...]Citeste mai departe
    Sursa:
  • Vreme mai rece si ninsori


    [2018-02-10]
     Administratia Nationala de Meteorologie a emis un avertisment pentru perioada 11 - 12 februarie, valabil in pe intreg teritoriul tarii.



    Citeste articolul complet pe Bihon.ro [...]Citeste mai departe
    Vreme mai rece si ninsori
    Sursa: Bihon.ro
  • Cod galben de vant si vijelii in Bihor


    [2018-02-05]
    Judetul Bihor se va afla, luni, intre orele 15 si 21, sub alerta de cod galben pentru vreme severa. Vantul va atinge pana la 90 de kilometri pe ora si va ploua. [...]Citeste mai departe
    Sursa: eBihoreanul
  • Greva japoneza a grefierilor continua


    [2018-02-05]
    Greva japoneza a grefierilor inceputa saptamana trecuta continua pe mai departe Grefierii au anuntat ca greva japoneza ce a inceput saptamana trecuta, legat de modul de calcul al drepturilor de natura salariala va continua, acestia solicitand discutii cu reprezentantii Ministerului Muncii si Ministerului Justitiei. Grefierii sustin ca au contactat reprezentantii ministerelor si ai institutiilor abilitate […]
    Post-ul Greva japoneza a grefierilor continua apare prima data in Stiri Oradea.
     Greva japoneza a grefierilor inceputa saptamana trecuta continua pe mai departe
    Grefierii au anuntat ca greva japoneza ce a inceput saptamana trecuta, legat de modul de calcul al drepturilor de natura salariala va continua, acestia solicitand discutii cu reprezentantii Ministerului Muncii si Ministerului Justitiei.
    Grefierii sustin ca au contactat reprezentantii ministerelor si ai institutiilor abilitate in legatura cu revendicarile pe care au fata de salarii.
    ,,Cata vreme la nivel national nu se finalizase procesul de uniformizare a salariilor, mai mult, existau diferente intre grilele de salarizare aplicate la nivelul instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe langa acestea, stabilirea salariului de baza in noua lege de salarizare, pentru categoria profesionala pe care o reprezentam, s-a facut fara a se tine cont de prevederile legale, ba, mai mult, am sesizat faptul ca va genera probleme de aplicabilitate la momentul reincadrarii acestei categorii de personal, dupa intrarea in vigoare a legii, existand chiar posibilitatea ca salariile de incadrare din lege sa fie mai mici decat cele avute deja in plata",au declarat reprezentantii sindicatului grefierilor.
    Protestul grefierilor a inceput joi, 1 februarie.
    Post-ul Greva japoneza a grefierilor continua apare prima data in Stiri Oradea.
    [...]Citeste mai departe
    Sursa:
  • Vant si ploaie. Bihorul avertizat meteorologic


    [2018-02-03]
    Doua informatii despre vreme vizeaza Bihorul in aceasta zi de 3 februarie. Pe de o parte, o avertizare de tip nowcasting spune ca, pana la ora 21, oamenii trebuie sa se astepte la intensificari temporare ale vantului care la rafala vor atinge local 70 – 90 km/h. Pe de alta parte, in cursul acestei zile, […] [...]Citeste mai departe
    Sursa: StiriOradea.com