Stiri Oradea vreme

Cautare:
Selectati ziarul: Bihoreanul, OradeaPress, Ghimpele de Bihor, Informatia de Vest, Bihon.ro, Primaria Oradea, eBihoreanul, Crisana, StiriOradea.com,
50 rezultate pentru vreme.
  • Live-ul nu e viata! Soferii care fac live-uri la volan rista suspendarea permisului pentru trei luni


    [2018-06-17]
    Lasati Facebook-ul la o parte cand urcati la volan! Deputatul PMP Petru Movila a depus in Parlament un proiect de modificare a OUG 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice in sensul introducerii unui aliniat care sa prevada sanctionarea cu suspendarea vreme de 90 de zile a dreptului de a conduce autovehicule pentru soferii prinsi sau identificati ulterior pe baza postarilor ca au folosit telefoanele mobile pentru transmisiuni live sau inregistrari in timp ce conduc. [...]Citeste mai departe
    Sursa: eBihoreanul
  • Zeci de oameni, dispusi sa-si vanda organele pentru bani - ,,Vand urgent rinichi"


    [2018-06-17]
    Din cauza saraciei, zeci de persoane spun, prin anunturi postate pe internet, ca isi scot la vanzare un rinichi sau un lob de ficat, in schimbul unor sume mari de bani. In vreme ce unele site-uri sunt… [...]Citeste mai departe
    Sursa: Crisana
  • Vreme capricioasa tot weekend-ul in Bihor: averse, descarcari electrice si, izolat, grindina!


    [2018-06-16]
    Administratia Nationala de Meteorologie a emis o avertizare de instabilitate atmosferica in judetul Bihor, valabila de sambata, ora 14, pana luni dimineata, ora 10. "In intervalul mentionat, vor fi perioade cu instabilitate atmosferica accentuata. Local vor fi averse, posibil cu caracter torential, descarcari electrice, intensificari de scurta durata ale vantului si conditii de grindina. Izolat cantitatile de apa cumulate vor depasi 20...25 l/mp", au transmis specialistii. [...]Citeste mai departe
    Sursa: eBihoreanul
  • Mortii cu mortii: Drumul intre DN 79 si cimitirul din Nojorid, presarat cu buruiene inalte de 2 metri! (FOTO)


    [2018-06-16]
    Ca mai toti PSD-istii in ultima vreme, edilii din Nojorid se dau ortodocsi cucernici, dar in realitate nu pun mare pret nici pe credinta, nici pe alegatori. Desi anul trecut au aprobat o hidosenie de cruce din fier inalta de 23 metri si lata de 15 metri la iesirea spre Les, intre DN 79 si marginea cimitirului satesc, in incinta acestuia au lasat balariile sa creasca pana peste crucile mormintelor, asa incat buruienile au ajuns chiar si la falnica inaltime de 2 metri. [...]Citeste mai departe
    Sursa: eBihoreanul
  • Mortii cu mortii: Drumul intre DN 79 si cimitirul din Nojorid, presarat cu buruieni inalte de 2 metri! (FOTO)


    [2018-06-16]
    Ca mai toti PSD-istii in ultima vreme, edilii din Nojorid se dau ortodocsi cucernici, dar in realitate nu pun mare pret nici pe credinta, nici pe alegatori. Desi anul trecut au aprobat o hidosenie de cruce din fier inalta de 23 metri si lata de 15 metri la iesirea spre Les, intre DN 79 si marginea cimitirului satesc, in incinta acestuia au lasat balariile sa creasca pana peste crucile mormintelor, asa incat buruienile au ajuns chiar si la falnica inaltime de 2 metri. [...]Citeste mai departe
    Sursa: eBihoreanul
  • Cod portocaliu de vreme severa


    [2018-06-15]
     ANM a emis o avertizare cod galben de vreme severa pentru dupa masa zilei de vineri, 15 iunie.



    Citeste articolul complet pe Bihon.ro [...]Citeste mai departe
    Cod portocaliu de vreme severa
    Sursa: Bihon.ro
  • Se scumpeste canalizarea/epurarea


    [2018-06-14]
    Compania de Apa Oradea si-a trecut prin plenul de azi, 14 iunie, al Consiliului Local proiectul prin care propune cresterea tarifelor de canalizare / epurare, de la 1 iulie. Scumpirea nu e mare: doar 38 de bani. In procente: 10%. Dar cu toate scumpirile operate in ultima vreme de Municipalitate, e inca un mnic minus […] [...]Citeste mai departe
    Sursa: StiriOradea.com
  • Cod galben de vreme instabila in Bihor: Se anunta furtuni pana la finalul saptamanii


    [2018-06-12]
    Administratia Nationala de Meteorologie a emis, marti dupa amiaza, o noua avertizare de tip cod galben de instabilitate atmosferica pentru judetul Bihor. Incepand de marti seara si pana vineri inclusiv, vor fi vijelii, ploi torentiale, grindina si vant. [...]Citeste mai departe
    Sursa: eBihoreanul
  • Ziua Internationala ART NOUVEAU va fi sarbatorita in 9 si 10 iunie in Piata Unirii cu tururi ghidate, muzica clasica, expozitie foto si proiectii de lumini


    [2018-06-11]
    In acest weekend, respectiv sâmbata, 9 iunie si duminica, 10 iunie vor avea loc mai multe manifestari cultural-artistice organizate cu prilejul Zilei Internationale Art Nouveau.Toate aceste activitati sunt posibile prin proiectul "Dunarea" coordonat de Institutia Arhitectului Sef din cadrul Primariei Oradea. Proiectul Dunarea se afla in implementare de la 1 ianuarie 2017 pâna la data de 30 iunie 2019, având o valoare de 1,6 milioane euro, din care 320.000 de euro  revin orasului nostru pentru manifestarile specifice.In cadrul manifestarilor din acest weekend, vor avea loc mai multe tururi ghidate in interioarele palatelor Art Nouveau, cu punct de plecare din fata Palatului Episcopal Greco-Catolic din Piata Unirii nr. 3.Sâmbata si duminica, de la ora 21:00, iubitorii de muzica vor putea asculta in Piata Unirii concertul de muzica clasica sustinut de ansamblul de suflatori al Filarmonicii Oradea, cu un repertoriu al anilor 1920.De la ora 22:00, atât in 9, cât si in 10 iunie, cei prezenti vor putea urmari un inedit spectacol de proiectie cu lumini, sunet si culoare pe fatada Palatului Vulturul Negru.Sâmbata, de la ora 20:00, in Piata Unirii, lânga statuia lui Mihai Viteazul, va avea loc expozitia fotografica si vernisajul "Valurile Art Nouveau"."Proiectia de lumini  de tip "architectural mapping" este realizata de firma care a câstigat si Festivalul Luminii organizat la Bucuresti. Palatul Vulturul Negru prezinta foarte multe decoratii pe care oradenii nu le observa pe fatada. In cadrul spectacolului de proiectie cu lumini vor avea ocazia sa vada imagini dedicate simbolului cocosului, al stupului de albine, initialele proprietarilor  Complexului Vulturul Negru: Kurländer Ede si  Adorján Emil, personalitati marcante ale orasului la acea vreme, precum si decoratiunile de interior din sala de cinema, balustrade si elemente de feronerie. Spectacolul va avea o durata de 5 minute si se va relua din 10 in 10 minute intre ora 22:00 si 23:00", a spus Angela Lupsea, directorul executiv al Fundatiei de Protejare a Monumentelor Istorice Bihor.Programul detaliat al manifestarilor poate fi vizualizat in atasament.  VIDEO : https://www.facebook.com/PrimariaOradea/videos/1939259256092866/ [...]Citeste mai departe
    Ziua Internationala ART NOUVEAU va fi sarbatorita in 9 si 10 iunie in Piata Unirii cu tururi ghidate, muzica clasica, expozitie foto si proiectii de lumini
    Sursa: Primaria Oradea
  • Cod galben de vreme severa imediata in judetul Bihor


    [2018-06-11]
     Mai multe localitati din judetul Bihor se afla luni, 11 iunie, sub cod galben de vreme severa.



    Citeste articolul complet pe Bihon.ro [...]Citeste mai departe
    Cod galben de vreme severa imediata in judetul Bihor
    Sursa: Bihon.ro
  • Ziua Mondiala ART NOUVEAU va fi sarbatorita in 9 si 10 iunie in Piata Unirii cu tururi ghidate, muzica clasica, expozitie foto si proiectii de lumini


    [2018-06-08]
    In acest weekend, respectiv sâmbata, 9 iunie si duminica, 10 iunie vor avea loc mai multe manifestari cultural-artistice organizate cu prilejul Zilei Mondiale Art Nouveau.Toate aceste activitati sunt posibile prin proiectul "Dunarea" coordonat de Institutia Arhitectului Sef din cadrul Primariei Oradea. Proiectul Dunarea se afla in implementare de la 1 ianuarie 2017 pâna la data de 30 iunie 2019, având o valoare de 1,6 milioane euro, din care 320.000 de euro  revin orasului nostru pentru manifestarile specifice.In cadrul manifestarilor din acest weekend, vor avea loc mai multe tururi ghidate in interioarele palatelor Art Nouveau, cu punct de plecare din fata Palatului Episcopal Greco-Catolic din Piata Unirii nr. 3.Sâmbata si duminica, de la ora 21:00, iubitorii de muzica vor putea asculta in Piata Unirii concertul de muzica clasica sustinut de ansamblul de suflatori al Filarmonicii Oradea, cu un repertoriu al anilor 1920.De la ora 22:00, atât in 9, cât si in 10 iunie, cei prezenti vor putea urmari un inedit spectacol de proiectie cu lumini, sunet si culoare pe fatada Palatului Vulturul Negru.Sâmbata, de la ora 20:00, in Piata Unirii, lânga statuia lui Mihai Viteazul, va avea loc expozitia fotografica si vernisajul "Valurile Art Nouveau"."Proiectia de lumini  de tip "architectural mapping" este realizata de firma care a câstigat si Festivalul Luminii organizat la Bucuresti. Palatul Vulturul Negru prezinta foarte multe decoratii pe care oradenii nu le observa pe fatada. In cadrul spectacolului de proiectie cu lumini vor avea ocazia sa vada imagini dedicate simbolului cocosului, al stupului de albine, initialele proprietarilor  Complexului Vulturul Negru: Kurländer Ede si  Adorján Emil, personalitati marcante ale orasului la acea vreme, precum si decoratiunile de interior din sala de cinema, balustrade si elemente de feronerie. Spectacolul va avea o durata de 5 minute si se va relua din 10 in 10 minute intre ora 22:00 si 23:00", a spus Angela Lupsea, directorul executiv al Fundatiei de Protejare a Monumentelor Istorice Bihor.Programul detaliat al manifestarilor poate fi vizualizat in atasament.   [...]Citeste mai departe
    Ziua Mondiala ART NOUVEAU va fi sarbatorita in 9 si 10 iunie in Piata Unirii cu tururi ghidate, muzica clasica, expozitie foto si proiectii de lumini
    Sursa: Primaria Oradea
  • Cod galben de furtuna in Oradea si imprejurimi


    [2018-06-06]
     ANM a emis un cod galben de vreme severa in Oradea si localitatile invecinate, valabil pentru dimineata zilei de miercuri.



    Citeste articolul complet pe Bihon.ro [...]Citeste mai departe
    Cod galben de furtuna in Oradea si imprejurimi
    Sursa: Bihon.ro
  • Scaldati in ploaie: Oradea si zona invecinata sub atentionare meteo de vreme rea iminenta!


    [2018-06-06]
    La 10:30 a inceput sa ploua la Oradea. Nu e de mirare: Administratia Nationala de Meteorologie emisese un avertisment de tip nowcasting pentru Oradea, Sanmartin, Tileagd, Osorhei, Nojorid, Salard, Biharia, Santandrei, Ineu, Hidiselu de Sus, Bors, Girisu de Cris, Rosiori, Lazareni, Dragesti, Copacel, Cetariu, Tamaseu, Sacadat si Paleu. Specialistii vorbesc despre frecvente descarcari electrice, averse […] [...]Citeste mai departe
    Sursa: StiriOradea.com
  • Curtea Constitutionala a sesizat Comisia de la Venetia si Consiliul Europei


    [2018-06-06]
    Curtea Constitutionala a decis ca va sesiza Comisia de la Venetia, Secretarul General al Consiliului Europei si Presedintele Conferintei Curtilor Constitutionale Europene. Decizia CCR, vine dupa recentele atacuri aduse public, dupa decizia ce o vizeaza pe sefa DNA, Laura Codruta Kovesi. ,,Plenul Curtii Constitutionale a Romaniei, intrunit la data de 5 iunie 2018, a hotarat, […]
    Post-ul Curtea Constitutionala a sesizat Comisia de la Venetia si Consiliul Europei apare prima data in Stiri Oradea.
     Curtea Constitutionala a decis ca va sesiza Comisia de la Venetia, Secretarul General al Consiliului Europei si Presedintele Conferintei Curtilor Constitutionale Europene.
    Decizia CCR, vine dupa recentele atacuri aduse public, dupa decizia ce o vizeaza pe sefa DNA, Laura Codruta Kovesi.
    ,,Plenul Curtii Constitutionale a Romaniei, intrunit la data de 5 iunie 2018, a hotarat, cu unanimitate de voturi, in prezenta tuturor membrilor sai, sesizarea Secretarului General al Consiliului Europei, a Comisiei Europene pentru Democratie prin Drept (Comisia de la Venetia) si a Presedintelui Conferintei Curtilor Constitutionale Europene in legatura cu atacurile virulente declansate impotriva Curtii Constitutionale, prin care unii reprezentanti ai unor autoritati publice, precum si ai unor partide parlamentare au discreditat si delegitimat autoritatea acestei institutii fundamentale a statului – garantul suprematiei Constitutiei – fiind pusa sub semnul indoielii obligativitatea deciziilor sale”, se arata in comunicatul de presa a Curtii Constitutionale a Romaniei.
    Totodata, reprezentantii CCR au declarat ca actiunile din ultima vreme sunt de natura sa puna in pericol democratia si statul de drept.
    ,,Chiar indemnuri adresate populatiei si Presedintelui statului sa nu respecte si sa nu puna in aplicare Decizia Curtii Constitutionale nr. 538 din data de 30 mai 2018, privind cererea de solutionare a conflictului juridic de natura constitutionala intre Ministrul Justitiei, pe de o parte, si Presedintele Romaniei, pe de alta parte, in principal, si intre Guvernul Romaniei si Presedintele Romaniei, in subsidiar, cerere formulata de prim-ministrul Guvernului. Plenul Curtii Constitutionale a considerat ca aceste actiuni sunt de natura sa puna in pericol democratia, statul de drept si functionarea justitiei constitutionale”, se mai precizeaza in comunicatul Curtii.
    Post-ul Curtea Constitutionala a sesizat Comisia de la Venetia si Consiliul Europei apare prima data in Stiri Oradea.
    [...]Citeste mai departe
    Sursa:
  • Prima miercuri din iunie = activarea sirenelor


    [2018-06-05]
    De ceva vreme, in fiecare prima zi de miercuri a lunii, localitatile sunt trezite la viata de sunetul sirenelor. Se va intampla si maine (6 iunie), cand Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta organizeaza si desfasoara un nou exercitiu pentru verificarea functionarii sirenelor de alarmare publica, prin actionarea acestora. In intervalul orar 10 – 11, […] [...]Citeste mai departe
    Sursa: StiriOradea.com
  • Avertizare ANM: Cod galben de vreme severa


    [2018-06-04]
     ANM a emis un avertisment meteo in judetul Bihor, pentru ziua de luni, 4 iunie.



    Citeste articolul complet pe Bihon.ro [...]Citeste mai departe
    Avertizare ANM: Cod galben de vreme severa
    Sursa: Bihon.ro
  • Ziua Mondiala ART NOUVEAU va fi sarbatorita in 9 si 10 iunie in Piata Unirii cu tururi ghidate, muzica clasica, expozitie foto si proiectii de lumini


    [2018-06-04]
    Viceprimarul Mircea Malan a sustinut luni, 4 iunie 2018, o conferinta de presa in care a prezentat programul manifestarilor cultural-artistice organizate cu prilejul Zilei Mondiale Art Nouveau - 10 iunie.

    La conferinta de presa a mai participat Angela Lupsea, directorul executiv al Fundatiei de Protejare a Monumentelor Istorice Bihor si consultantul Sebastian Bonis.

    Manifestari finantate prin Programul de Cooperare Transnationala Dunarea

    Viceprimarul Mircea Malan a vorbit in deschiderea conferintei de presa despre Programul de Cooperare Transnationala Dunarea, explicând cum a luat nastere acest program: "In anul 2016, Primaria Oradea a avut initiativa de a constitui un parteneriat cu inca 12 entitati din 8 tari diferite in vederea depunerii unei cereri de finantare europeana pe Programul de Cooperare Transnationala Dunarea. Programul a fost câstigat, iar de la 1 ianuarie 2017 se afla in implementare.  Acest proiect are o valoare de 1,6 milioane euro, din care 320.000 de euro  revin orasului nostru pentru manifestarile din cadrul proiectului".

    Mentionam ca proiectul municipiului Oradea a fost selectat intre primele 100, dintr-un total de 613 idei de proiecte.

    Astfel, Primaria Municipiului Oradea, in calitate de lider de proiect la nivel regional, implementeaza proiectul ART NOUVEAU in parteneriat cu: Muzeul de Arte Aplicate din Budapesta- Ungaria; Institutul de Planificare Urbana a Republicii Slovenia - Ljubljana (Slovenia); Muzeul de Arta Contemporana MAK - Viena, Austria; Institutul National al Patrimoniului Bucuresti; Muzeul de Arte si Mestesuguri din Zagreb, Croatia, Campania publica de promovare turistica "Szeged si Regiunea"-Szeged, Ungaria; Fundatia Bibliotecii Academiei de Stiinte si pentru Sisteme Informatice- Sofia, Bulgaria; Primaria Subotica, Serbia; Institutul Republican pentru Protejarea Monumentelor Culturale - Belgrad, Serbia. Partenerii asociati sunt: Reteaua Europeana a oraselor ART NOUVEAU - Bruxelles, Belgia; Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice - Bucuresti si ICOMOS România

    Durata de implementare a proiectului este 1 ian. 2017 - 30 iunie 2019.

    Bugetul total al proiectului: 1.649.559 euro, din care bugetul total al Primariei Oradea: 320.711 euro (finantare nerambursabila : 314.296,78 euro).

    Proiectul "Dunarea" este coordonat de Institutia Arhitectului Sef din cadrul Primariei Oradea, manager de proiect fiind d-na Adriana Lipoveanu.



    Tururi ghidate, expozitie fotografica, muzica clasica si proiectii de lumini

    Viceprimarul Mircea Malan a prezentat programul manifestarilor dedicate Zilei Mondiale Art Nouveau: "In ambele zile, atât in 9, cât si in 10 iunie, de la ora 16:00, se vor organiza tururi ghidate in interioarele palatelor Art Nouveau, cu punct de plecare din fata Palatului Episcopal Greco-Catolic din Piata Unirii nr. 3. Sâmbata si duminica, de la ora 21:00, iubitorii de muzica vor putea asculta in Piata Unirii concertul de muzica clasica sustinut de ansamblul de suflatori al Filarmonicii Oradea, cu un repertoriu al anilor 1920. De la ora 22:00, atât in 9, cât si in 10 iunie, cei prezenti vor putea urmari un inedit spectacol de proiectie cu lumini, sunet si culoare pe fatada Palatului Vulturul Negru. Sâmbata, de la ora 20:00, in Piata Unirii, lânga statuia lui Mihai Viteazul, va avea loc expozitia fotografica si vernisajul "Valurile Art Nouveau".

    Cei care doresc sa se inscrie la tururile ghidate o pt face pe pagina de facebook "Oradea Heritage", dar se pot inscrie si pe loc la locul de intâlnire.

    In atasamentul stirii poate fi vizualizat programul detaliat al manifestarilor.

    Intrarea si participarea la toate aceste manifestari este gratuita.

    "Proiectia de lumini  de tip "architectural mapping" este realizata de firma care a câstigat si Festivalul Luminii organizat la Bucuresti. Palatul Vulturul Negru prezinta foarte multe decoratii pe care oradenii nu le observa pe fatada. In cadrul spectacolului de proiectie cu lumini vor avea ocazia sa vada imagini dedicate simbolului cocosului, al stupului de albine, initialele proprietarilor  Complexului Vulturul Negru: Kurländer Ede si  Adorján Emil, personalitati marcante ale orasului la acea vreme, precum si decoratiunile de interior din sala de cinema, balustrade si elemente de feronerie. Spectacolul va avea o durata de 5 minute si se va relua din 10 in 10 minute intre ora 22:00 si 23:00", a completat Angela Lupsea, directorul executiv al Fundatiei de Protejare a Monumentelor Istorice Bihor.

    Consultantul Sebastian Bonis a precizat ca expozitia fotografica si vernisajul "Valurile Art Nouveau" care prezinta palatele Art Nouveau ale Europei are caracter informativ si educativ foarte important. Expozitia se bazeaza pe contributia tuturor partenerilor si este organizata in toate orasele participante. Ea este identica in toate orasele in care are loc. In România ea se organizeaza doar la Oradea si Constanta. La Viena, expozitia se desfasoara in cadrul Institutului Cultural Român, unde se comemoreaza si 100 de ani de la moartea  marelui arhitect Otto Wagner - un foarte important reprezentant al stilului Art Nouveau.

    In incheierea conferintei de presa, viceprimarul Mircea Malan a concluzionat: „Acest proiect este unul dintre cele pe care orasul nostru le realizeaza in ideea de a se dezvolta pe latura spirituala si cultural-artistica a existentei sale. Chiar daca vor mai continua, si e bine sa continue lucrarile de infrastructura, nu sunt ignorate nici acest gen de proiecte care vin sa puna in valoare specificul orasului nostru si practic farmecul pe care acest oras il emana pentru oradeni si pentru turisti".

    In atasament gasiti mai multe materiale. [...]Citeste mai departe
    Ziua Mondiala ART NOUVEAU va fi sarbatorita in 9 si 10 iunie in Piata Unirii cu tururi ghidate, muzica clasica, expozitie foto si proiectii de lumini
    Sursa: Primaria Oradea
  • Stati in casa, daca se poate! Avertizare de vreme rea iminenta in Bihor


    [2018-06-04]
    Alesd, Tileagd, Brusturi, Astileu, Derna, Lugasu de Jos, Tetchea, Magesti si Varciorog formeaza grupul de localitati bihorene pentru care meteorologii au emis cod galben furtuni. Potrivit site-ului oficial al Administratiei Nationale de Meteorologie, fenomenele la care cei din localitatile de mai sus trebuie sa se astepte sunt: frecvente descarcari electrice si averse de ploaie care […] [...]Citeste mai departe
    Sursa: StiriOradea.com
  • Avertizare meteo imediata: COD PORTOCALIU de furtuni in Bihor


    [2018-06-03]
    Administratia Nationala de Meteorologie a emis, duminica dupa amiaza, o avertizare imediata de cod portocaliu de vreme severa pentru mai multe localitati din judetul Bihor. [...]Citeste mai departe
    Sursa: eBihoreanul
  • Cod galben de vreme severa in Bihor


    [2018-06-02]
     Pana duminica, 3 iunie, la ora 23, judetul Bihor se afla sub avertizare de cod galben de vreme severa.



    Citeste articolul complet pe Bihon.ro [...]Citeste mai departe
    Cod galben de vreme severa in Bihor
    Sursa: Bihon.ro
  • Ironman 2018: Cei mai puternici pasionati ai sportului s-au luat la intrecere in Oradea si Paleu (FOTO / VIDEO)


    [2018-06-02]
    Sute de sportivi din tara si strainatate au luat, sambata, startul celui mai important eveniment din calendarul triatlonului romanesc, Cupa Visit Oradea X-Man Romania. Pe o vreme numai buna, fara canicula si ocolita de ploi, cursa a debutat cu proba de inot, la lacul de la Saldabagiu de Munte, in aplauzele sustinatorilor. [...]Citeste mai departe
    Sursa: eBihoreanul
  • Doua piese de vazut, despre cel de langa noi


    [2018-05-30]
    M-am saturat de aberatii si de ipocrizie. De marsurile Coalitiei pentru Familie. De talibani ai credintei. Si de situatia  in care familii trebuie sa se jure pe cravata lor ca-s familii, chiar de nu au numarul standard de membri. Teatrul trebuie sa fie turnesolul acestei societati nenorocite. Iar piesa celor de la Teatrul 3G din […]
    The post Doua piese de vazut, despre cel de langa noi appeared first on Presa Oradea.
     M-am saturat de aberatii si de ipocrizie. De marsurile Coalitiei pentru Familie. De talibani ai credintei. Si de situatia  in care familii trebuie sa se jure pe cravata lor ca-s familii, chiar de nu au numarul standard de membri. Teatrul trebuie sa fie turnesolul acestei societati nenorocite. Iar piesa celor de la Teatrul 3G din Targu Mures a fost.
    Asa a fost filmul, ca nu stiam la ce piesa o sa asist, seara aceea, in cadrul Festivalului European al Spectacolului Timisoara - Festival al Dramaturgiei Romanesti. E ca atunci cand iei un medicament fara sa fi citit prospectul. Totusi, uneori e bun si ajuta.
    Am aplaudat in picioare un spectacol ce ar fi fript ficatii CpF
     
    Dupa primele replici din spectacol, mi-am dat seama ca tema e de actualitate: homosexualitatea din Transilvania - si inca si la minoritari. Asadar, minoritari de minoritari. Adica gay maghiari din Transilvania - de parca doar una dintre "probleme" nu ar fi ajuns.
    Zambesc. Ma gandesc la reversul medaliei. La homofobul transilvan. La ortodoxul roman verde, cu steagul Noii Drepte deasupra capului, intre catedrala unde putrezeste Bartolomeu Anania si Avram Iancu cel suspendat de clujeni.  Si ma uit repede in sala. Va intrerupe cineva spectacolul? Sau le-a scapat, de data asta? In timp ce, de pe scena mi se vorbeste - da, in maghiara, si nu e nimic extravagant in asta, in Timisoara - despre animalul acela aparte, sub-omul homosexual maghiar din Transilvania, cu ironia imprumutata din discursul homofob majoritar, il caut din ochi pe cel ce ar putea livra acest discurs. Nu pare sa fie aici. In seara asta vom fi  doar intre noi.
    Se porneste ceva mai slab. Dar motoarele se degripeaza pe parcurs, la actori. Am decis sa nu ii pun pe caprarii, desi am avut, intre ei, favoriti si mai-putin-favoriti. Cred ca spectacolul acesta este despre sume. Sume de lucruri adunate. Simt, din trupa aceasta tanara de profesionisti, ca s-a incercat ca fiecare membru sa aiba o partitura unde sa poata da ceva la care este bun. Dar, dincolo de asta, e textul lui Csaba Székely, care e genial, si intretesatura de stari si situatii a regizorului Ándi Gherghe.
    Dar spectacolele nu sunt o piatra rupta din munte, si care se asezata intr-o expozitie. Sunt migala, si lucratura fina, prin care piatra se angreneaza cu alta piatra, in curgere de fir de metal. Iar curgerea de aici e absolut remarcabila. Avem situatii, tablouri, momente care ne aduc in fata franturi de viata, in care apare (sau nu, nu inca) el, animalul prezentat: homosexualul. Imi readuc aminte rapid toate cuvintele de alint sau ocara, din maghiara, pentru "homosexual". Probabil dincolo de xenofobie, homofobul ungur ar putea linistit bea o bere cu homofobul roman - aceeasi cocleala a prostiei autosuficiente le individualizeaza actiunile.

    Avem, de-a valma, scoala ce se doreste "mai catolica decat Papa" si unde autorii de mare literatura nu au voie sa existe, de au fost homosexuali, profesorul ostracizat pentru ca nu tine seama de asta, birtul de tara, fetele gay care sunt cat pe ce sa se desparta cand "homofobul de serviciu", omologul masturbatorului de prin parcuri, o agreseaza fizic pe una din ele, asistenta de spital bagacioasa, un CpF mai mic al satenilor ce vor sa convinga birtasul sa nu ofere gazduire unui necunoscut – si scenele, aparent rupte una de alta, la inceput, incep sa-si gaseasca locul, una langa alta, in mozaicul cotidian.
    Tatal secui, care, la fiecare aparent insucces al fiului sau, il intreaba de nu e homosexual, ca titlu de ocara, pana i se raspunde: "Ba da, sunt". Urmeaza ruperea. Dar ruperile au si readunari - fostul elev si profesorul, antrenoarea si unchiul ei, ba chiar si agresorul fetei, care se dovedeste a fi politist (perfect credibil, in societatea de azi) dar care intrevine in agresiunea dintre birtas si profesor (singurul lucru ce nu mi s-a parut verosimil, din piesa). O lume. O lume cu ale ei. Si totusi, ce e aparte, ce e demn de prezentat pe scena? Cum si de ce devine captivant?
    Ceva, un spectacol, te prinde in masura in care te regasesti acolo, ceva cu care empatizezi, care constituie o problema pentru tine, care iti ofera adierea unei rezolvari. Eu m-am regasit. In lupta mea, ca ziarist, impotriva homofobiei. In greata fata de ipocrizie. In grija fata de cunoscutii mei, gay, care trebuie sa se ascunda, intr-o societate ce mai are mult pana sa treaca de talibanism. M-am regasit in sentimentele, pe care le stiam, ale unei prietene ce statea in public, la acest spectacol, cu o ruda homosexuala ce patimeste din cauza familiei, ale unui actor homosexual ce a strabatut sala inainte de spectacol, ale bisexualei pe care am intalnit-o, dupa, pe un coridor. Suntem buni in a inventa cuvinte de ocara, in a cumpani pietre, in a nu intelege, in a lovi. Ce nu e ca noi ne sperie, si trebuie distrus. Si totusi, vorbim despre oamenii de langa noi.

    Deosebit de bine construit, si puternic, momentul in care unul dintre actori vine in sala, intre spectatori, si ii invita la o participare, pe motive statistice, la benignul joc de-a "Cine e nascut azi?". Pentru ca, statistic, unul poate fi. Pasul imediat urmator, "Cine e homosexual?", ramane fara nici o mana ridicata, la Timisoara (spre deosebire de Cluj). Pentru ca, tot statistic, unul din zece s-ar putea sa fie - ni se spune. Dar, la Timisoara, nimeni nu isi asuma asta. Pentru ca asa sunt vremurile. Este fireasca intrebarea urmatoare: "Atunci cine minte?". La Cluj, cineva a ridicat, aici, mana. La Timisoara, tot nimeni… Doar ca mi s-a parut un moment adevarat, extrem de adevarat, si am pornit aplauzele. Nu era doar parerea mea - publicul aflat in Nationalul timisorean (sala pe care cei de la Opera o vand si unor intalniri dubioase, cum ar fi cele cu Dan Puric) a raspuns, aici. Aplauzele ce au intrerupt, in acel minut, spectacolul, compensau, cu un dram, faptul ca inca nu a venit timpul ca o parte esentiala a a identitatii noastre sa fie asumata public. Macar cu un dram.
    De pe scena primim si firescul relatiilor unor persoane gay, intre ele, precum si cu cei ne-gay (sau presupus, deocamdata, ne-gay), dar si toxicitatea, subliniata, uneori cu doua linii, a bagatorilor-de-nas-in-treburile-altora, a "binevoitorilor", a revoltatilor. Si te uiti, ca intr-un muzeu cu caricaturi, si te intrebi: "Oare homofobul nu realizeaza cat de grotesc e?" Si nu, nu e fictiune, nu e ceva din decadenta America, nu e o aberatie neintalnita - e viata prietenilor, amicilor, cunoscutilor nostri - pe care nu ii stiti, dincolo de celelate insusiri ale lor, ca gay, doar pentru ca nu ati fost deschisi sa ii intelegeti si luati asa cum sunt. Dar ei exista. Omul amabil din tramvai, care a cedat locul unei batrane, doctorul care ti-a salvat viata, scriitorul dupa a carui carte spui ca te topesti, episcopul caruia-i saruti inelul. Aici. In Transilvania. In Targu Mures, Cluj, Oradea, Timisoara. Romani si maghiari.

    E bun spectacolul. E bun, pentru ca imi vine sa ma ridic, de cateva ori, si sa fac ordine printre personajele de pe scena. Pentru ca ma doare. Pentru ca rad amar. Pentru ca tac. Habar n-aveti cum doare tacerea, de nu v-ati pus problema asta. Tac pentru prietenii mei plecati in Berlin, ca sa se poata tine de mana pe strada. Pentru medicul pe care toata familia sa il crede doar religios. Pentru preotul tarat la actiuni homofobe, ca sa nu fie demascat. Pentru prietenul care s-a despartit de prietenul lui. Pentru artistul despre care am scris, cu drag, caruia cineva i-i balacareste pe homosexuali pe wall, pe Fb, fara sa stie ca si el e homosexual. Nu pot sa ii indemn sa nu se mai ascunda. Nu inca. Pot doar sa incerc sa vorbesc celorlalti. Dar, acum, in seara spectacolului cu "Bucurie si fericire", sarcina aceasta a fost luata de trupa de teatru din fata mea.
    Se termina spectacolul. Nu se termina bine. Ramanem cu un nod in gat. Asa si trebuie. Heblu. Aplauze. Nu, nu sunt printre cei care se entuziasmeaa usor, amicii mei va pot confirma ca au fost spectacole, chiar si in sala asta, la care eram printre singurii care nu se ridicau la aplauze. Dar acum o fac. Ma ridic. De la inceput. Nu, nu e un spectacol de 10 din 10, nu mi-a placut cum a fost jucat inceputul, dar e un spectacol adevarat, cu un text de zile mari, onest si sclipitor, gandit bine ca regie, jucat fain, e exact ce spuneam mai sus: ansamblul care trebuie, dintre piatra, forma, metal, utilitate. E un spectacol adevarat. Cu sange, in loc de plastic. Cu viata, in loc de ipocrizii de carton.

    Si nu sunt fericita. Sunt bucuroasa. Ca am fost aici. Ca am devenit parte din inca o caramida pentru dintii monstruoasei coalitii care a dus Romania spre Evul Mediu: Coalitia pentru Familie. Cum se poate anihila acel monstru?  Exact asa. Cu spectacole despre stereotipuri, ipocrizii, despre cum suntem de fapt. Ciudat amestec, asta: furie, bucurie, neputinta, comuniune, dorinta de participare impreuna… Nu-mi place titlul piesei. E vag. Si totusi, cand ajungi la capatul spectacolului, dai un zambet trist si aici: da, viata e facuta din cateva bucurii, si prea putina fericire. Bucuria nu e fericire. E mult, dar nu e tot. Toti ne-am dori sa fim fericiti. Doar ca bucuriile unora dintre noi cresc – ciudata floare… - din nefericirile altora…
    (Despre aceste spectacol am vorbit, mai incolo, in luna, celor care au fost prezenti, in 17 mai, in Ziua impotriva homofobiei, transfobiei si bifobiei, la o intalnire sub egida LGBTeam Timisoara.)
    Nu plec imediat, dupa. Felicit actorii, discut putin cu Ándi Gherghe, regizorul. Habar nu am ce vreau sa ii spun, cand ne asezam pe scaune, fata in fata. Dar, dupa 26 de ani de presa onesta, va spun ceva: nici nu e nevoie sa am habar. Conteaza onestitatea, ca, uite, ma bucur ca am fost azi, aici, cu voi, ca ne-ati dat asta. Si dialogul se leaga cumva. Si plec spunandu-mi ca asta e calea de lupta, pentru a deschide ochii societatii. Pentru ca plec avand ca martisor un lucru frumos. Un preot reformat i-a scris regizorului, dupa unul dintre spectacolele cu aceasta piesa, vorbindu-i despre ce ne desparte sau ne apropie, avand aceeasi deschidere ca si noi fata de normalitatea ce include, in ea, si felia homosexualitatii. Despre Dumnezeul care ii tine in brate pe toti. Sunt atee dar tot ma bucura cand preotii gasesc resurse pentru onestitate.
    Parinte, nu stiu cine esti, si nici nu ma intereseaza, pentru ca nu vreau sa ti se intample rau, dar, daca inca mai trebuie sa existe biserica, pentru cei care au nevoie de ea, esti dovada ca acolo exista si oameni deschisi, nu doar talibani si ipocriti.
    ,,Noi" si ,,ei"
     
    Acelasi Festival European al Spectacolului Timisoara - Festival al Dramaturgiei Romanesti, si o piesa a aceluiasi regizor ca mai sus: Ándi Gherghe. Si noi. Noi, cei ai pamanturilor de aici, din centrul si vestul tarii, despartiti pe caprarii, ca ridichiile de foaite diferite, la aprozar: unguri si romani. Si ce se intampla cand ridichiile astea se amesteca intr-o legatura noua.

    Povestea unei familii din Transilvania, din care cunosc pe viu cateva persoane, o poveste care s-a intamplat. Care, aici, la Timisoara, asa s-a numit: "Poveste din Transilvania", de George Stefan, jucata de trupa de la Centrul Multimedia Studio Act, din Oradea - a avut si titlul "Tara zanelor", dupa lucrarea pentru care Szabados Istvan a fost trimis la inchisoare, candva. O tara mai buna. La care nu aveai voie sa visezi. Si intamplarile din jurul ei. Si ironia vietii. Si dragostea. Si ura. Si prostia. Dintre romani si unguri.
    Si mi-aduc aminte. Ziua cand am gasit, prin hartiile familiei mele, o scrisoare ingalbenita, din 1945, in care bunicul, oltean, detasat ca telegrafist CFR pe undeva, cu razboiul, ii scria bunicii, unguroaica, sa nu-l invete pe tata decat romana. Nu care cumva sa-l invete pe tata altceva decat romana.
    Si piesa curge. In romana, apoi in maghiara. Scriitorul ungur, din Targu Mures, anchetat, umilit de catre securistul ce-l avea in grija, inchis. Fata lui (una din ele, in realitate), care-si povestea copilaria fara tata, apoi aparand un tata, apoi... Tot greul. Dragostea ei fata de un roman. Dificila zi cand ii spune tatalui ei despre ce este vorba. Intalnirea dintre familii. Nenorocita surpriza a vietii - familia baiatului e cea a anchetatorului. Si roman, si neam de securist, bonus. Ce ar fi putut fi mai urat pentru Szabados?…
    Familia noua ajunge "pe rol", apare si un copilas. Si totusi... sarabanda aceasta a ne-intalnirilor dintre familii, romanii si ungurii, anchetat si anchetator, povestita cand in romana, cand in maghiara (excelenta intrepatrundere a micilor istorisiri, cand intr-o limba, cand in alta!), discutiile chiar la aceeasi masa ce sunt purtate si in romana si in maghiara, dorindu-se, in functie de cel care vorbeste, sau excluderea celuilalt, sau comuniunea...

    Tatal meu a invatat maghiara, pana la urma. Si matusa. Bunicul, nu. Nici eu, pe mine nu m-au invatat, desi am crescut la bunici. Dialogurile pe care tata si matusa le purtau, frustrant pentru mine, cu bunica, cand ceva trebuia sa fie tinut secret de bunicul, in maghiara. Si televiziunea maghiara, de la care am invatat un strop de libertate. Emisiunile pe care bunica trebuia sa le traduca, pentru bunicul, Parabola, Szuperbola, A Het (nu mai caut accentele), ce-mi mai aduc aminte. Si, mereu, la o ora distanta dupa imnul Romaniei, de Revelion, imnul Ungariei, Isten, aldd meg a Magyart. Dumnezeu sa-i binecuvanteze pe unguri. O bucata muzicala pe care am iubit-o mereu.
    Familia lui Szabados isi duce rana, intinsa pe ani. Si senzatia ca fata, Krisztina, a tradat, maritandu-se cu un roman. Mai mult, cu fiul celui care i-a umilit si chinuit pe ei. Ascultam si felul in care tanarul Remes era dezgustat de munca tatalui, si explicatiile seniorului. Romeo si Julieta in varianta moderna. "Ce pret are un nume, trandafirul, oricum i-ai spune, tot asa-si imparte mireasma dulce"... Toti se chinuie in "aranjamentul" acesta, pana cand are loc explicatia dintre Krisztina si tatal ei.
    Mai apoi, bunica mea n-a mai fost. N-a prins libertatea. Bunicul a prins-o. In camera mea, a crescut portretul Regelui, pe perete, in a lui, al lui Iliescu. Si teancul de ,,Romania Mare" se ingrosa. Si nu intelegeam nicicum. Intr-o zi, m-a intrebat, in vizita la el, la Arad, fiind, ce mai lucrez. I-am spus ca public la A Nap, Ziua in limba maghiara. Despre teatrul maghiar. Intre timp, invatasem limba. Vadit dezgustat, m-a intrebat daca nu fac si ceva serios. Apoi, intr-o zi, cand urma sa fie un anumit eveniment al comunitatii maghiare in Arad, m-a auzit cerand relatii, la telefon, cuiva, in maghiara. S-a oprit in spatele meu si m-a intrebat: "Tu chiar ai invatat limba asta?"

    Si dragostea si ura au resorturi nebanuite. Nu cerem CV-ul persoanei de care ne indragostim, ci ii prindem din zbor o frumusete a sufletului sau o vulnerabilitate. Iar ura... am vrea sa nu fie acolo, dar sta, si macina, uneori mult dupa ce o credeam linistita. Krizstina il provoaca la dialog pe tatal ei. La marturisiri. De ce, ura?… De ce... tot?… Abia tarziu, in ani, el poate trece de resentimente. Generatia tanara a invins.
    Dar...
    Dar vine libertatea. Nu a familiilor, reunite in una singura, prin cei tineri. Ci a tarii. E martie 1990. Brusc, in Targu Mures, oameni care impartisera atatea, impreuna, care se ajutasera, care... traisera firesc, ajung sa se dusmaneasca, sa vrea sange, sa vrea sa se omoare. De ce?… 10 martie. O alta rana deschisa. Pentru mult timp...
    Cand eu eram mica, avem un tricou portocaliu, cu un fotbalist pe el. Ai mei imi spuneau ca e Domide, marele fotbalist al Aradului. Am crescut, nu m-a mai interesat fotbalul, spre dezamagirea bunicului. El tinea cu U Craiova, ca orice oltean. Eu ii spuneam ca nu exista fotbalist respectabil, in afara de Boloni, ca e singurul care are si o meserie civilizata. Se enerva.
    Mai multe unghiuri ale povestirii cu 10 martie, in piesa ce curge inca in fata noastra. Desi deja sunt atata de trista, suprapunand partea mea de trecut peste tot ce vad de pe scena. In povestea despre 10 martie, Targu Mures, finalul este despre cum Szabados salveaza un "pui de roman" de la bataie, cu toate ca avea un tricou cu feliile rosu-galben-albastru pe el. Pe spate: "10, Boloni". Era tricoul de la Nationala romaneasca, al ungurului Boloni. Din momentul asta nu mi-am mai putut ascunde lacrimile, le-am lasat sa-si vada de treaba lor pe fata.

    Apoi, generatia a treia de Remes creste. Examen la Medicina, discutie intre potentiali viitori studenti. Povestea despre Tara Zanelor. In fapt, Tara Zanelor tine de noi.
    Da, am invatat maghiara in Teatrul Maghiar Csiky Gergely, din Timisoara. Si am scris, o vreme, despre teatrul maghiar de la noi, si chiar din Ungaria. Am invatat cum se spune "Crima si pedeapsa", in maghiara, la Teatrul din Debrecen, ba chiar pot sa si pronunt onorabil. "Rapirea Sabinelor", la Sfantu Gheorghe, in Secuime. "Visul unei nopti de vara", care suna muuuult diferit in maghiara, la Satu Mare. "Generalii" – la piatra funerara a carora mergeam des, in Arad – la Oradea, cat inca nu-si batuse nimeni joc de teatru, si mai avea tise in fata. Si "Fotbalul de odinioara", la Szeged.
    In ultimul meu drum in Ungaria, la Szeged, acum doua luni, am gasit, cu drag, si statuia dedicata echipei de aur, de fotbal, pe care o vazusem impersonata de actori din Romania si Ungaria, pe scena, in urma cu 20 de ani. In penultimele drumuri, alaturi de cel drag, ne straduiam sa-l impresionam fiecare pe celalalt, cu maghiara proprie, discutand cu personalul motelului de langa Budapesta, numarand pe degete sa ajungem la numeralul care ne trebuia, pentru camera, si razand ca putem face asta.
    Este prima piesa pe care am vazut-o jucata si in romana si in maghiara. Alternanta replicilor, in limbi diferite, devine personaj. Sau ingredient - ca un praf secret, neaparat iute, pentru gulas. Suntem noi, cei de aici, din vestul tarii, cu dramele noastre inter-etnice, mai mici sau mai mari. Un text de piesa excelent, o piesa jucata bine, o problema inca actuala, din pacate, o invitatie la dialog, la cunoastere a unuia fata de celalalt, la inchidere de cerc.

    Plec de la piesa promitandu-mi, iar, ca voi solicita cetatenia maghiara, ca a doua, a mea. In ciuda acestui - escu pe care-l duc in nume. Asa imi inchipui ca voi inchide eu cercul, pentru mine. Dar sunt sigura ca si ceilalti spectatori au avut prilej de rememorari, poate chiar si de rezolutii, pe marginea felului in care "noi" si "voi" poate ajunge candva, simplu, "noi".
    Una peste alta, doua piese pe care le-as dori jucate peste tot. In Romania si Ungaria. Pentru ca iesi de la ele cu un dram mai mult decat cum erai cand ai intrat. Probabil, de suflet.
    Foto: Adrian Piclisan
    Ramona Balutescu
    The post Doua piese de vazut, despre cel de langa noi appeared first on Presa Oradea.
    [...]Citeste mai departe
    Sursa: OradeaPress
  • Cere anularea concursului de manager al Spitalului ,,Curteanu"


    [2018-05-29]
    Dacian Foncea a devenit liberalul cel mai discutat, in ultima vreme, in plenul sedintelor Consiliului Judetean (CJ) Bihor. Chiar si atunci cand nu e prezent. Chiar si cand sedinta nu poate fi tinuta din lipsa de cvorum, grupul PNL facand un adevarat sport din absenta in corpore. Foncea a fost invocat si azi de catre […] [...]Citeste mai departe
    Sursa: StiriOradea.com
  • Avertizare de furtuni in Bihor


    [2018-05-28]
    Pana cel putain la ora 13, azi (28 mai), este valabila o noua avertizare meteo de tip nowcasting. Fenomenele de vreme rea iminenta vor autea avea loc in zona de munte de peste cota 1.800 m si in localitatile Campani, Nucet si Cristioru de Jos. Administratia Nationala de Meteorologie precizeaza ca vor fi averse de […] [...]Citeste mai departe
    Sursa: StiriOradea.com
  • ,,Socant": Pentru noul Budi Bar marca Lotus Center, vor fi taiati toti copacii din zona (FOTO)


    [2018-05-27]
    E duminica. Vreme frumoasa. Daca sunteti vechi oradeni si vreti sa mai vedeti o data arborii de pe malul drept al Crisului Repede, imediat dupa Podul Sf. Ladislau, ar fi momenmtul sa va deplasati pana acolo. Si sa faceti poze. Desi nu va fi usor, caci firma KESZ, care construieste localul pe terenul concesionat de […] [...]Citeste mai departe
    Sursa: StiriOradea.com
  • Si totusi e om: Olaroiu a venit la Oradea pentru a fi aproape de Nesu


    [2018-05-27]
    Stadionul ,,Iuliu Bodola" nu a mai fost de multa vreme atat de in atentia tuturor. Sambata, 26 mai, cu ocazia galei ,,Uniti pentru Mihai", pe langa aparitiile anuntate ale marilor fosti fotbalisti ai Nationalei Romaniei si ale celor care au facut istorie in competitiile desfasurate sub sigla UEFA, suporterii oradeni au avut parte si de […] [...]Citeste mai departe
    Sursa: StiriOradea.com
  • Nebunie la stadion. Oradenii au retrait vremurile bune gratie evenimentului caritabil ,,Uniti pentru Mihai" (FOTO/VIDEO)


    [2018-05-26]
    Meciul efectiv poate ca nici nu are importanta pentru miile de oameni care au luat cu asalt zona Stadionului Municipal ,,Iuliu Bodola" din Oradea. Sambata, 26 mai, pe o vreme torida, microbistii pe care Municiaplitatea si Consiliul Judetean i-au vaduvit de o echipa serioasa care sa activeze cel putin in Liga a II-a, desi FC […] [...]Citeste mai departe
    Sursa: StiriOradea.com
  • Alerta de la meteorologi! Cod galben de vreme severa imediata in Bihor


    [2018-05-24]
     Administratia Nationala de Meteorologie (ANM) a emis un avertisment de vreme rea valabila pentru urmatoarele ore.



    Citeste articolul complet pe Bihon.ro [...]Citeste mai departe
    Alerta de la meteorologi! Cod galben de vreme severa imediata in Bihor
    Sursa: Bihon.ro
  • Cod galben de vreme severa imediata in judetul Bihor


    [2018-05-23]
     Mai multe localitati bihorene se afla sub avertizare de cod galben de furtuna.



    Citeste articolul complet pe Bihon.ro [...]Citeste mai departe
    Cod galben de vreme severa imediata in judetul Bihor
    Sursa: Bihon.ro
  • Cod galben de vreme severa in Bihor


    [2018-05-21]
     Administratia Nationala de Meteorologie a emis un avertisment de vreme severa pentru ziua de luni, 21 mai.



    Citeste articolul complet pe Bihon.ro [...]Citeste mai departe
    Cod galben de vreme severa in Bihor
    Sursa: Bihon.ro
  • Doua piese de vazut, despre cel de langa noi


    [2018-05-21]
    M-am saturat de aberatii si de ipocrizie. De marsurile Coalitiei pentru Familie. De talibani ai credintei. Si de situatia  in care familii trebuie sa se jure pe cravata lor ca-s familii, chiar de nu au numarul standard de membri. Teatrul trebuie sa fie turnesolul acestei societati nenorocite. Iar piesa celor de la Teatrul 3G din […]
    The post Doua piese de vazut, despre cel de langa noi appeared first on Presa Oradea.
     M-am saturat de aberatii si de ipocrizie. De marsurile Coalitiei pentru Familie. De talibani ai credintei. Si de situatia  in care familii trebuie sa se jure pe cravata lor ca-s familii, chiar de nu au numarul standard de membri. Teatrul trebuie sa fie turnesolul acestei societati nenorocite. Iar piesa celor de la Teatrul 3G din Targu Mures a fost.
    Asa a fost filmul, ca nu stiam la ce piesa o sa asist, seara aceea, in cadrul Festivalului European al Spectacolului Timisoara - Festival al Dramaturgiei Romanesti. E ca atunci cand iei un medicament fara sa fi citit prospectul. Totusi, uneori e bun si ajuta.
    Am aplaudat in picioare un spectacol ce ar fi fript ficatii CpF
     
    Dupa primele replici din spectacol, mi-am dat seama ca tema e de actualitate: homosexualitatea din Transilvania - si inca si la minoritari. Asadar, minoritari de minoritari. Adica gay maghiari din Transilvania - de parca doar una dintre "probleme" nu ar fi ajuns.
    Zambesc. Ma gandesc la reversul medaliei. La homofobul transilvan. La ortodoxul roman verde, cu steagul Noii Drepte deasupra capului, intre catedrala unde putrezeste Bartolomeu Anania si Avram Iancu cel suspendat de clujeni.  Si ma uit repede in sala. Va intrerupe cineva spectacolul? Sau le-a scapat, de data asta? In timp ce, de pe scena mi se vorbeste - da, in maghiara, si nu e nimic extravagant in asta, in Timisoara - despre animalul acela aparte, sub-omul homosexual maghiar din Transilvania, cu ironia imprumutata din discursul homofob majoritar, il caut din ochi pe cel ce ar putea livra acest discurs. Nu pare sa fie aici. In seara asta vom fi  doar intre noi.
    Se porneste ceva mai slab. Dar motoarele se degripeaza pe parcurs, la actori. Am decis sa nu ii pun pe caprarii, desi am avut, intre ei, favoriti si mai-putin-favoriti. Cred ca spectacolul acesta este despre sume. Sume de lucruri adunate. Simt, din trupa aceasta tanara de profesionisti, ca s-a incercat ca fiecare membru sa aiba o partitura unde sa poata da ceva la care este bun. Dar, dincolo de asta, e textul lui Csaba Székely, care e genial, si intretesatura de stari si situatii a regizorului Ándi Gherghe.
    Dar spectacolele nu sunt o piatra rupta din munte, si care se asezata intr-o expozitie. Sunt migala, si lucratura fina, prin care piatra se angreneaza cu alta piatra, in curgere de fir de metal. Iar curgerea de aici e absolut remarcabila. Avem situatii, tablouri, momente care ne aduc in fata franturi de viata, in care apare (sau nu, nu inca) el, animalul prezentat: homosexualul. Imi readuc aminte rapid toate cuvintele de alint sau ocara, din maghiara, pentru "homosexual". Probabil dincolo de xenofobie, homofobul ungur ar putea linistit bea o bere cu homofobul roman - aceeasi cocleala a prostiei autosuficiente le individualizeaza actiunile.

    Avem, de-a valma, scoala ce se doreste "mai catolica decat Papa" si unde autorii de mare literatura nu au voie sa existe, de au fost homosexuali, profesorul ostracizat pentru ca nu tine seama de asta, birtul de tara, fetele gay care sunt cat pe ce sa se desparta cand "homofobul de serviciu", omologul masturbatorului de prin parcuri, o agreseaza fizic pe una din ele, asistenta de spital bagacioasa, un CpF mai mic al satenilor ce vor sa convinga birtasul sa nu ofere gazduire unui necunoscut – si scenele, aparent rupte una de alta, la inceput, incep sa-si gaseasca locul, una langa alta, in mozaicul cotidian.
    Tatal secui, care, la fiecare aparent insucces al fiului sau, il intreaba de nu e homosexual, ca titlu de ocara, pana i se raspunde: "Ba da, sunt". Urmeaza ruperea. Dar ruperile au si readunari - fostul elev si profesorul, antrenoarea si unchiul ei, ba chiar si agresorul fetei, care se dovedeste a fi politist (perfect credibil, in societatea de azi) dar care intrevine in agresiunea dintre birtas si profesor (singurul lucru ce nu mi s-a parut verosimil, din piesa). O lume. O lume cu ale ei. Si totusi, ce e aparte, ce e demn de prezentat pe scena? Cum si de ce devine captivant?
    Ceva, un spectacol, te prinde in masura in care te regasesti acolo, ceva cu care empatizezi, care constituie o problema pentru tine, care iti ofera adierea unei rezolvari. Eu m-am regasit. In lupta mea, ca ziarist, impotriva homofobiei. In greata fata de ipocrizie. In grija fata de cunoscutii mei, gay, care trebuie sa se ascunda, intr-o societate ce mai are mult pana sa treaca de talibanism. M-am regasit in sentimentele, pe care le stiam, ale unei prietene ce statea in public, la acest spectacol, cu o ruda homosexuala ce patimeste din cauza familiei, ale unui actor homosexual ce a strabatut sala inainte de spectacol, ale bisexualei pe care am intalnit-o, dupa, pe un coridor. Suntem buni in a inventa cuvinte de ocara, in a cumpani pietre, in a nu intelege, in a lovi. Ce nu e ca noi ne sperie, si trebuie distrus. Si totusi, vorbim despre oamenii de langa noi.

    Deosebit de bine construit, si puternic, momentul in care unul dintre actori vine in sala, intre spectatori, si ii invita la o participare, pe motive statistice, la benignul joc de-a "Cine e nascut azi?". Pentru ca, statistic, unul poate fi. Pasul imediat urmator, "Cine e homosexual?", ramane fara nici o mana ridicata, la Timisoara (spre deosebire de Cluj). Pentru ca, tot statistic, unul din zece s-ar putea sa fie - ni se spune. Dar, la Timisoara, nimeni nu isi asuma asta. Pentru ca asa sunt vremurile. Este fireasca intrebarea urmatoare: "Atunci cine minte?". La Cluj, cineva a ridicat, aici, mana. La Timisoara, tot nimeni… Doar ca mi s-a parut un moment adevarat, extrem de adevarat, si am pornit aplauzele. Nu era doar parerea mea - publicul aflat in Nationalul timisorean (sala pe care cei de la Opera o vand si unor intalniri dubioase, cum ar fi cele cu Dan Puric) a raspuns, aici. Aplauzele ce au intrerupt, in acel minut, spectacolul, compensau, cu un dram, faptul ca inca nu a venit timpul ca o parte esentiala a a identitatii noastre sa fie asumata public. Macar cu un dram.
    De pe scena primim si firescul relatiilor unor persoane gay, intre ele, precum si cu cei ne-gay (sau presupus, deocamdata, ne-gay), dar si toxicitatea, subliniata, uneori cu doua linii, a bagatorilor-de-nas-in-treburile-altora, a "binevoitorilor", a revoltatilor. Si te uiti, ca intr-un muzeu cu caricaturi, si te intrebi: "Oare homofobul nu realizeaza cat de grotesc e?" Si nu, nu e fictiune, nu e ceva din decadenta America, nu e o aberatie neintalnita - e viata prietenilor, amicilor, cunoscutilor nostri - pe care nu ii stiti, dincolo de celelate insusiri ale lor, ca gay, doar pentru ca nu ati fost deschisi sa ii intelegeti si luati asa cum sunt. Dar ei exista. Omul amabil din tramvai, care a cedat locul unei batrane, doctorul care ti-a salvat viata, scriitorul dupa a carui carte spui ca te topesti, episcopul caruia-i saruti inelul. Aici. In Transilvania. In Targu Mures, Cluj, Oradea, Timisoara. Romani si maghiari.

    E bun spectacolul. E bun, pentru ca imi vine sa ma ridic, de cateva ori, si sa fac ordine printre personajele de pe scena. Pentru ca ma doare. Pentru ca rad amar. Pentru ca tac. Habar n-aveti cum doare tacerea, de nu v-ati pus problema asta. Tac pentru prietenii mei plecati in Berlin, ca sa se poata tine de mana pe strada. Pentru medicul pe care toata familia sa il crede doar religios. Pentru preotul tarat la actiuni homofobe, ca sa nu fie demascat. Pentru prietenul care s-a despartit de prietenul lui. Pentru artistul despre care am scris, cu drag, caruia cineva i-i balacareste pe homosexuali pe wall, pe Fb, fara sa stie ca si el e homosexual. Nu pot sa ii indemn sa nu se mai ascunda. Nu inca. Pot doar sa incerc sa vorbesc celorlalti. Dar, acum, in seara spectacolului cu "Bucurie si fericire", sarcina aceasta a fost luata de trupa de teatru din fata mea.
    Se termina spectacolul. Nu se termina bine. Ramanem cu un nod in gat. Asa si trebuie. Heblu. Aplauze. Nu, nu sunt printre cei care se entuziasmeaa usor, amicii mei va pot confirma ca au fost spectacole, chiar si in sala asta, la care eram printre singurii care nu se ridicau la aplauze. Dar acum o fac. Ma ridic. De la inceput. Nu, nu e un spectacol de 10 din 10, nu mi-a placut cum a fost jucat inceputul, dar e un spectacol adevarat, cu un text de zile mari, onest si sclipitor, gandit bine ca regie, jucat fain, e exact ce spuneam mai sus: ansamblul care trebuie, dintre piatra, forma, metal, utilitate. E un spectacol adevarat. Cu sange, in loc de plastic. Cu viata, in loc de ipocrizii de carton.

    Si nu sunt fericita. Sunt bucuroasa. Ca am fost aici. Ca am devenit parte din inca o caramida pentru dintii monstruoasei coalitii care a dus Romania spre Evul Mediu: Coalitia pentru Familie. Cum se poate anihila acel monstru?  Exact asa. Cu spectacole despre stereotipuri, ipocrizii, despre cum suntem de fapt. Ciudat amestec, asta: furie, bucurie, neputinta, comuniune, dorinta de participare impreuna… Nu-mi place titlul piesei. E vag. Si totusi, cand ajungi la capatul spectacolului, dai un zambet trist si aici: da, viata e facuta din cateva bucurii, si prea putina fericire. Bucuria nu e fericire. E mult, dar nu e tot. Toti ne-am dori sa fim fericiti. Doar ca bucuriile unora dintre noi cresc – ciudata floare… - din nefericirile altora…
    (Despre aceste spectacol am vorbit, mai incolo, in luna, celor care au fost prezenti, in 17 mai, in Ziua impotriva homofobiei, transfobiei si bifobiei, la o intalnire sub egida LGBTeam Timisoara.)
    Nu plec imediat, dupa. Felicit actorii, discut putin cu Ándi Gherghe, regizorul. Habar nu am ce vreau sa ii spun, cand ne asezam pe scaune, fata in fata. Dar, dupa 26 de ani de presa onesta, va spun ceva: nici nu e nevoie sa am habar. Conteaza onestitatea, ca, uite, ma bucur ca am fost azi, aici, cu voi, ca ne-ati dat asta. Si dialogul se leaga cumva. Si plec spunandu-mi ca asta e calea de lupta, pentru a deschide ochii societatii. Pentru ca plec avand ca martisor un lucru frumos. Un preot reformat i-a scris regizorului, dupa unul dintre spectacolele cu aceasta piesa, vorbindu-i despre ce ne desparte sau ne apropie, avand aceeasi deschidere ca si noi fata de normalitatea ce include, in ea, si felia homosexualitatii. Despre Dumnezeul care ii tine in brate pe toti. Sunt atee dar tot ma bucura cand preotii gasesc resurse pentru onestitate.
    Parinte, nu stiu cine esti, si nici nu ma intereseaza, pentru ca nu vreau sa ti se intample rau, dar, daca inca mai trebuie sa existe biserica, pentru cei care au nevoie de ea, esti dovada ca acolo exista si oameni deschisi, nu doar talibani si ipocriti.
    ,,Noi" si ,,ei"
     
    Acelasi Festival European al Spectacolului Timisoara - Festival al Dramaturgiei Romanesti, si o piesa a aceluiasi regizor ca mai sus: Ándi Gherghe. Si noi. Noi, cei ai pamanturilor de aici, din centrul si vestul tarii, despartiti pe caprarii, ca ridichiile de foaite diferite, la aprozar: unguri si romani. Si ce se intampla cand ridichiile astea se amesteca intr-o legatura noua.

    Povestea unei familii din Transilvania, din care cunosc pe viu cateva persoane, o poveste care s-a intamplat. Care, aici, la Timisoara, asa s-a numit: "Poveste din Transilvania", de George Stefan, jucata de trupa de la Centrul Multimedia Studio Act, din Oradea - a avut si titlul "Tara zanelor", dupa lucrarea pentru care Szabados Istvan a fost trimis la inchisoare, candva. O tara mai buna. La care nu aveai voie sa visezi. Si intamplarile din jurul ei. Si ironia vietii. Si dragostea. Si ura. Si prostia. Dintre romani si unguri.
    Si mi-aduc aminte. Ziua cand am gasit, prin hartiile familiei mele, o scrisoare ingalbenita, din 1945, in care bunicul, oltean, detasat ca telegrafist CFR pe undeva, cu razboiul, ii scria bunicii, unguroaica, sa nu-l invete pe tata decat romana. Nu care cumva sa-l invete pe tata altceva decat romana.
    Si piesa curge. In romana, apoi in maghiara. Scriitorul ungur, din Targu Mures, anchetat, umilit de catre securistul ce-l avea in grija, inchis. Fata lui (una din ele, in realitate), care-si povestea copilaria fara tata, apoi aparand un tata, apoi... Tot greul. Dragostea ei fata de un roman. Dificila zi cand ii spune tatalui ei despre ce este vorba. Intalnirea dintre familii. Nenorocita surpriza a vietii - familia baiatului e cea a anchetatorului. Si roman, si neam de securist, bonus. Ce ar fi putut fi mai urat pentru Szabados?…
    Familia noua ajunge "pe rol", apare si un copilas. Si totusi... sarabanda aceasta a ne-intalnirilor dintre familii, romanii si ungurii, anchetat si anchetator, povestita cand in romana, cand in maghiara (excelenta intrepatrundere a micilor istorisiri, cand intr-o limba, cand in alta!), discutiile chiar la aceeasi masa ce sunt purtate si in romana si in maghiara, dorindu-se, in functie de cel care vorbeste, sau excluderea celuilalt, sau comuniunea...

    Tatal meu a invatat maghiara, pana la urma. Si matusa. Bunicul, nu. Nici eu, pe mine nu m-au invatat, desi am crescut la bunici. Dialogurile pe care tata si matusa le purtau, frustrant pentru mine, cu bunica, cand ceva trebuia sa fie tinut secret de bunicul, in maghiara. Si televiziunea maghiara, de la care am invatat un strop de libertate. Emisiunile pe care bunica trebuia sa le traduca, pentru bunicul, Parabola, Szuperbola, A Het (nu mai caut accentele), ce-mi mai aduc aminte. Si, mereu, la o ora distanta dupa imnul Romaniei, de Revelion, imnul Ungariei, Isten, aldd meg a Magyart. Dumnezeu sa-i binecuvanteze pe unguri. O bucata muzicala pe care am iubit-o mereu.
    Familia lui Szabados isi duce rana, intinsa pe ani. Si senzatia ca fata, Krisztina, a tradat, maritandu-se cu un roman. Mai mult, cu fiul celui care i-a umilit si chinuit pe ei. Ascultam si felul in care tanarul Remes era dezgustat de munca tatalui, si explicatiile seniorului. Romeo si Julieta in varianta moderna. "Ce pret are un nume, trandafirul, oricum i-ai spune, tot asa-si imparte mireasma dulce"... Toti se chinuie in "aranjamentul" acesta, pana cand are loc explicatia dintre Krisztina si tatal ei.
    Mai apoi, bunica mea n-a mai fost. N-a prins libertatea. Bunicul a prins-o. In camera mea, a crescut portretul Regelui, pe perete, in a lui, al lui Iliescu. Si teancul de "Vatra Romaneasca" se ingrosa. Si nu intelegeam nicicum. Intr-o zi, m-a intrebat, in vizita la el, la Arad, fiind, ce mai lucrez. I-am spus ca public la A Nap, Ziua in limba maghiara. Despre teatrul maghiar. Intre timp, invatasem limba. Vadit dezgustat, m-a intrebat daca nu fac si ceva serios. Apoi, intr-o zi, cand urma sa fie un anumit eveniment al comunitatii maghiare in Arad, m-a auzit cerand relatii, la telefon, cuiva, in maghiara. S-a oprit in spatele meu si m-a intrebat: "Tu chiar ai invatat limba asta?"

    Si dragostea si ura au resorturi nebanuite. Nu cerem CV-ul persoanei de care ne indragostim, ci ii prindem din zbor o frumusete a sufletului sau o vulnerabilitate. Iar ura... am vrea sa nu fie acolo, dar sta, si macina, uneori mult dupa ce o credeam linistita. Krizstina il provoaca la dialog pe tatal ei. La marturisiri. De ce, ura?… De ce... tot?… Abia tarziu, in ani, el poate trece de resentimente. Generatia tanara a invins.
    Dar...
    Dar vine libertatea. Nu a familiilor, reunite in una singura, prin cei tineri. Ci a tarii. E martie 1990. Brusc, in Targu Mures, oameni care impartisera atatea, impreuna, care se ajutasera, care... traisera firesc, ajung sa se dusmaneasca, sa vrea sange, sa vrea sa se omoare. De ce?… 10 martie. O alta rana deschisa. Pentru mult timp...
    Cand eu eram mica, avem un tricou portocaliu, cu un fotbalist pe el. Ai mei imi spuneau ca e Domide, marele fotbalist al Aradului. Am crescut, nu m-a mai interesat fotbalul, spre dezamagirea bunicului. El tinea cu U Craiova, ca orice oltean. Eu ii spuneam ca nu exista fotbalist respectabil, in afara de Boloni, ca e singurul care are si o meserie civilizata. Se enerva.
    Mai multe unghiuri ale povestirii cu 10 martie, in piesa ce curge inca in fata noastra. Desi deja sunt atata de trista, suprapunand partea mea de trecut peste tot ce vad de pe scena. In povestea despre 10 martie, Targu Mures, finalul este despre cum Szabados salveaza un "pui de roman" de la bataie, cu toate ca avea un tricou cu feliile rosu-galben-albastru pe el. Pe spate: "10, Boloni". Era tricoul de la Nationala romaneasca, al ungurului Boloni. Din momentul asta nu mi-am mai putut ascunde lacrimile, le-am lasat sa-si vada de treaba lor pe fata.

    Apoi, generatia a treia de Remes creste. Examen la Medicina, discutie intre potentiali viitori studenti. Povestea despre Tara Zanelor. In fapt, Tara Zanelor tine de noi.
    Da, am invatat maghiara in Teatrul Maghiar Csiky Gergely, din Timisoara. Si am scris, o vreme, despre teatrul maghiar de la noi, si chiar din Ungaria. Am invatat cum se spune "Crima si pedeapsa", in maghiara, la Teatrul din Debrecen, ba chiar pot sa si pronunt onorabil. "Rapirea Sabinelor", la Sfantu Gheorghe, in Secuime. "Visul unei nopti de vara", care suna muuuult diferit in maghiara, la Satu Mare. "Generalii" – la piatra funerara a carora mergeam des, in Arad – la Oradea, cat inca nu-si batuse nimeni joc de teatru, si mai avea tise in fata. Si "Fotbalul de odinioara", la Szeged.
    In ultimul meu drum in Ungaria, la Szeged, acum doua luni, am gasit, cu drag, si statuia dedicata echipei de aur, de fotbal, pe care o vazusem impersonata de actori din Romania si Ungaria, pe scena, in urma cu 20 de ani. In penultimele drumuri, alaturi de cel drag, ne straduiam sa-l impresionam fiecare pe celalalt, cu maghiara proprie, discutand cu personalul motelului de langa Budapesta, numarand pe degete sa ajungem la numeralul care ne trebuia, pentru camera, si razand ca putem face asta.
    Este prima piesa pe care am vazut-o jucata si in romana si in maghiara. Alternanta replicilor, in limbi diferite, devine personaj. Sau ingredient - ca un praf secret, neaparat iute, pentru gulas. Suntem noi, cei de aici, din vestul tarii, cu dramele noastre inter-etnice, mai mici sau mai mari. Un text de piesa excelent, o piesa jucata bine, o problema inca actuala, din pacate, o invitatie la dialog, la cunoastere a unuia fata de celalalt, la inchidere de cerc.

    Plec de la piesa promitandu-mi, iar, ca voi solicita cetatenia maghiara, ca a doua, a mea. In ciuda acestui - escu pe care-l duc in nume. Asa imi inchipui ca voi inchide eu cercul, pentru mine. Dar sunt sigura ca si ceilalti spectatori au avut prilej de rememorari, poate chiar si de rezolutii, pe marginea felului in care "noi" si "voi" poate ajunge candva, simplu, "noi".
    Una peste alta, doua piese pe care le-as dori jucate peste tot. In Romania si Ungaria. Pentru ca iesi de la ele cu un dram mai mult decat cum erai cand ai intrat. Probabil, de suflet.
    Ramona Balutescu
    The post Doua piese de vazut, despre cel de langa noi appeared first on Presa Oradea.
    [...]Citeste mai departe
    Sursa: OradeaPress
  • Inca un cod galben imediat de vreme severa in Bihor. Vezi localitatile afectate!


    [2018-05-18]
    Vremea este tot mai instabila. Meteorologii au emis, vineri, un nou cod galben de vreme severa valabil pentru judetul Bihor, intre orele  si 15 si 16. Se vor semnala frecvente descarcari electrice, averse de ploaie care vor cumula 20-25 l/mp, intensificari de scurta durata ale vantului, dar si grindina de mici dimensiuni. [...]Citeste mai departe
    Sursa: eBihoreanul
  • Lotus incepe lucrul la noul ,,Budi Bar": Strada Emilian Chitul se inchide pentru 4 luni


    [2018-05-18]
    Accesul pe strada Emilian Chitul, de pe malul Crisului Repede, va fi restrictionat, incepand de luni, 21 mai, atat pentru masini, cat si pentru pietoni si biciclete, vreme de 4 luni, fiindca incep lucrarile la viitorul restaurant cu terasa pe care-l va construi, pe amplasamentul vechiului ,,Budi Bar", firma Lotus Center, patronata de Alexandru Mudura junior. [...]Citeste mai departe
    Sursa: eBihoreanul
  • Vremea se inaspreste: Cod PORTOCALIU de furtuna in Bihor


    [2018-05-17]
    Meteorologii au actualizat codul de vreme rea imediata care afecteza, joi dupa amiaza, Bihorul. Mai multe localitati din judet sunt sub cod portocaliu cel putin pana la ora 18.30. [...]Citeste mai departe
    Sursa: eBihoreanul
  • Mesterul penal: Un instalator prins ca a lucrat la negru a fost inculpat pentru evaziune fiscala


    [2018-05-15]
    Un oradean in varsta de 54 de ani, administratorul unei fime profilate pe lucrari de instalatii sanitare, a ajuns in atentia politistilor Serviciului de Investigare a Criminalitatii Economice Bihor, dupa ce s-a descoperit ca a lucrat ,,la negru" vreme de 2 ani. Paguba, de peste 40.000 lei, a fost recuperata integral. [...]Citeste mai departe
    Sursa: eBihoreanul
  • Zburati din Ungaria! La Debretin se lanseaza sapte curse Wizz Air noi


    [2018-05-15]
    In vreme ce aeroportul din Oradea ramane fara curse internationale, dupa retragerea Ryanair, vecinii din Debretin se lauda cu sapte curse noi. Toate apartin companiei low-cost Wizz Air si patru din acestea vor debuta in decembrie, iar trei in primavara anului viitor. [...]Citeste mai departe
    Sursa: eBihoreanul
  • Avertizare imediata de vreme rea: meteorologii anunta furtuni in mai multe localitati din Bihor


    [2018-05-15]
    Administratia Nationala de Meteorologie a emis, marti, o avertizare meteo imediata pentru frecvente descarcari electrice, averse de ploaie care pot cumula 20-25 l/mp si intensificari de scurta durata ale vantului, dar si posibil grindina, in mai multe localitati din judetele Bihor, Arad si Timis. [...]Citeste mai departe
    Sursa: eBihoreanul
  • Mesterul penal: Un instalator prins cu facturi fictive in contabilitate a fost inculpat pentru evaziune fiscala


    [2018-05-15]
    Un oradean in varsta de 54 de ani, administratorul unei fime profilate pe lucrari de instalatii sanitare, a ajuns in atentia politistilor Serviciului de Investigare a Criminalitatii Economice Bihor, dupa ce s-a descoperit ca si-a inregistrat facturi fictive vreme de 2 ani, ca sa fenteze fiscul. Paguba, de peste 40.000 lei, a fost recuperata integral. [...]Citeste mai departe
    Sursa: eBihoreanul
  • Sens dublu prin fata Tribunalului! Circulatia in Parcul Traian inchisa trei saptamani


    [2018-05-14]
     Incepand de luni, 14 mai, circulatia in Parcul Traian, tronsonul din dreptul Penitenciarului Oradea, pana la intersectia cu strada Andrei Saguna va fi inchisa vreme de trei saptamani.



    Citeste articolul complet pe Bihon.ro [...]Citeste mai departe
    Sens dublu prin fata Tribunalului! Circulatia in Parcul Traian inchisa trei saptamani
    Sursa: Bihon.ro
  • Scandal intre liberali. Un lider PNL ii cere demisia Marei Mares de la conducerea TNL in scandalul decreteilor.


    [2018-05-10]
    Anca Boagiu, ii cere demisia din pozitia de lider al TNL, a deputatului Mara Mares. Saptamana trecuta, Tineretul National Liberal a ironizat generatia decreteilor, printr-un ,,Ghid de nesupunere civica", ce a fost postat atat pe pagina organizatiei de tineret cat si pe cea a presedintei TNL, deputatul Mara Mares. Ca urmare a acestui demers, liderul […]
    Post-ul Scandal intre liberali. Un lider PNL ii cere demisia Marei Mares de la conducerea TNL in scandalul decreteilor. apare prima data in Stiri Oradea.
     Anca Boagiu, ii cere demisia din pozitia de lider al TNL, a deputatului Mara Mares.
    Saptamana trecuta, Tineretul National Liberal a ironizat generatia decreteilor, printr-un ,,Ghid de nesupunere civica", ce a fost postat atat pe pagina organizatiei de tineret cat si pe cea a presedintei TNL, deputatul Mara Mares.
    Ca urmare a acestui demers, liderul PNL Sector 2, Anca Boagiu, a decis sa ii ceara lui Mara Mares demisia, in contextul in care, actiunea tinerilor liberali au generat un intreg val de scandaluri.
    ,,La propunerea domnului Viorel Catarama si in urma discutiilor pe care le-am avut in Biroul Politic al Sectorului 2, am supus la vot hotararea de a solicita conducerii partidului demiterea sau demisia domnisoarei Mara Mares din fruntea Tineretului National Liberal. Intai demisia si daca nu demisioneaza singura, atunci demiterea domnisoarei Mara Mares. (…) Parerea noastra este ca este un gest de onoare pe care trebuia sa-l faca demult. Nu trebuia sa mai astepte atata vreme, dupa povestea cu Decreteii. Odata ce a facut aceasta eroare care este foarte mare, din punctul nostru de vedere, si aduce prejudicii mari partidului, imaginii partidului si unui numar foarte mare de oameni care au fost vizati. Nu poti sa te joci cand esti presedintele unei organizatii interne a celui mai mare partid de centru-dreapta din Romania. Se presupune ca esti suficient de matur ca sa ajungi acolo sau, daca nu esti matur, se presupune ca nu aveai ce sa cauti acolo si ai ajuns dintr-o eroare” a declarat Anca Boagiu.
    In respectivul ghid, tinerii liberali indeamna generatiile Y si Z sa intre in politica, cu urmatorul mesaj: ,,Generatia Y si Z...se aude? A spus-o si Iohannis: haideti in politica sa facem mai mult si mai bine. Decreteii nu vor reusi!" Iar mesajele au continuat si pentru cei care vor sa plece la munca in strainatate: ,,Vrei sa emigrezi? Cine mai ramane sa faca misto de Dancila? Generatia decreteilor nu e funny!”
    La fel de indignata in ceea ce priveste mesajul tinerilor a fost si deputatul liberal Adriana Saftoiu.
    ,,Imi cer iertare de la generatia „decreteilor”. Eu stiu ca a fost generatia copiilor care a suportat cea mai dura perioada a regimului ceausist. Sunt „decretel 1967”, prima, cand banana era cel mai scump desert pe care il primeam, invatam in trei ture si seara ne faceam lectiile la lumina lampii (…) Mi-e jena de lipsa de cultura a tinerilor mei colegi si cu multa ingaduinta va cer sa nu judecati PNL prin prisma acestei campanii" a postat deputatul pe pagina sa de socializare.
    Nici presedintele PNL, Ludovic Orban nu a fost lipsit de reactie la gafa tinerilor, declarand ca PNL nu promoveaza niciun fel de conflict intre generatii sau grupuri sociale.
    In 1966 se adopta Decretul-Lege 770 prin care avorturile erau interzise, iar potrivit cifrelor oficiale, in Romania in cei 20 de ani ce au urmat, s-au nascut peste doua milioane si jumatate de copii, care au fost denumiti si ,,decretei".
    Post-ul Scandal intre liberali. Un lider PNL ii cere demisia Marei Mares de la conducerea TNL in scandalul decreteilor. apare prima data in Stiri Oradea.
    [...]Citeste mai departe
    Sursa:
  • Cod galben de vreme severa in judetul Bihor


    [2018-05-09]
     Administratia Nationala de Meteorologie a emis o avertizare imediata de cod galben de vreme severa in judetul Bihor.



    Citeste articolul complet pe Bihon.ro [...]Citeste mai departe
    Cod galben de vreme severa in judetul Bihor
    Sursa: Bihon.ro
  • Teatrul Regina Maria va avea un director interimar, in persoana Elvirei Rimbu


    [2018-05-09]
    Evira Platon-Rimbu este noul manager interimar al Teatrului Regina Maria In ciuda ultimelor zvonuri, Teatrul Regina Maria va fi condus, cel putin temporar, de catre doamna Elvira Platon-Rambu. Actor si regizor, Elvira Rimbu in varsta de 48 de ani, si-a facut studiile la Institutul de Teatru si Cinematografie din Moscova, fiind unul din actorii foarte areciati […]
    Post-ul Teatrul Regina Maria va avea un director interimar, in persoana Elvirei Rimbu apare prima data in Stiri Oradea.
     Evira Platon-Rimbu este noul manager interimar al Teatrului Regina Maria
    In ciuda ultimelor zvonuri, Teatrul Regina Maria va fi condus, cel putin temporar, de catre doamna Elvira Platon-Rambu.
    Actor si regizor, Elvira Rimbu in varsta de 48 de ani, si-a facut studiile la Institutul de Teatru si Cinematografie din Moscova, fiind unul din actorii foarte areciati de publicul oradean, in special pentru multitudinea de roluri in care s-a remarcat, printre care cele interpretate in cadrul spectacolelor ,,Scripcarul pe acoperis", ,,Domnul Jurdan" sau ,,Arta Adulterului".
    Este de mentionat faptul ca, Elvira Rimbu, are experienta in conducerea teatrului, ea fiind pana in 2010 director artistic al Teatrului, in timpul predecesorului lui Daniel Vulcu, si anume Lucian Silaghi, cand a fost schimbata din functie in mod abuziv.
    Sursa foto: elvirarimbu.ro
     
    Mai tarziu, actrita si-a castigat dreptatea in instanta, magistratii stabilind ca schimbarea sa din functia de director artistic a fost una abuziva, de catre conducerea liberala de la acea vreme a Consiliului Judetean Bihor, insa datorita unei reorganizari, aceasta nu a mai putut fi reangajata pe respectiva functie.
     
     
     
    Numirea Elvirei Rimbu a fost facuta printr-o dispozitie emisa de catre presedintele Consiliului Judetean Bihor, marti, 8 mai, actrita conducand institutia pana la organizarea unui concurs.
    ,,In termen de 120 de zile de la numirea managerului interimar se organizeaza concurs de management la institutia de cultura subordonata Consiliului Judetean Bihor”, se arata in comunicatul emis de CJ Bihor.
    Post-ul Teatrul Regina Maria va avea un director interimar, in persoana Elvirei Rimbu apare prima data in Stiri Oradea.
    [...]Citeste mai departe
    Sursa:
  • N-a fost doar text de Facebook: PSD va propune, oficial, ca Spitalul Judetean sa ,,plece" de sub carmuirea Primariei Oradea


    [2018-05-08]
    Ironizat de primarul Ilie Bolojan, care nu a vrut sa comenteze texte scrise pe Facebook referitoare la subiect (link), presedintele PSD Bihor, Ioan Mang merge inainte cu ideea ca Spitalul Judetean sa revina la matca. Adica in administrarea Consiliului Judetean, for care l-a preluat de la Ministerul Sanatatii pe vreme presedintelui Radu Tirle (PNL). Marti, […] [...]Citeste mai departe
    Sursa: StiriOradea.com
  • Alerta ANM: Cod galben de vreme severa imediata in judetul Bihor


    [2018-05-06]
     Administratia Nationala de Meteorologie (ANM) a emis duminica atentionari nowcasting cod galben de vreme severa in judetul Bihor.



    Citeste articolul complet pe Bihon.ro [...]Citeste mai departe
    Alerta ANM: Cod galben de vreme severa imediata in judetul Bihor
    Sursa: Bihon.ro
  • Angajatii de la UPU s-au razgandit in privinta demisiilor - ,,Fond special" pentru diferentele salariale


    [2018-05-06]
    Angajatii de la UPU Bihor, in frunte cu seful serviciului, dr. Hadrian Borcea s-au razgandit, cel putin pentru o vreme, in privinta demisiilor din functii ca urmare a reducerii sporurilor salariale. [...]Citeste mai departe
    Sursa: Crisana
  • Alerta meteo rapida in Bihor: furtuni in zona Bratca, Suncuius si Bulz


    [2018-05-02]
    Administratia Nationala de Meteorologie a emis, miercuri, o alerta de vreme rea imediata, pentru judetul Bihor, in zona Bratca, Suncuius si Bulz. [...]Citeste mai departe
    Sursa: eBihoreanul
  • Tramvaiul ULF Siemens aniverseaza 10 ani in transportul public oradean


    [2018-04-23]
    In luna aprilie, transportul oradean sarbatoreste. In urma cu 112 ani, presa vremii scria: "Iar in aceasta dimineata-va fi bine sa se fixeze in mod deosebit aceasta data: 25 aprilie 1906 - a pornit tramvaiul oradean..."(L. Borcea, M. Apan, G. Moisa - De la o statie la alta, ed. 2006). Vagoanele motor au fost produse de compania "Siemens si Schuckert".Astazi, 23 aprilie 2018, tramvaiul ULF (Ultra Low Floor), produs de aceeasi firma Siemens, aniverseaza 10 ani de prezenta in transportul public oradean. In 2008, Oradea a fost primul oras din România care detinea in parc unul dintre cele mai moderne tramvaie din lume, la aceea vreme, motiv de reala mândrie a cetatenilor urbei.Va multumim ca alegeti OTL in fiecare zi si va dorim calatorie placuta !

     

      [...]Citeste mai departe
    Tramvaiul ULF Siemens aniverseaza 10 ani in transportul public oradean
    Sursa: Primaria Oradea
  • Bolojan la atac: Nu vom vota bugetul Consiliului Judetean daca banii nu se impart corect! (VIDEO)


    [2018-04-23]
    In calitate de presedinte al PNL Bihor, primarul oradean Ilie Bolojan a anuntat, luni, ca liberalii se vor opune, in continuare, votarii bugetului Consiliului Judetean, cata vreme actuala coalitie de la putere, PSD-UDMR-ALDE, nu va accepta sa aloce fondurile corect primarilor din judet. Totodata, Bolojan a condamnat risipa fondurilor publice de catre actuala conducere a CJ Bihor. [...]Citeste mai departe
    Sursa: eBihoreanul
  • Detaliile conteaza


    [2018-04-22]
    Nu inteleg de ce nu poate sa-ti placa concomitent si betonul si cernoziomul. Ecologistii se plang ca primarul Ilie Bolojan a betonat toata Oradea. Eu nu vad unde e problema, cata vreme si mareste suprafata parcurilor. Prefer ca drumurile sa fie din beton si parcurile din pamant decat sa avem parcuri betonate si drumuri de pamant. [...]Citeste mai departe
    Sursa: eBihoreanul
  • Despre dreptul de a nu sarbatori Unirea, si despre istoria roz. Cu Lucian Boia


    [2018-04-20]
    Suntem intr-un an in care mai toata lumea vorbeste despre Unirea romanilor, aflata la 100 de ani. A devenit o obligatie sa-ti duci mana la piept cand auzi imnul, si sa ai si un rand despre pomenitul centenar, in speech, atunci cand faci ceva, orice – academic, institutional – oricum. Dar, de prea putine ori […]
    The post Despre dreptul de a nu sarbatori Unirea, si despre istoria roz. Cu Lucian Boia appeared first on Presa Oradea.
     Suntem intr-un an in care mai toata lumea vorbeste despre Unirea romanilor, aflata la 100 de ani. A devenit o obligatie sa-ti duci mana la piept cand auzi imnul, si sa ai si un rand despre pomenitul centenar, in speech, atunci cand faci ceva, orice – academic, institutional – oricum. Dar, de prea putine ori romanii isi pun intrebari, desi tema merita. Oare asa trebuia sa se faca unirea asta? Oare mai e uzual statul national? Oare autonomia regiunilor distruge o tara? Am discutat despre aceste lucruri, si nu numai, cu istoricul Lucian Boia.
    La sfarsitul lui martie, istoricul a tinut o conferinta, ,,100 de ani de la Unirea romanilor din 1918. Romania germanofila - inaintea si in timpul Primului Razboi Mondial", la Timisoara. Evenimentul a fost organizat de Asociatia Clubul Economic German Banat, Agora Unit si Universitatea Politehnica din Timisoara. Am parcurs, in principal, pentru interviul pe care l-am realizat a doua zi dupa conferinta, volumul ,,In jurul Marii Uniri de la 1918 - Natiuni, frontiere, minoritati", de Lucian Boia, aparut in 2017 la Editura Humanitas. Le multumesc Claudiei Florentina Dobre si Simonei Hochmuth pentru ajutorul oferit la realizarea acestui interviu.
    Conferinta lui Lucian Boia a fost interesanta si a adus nu doar date, celor prezenti, dar, ca la orice interferenta cu ,,universul Boia", si o invitatie, primita cu deschidere de catre participanti, spre a gandi impreuna, ceea ce s-a vazut la momentul intrebarilor din public, precum si prin raspunsuri. Dar nu ma voi referi direct la aceasta conferinta, pentru ca unele lucruri sunt atinse si in discutia de dupa, realizata pentru Oradea Press.
    Cine infloreste istoria?
    Si inca ceva, la zona de precizari. Cred ca exista o suma de romani care s-au saturat de ,,istoria inflorita", cea roz, cand e vorba de tara aceasta. De hiperbolele sfatos-ridicole ale lui Dan Puric. Dar si de discursul nationalist al lui Ioan Aurel Pop. Puric este, sigur, un actor care si-a gasit nisa pentru spectacolul vietii - Andrei Plesu o spune la obiect: ,,(…) Or, domnul Puric incurajeaza un soi de legendarizare arbitrara a natiunii, din care rezulta ca ea frizeaza desavarsirea".  Ce are Pop in plus? Aceleasi ingrediente sunt temperate prin mai multe date, angrenate sa dea… cam acelasi rezultat. Si faptul ca e istoric, profesor, rector la Universitatea Babes Bolyai din Cluj, si academician. Pe cand am realizat interviul cu Boia, Pop era doar academician. Acum e sef al academicienilor romani.
    M-am intrebat, atunci cand am luat primul interviu din cariera, la Cluj, in 1992, cu Gheorghe Funar (primarul de atunci al orasului), daca omul chiar crede in nationalismul extrem, si de gust indoielnic, pe care il afisa, sau este doar nisa pe care si-a gasit-o, ca sa prinda niste voturi. Imi pun aceeasi intrebare, de cand am dat de lucrarile si declaratiile lui Pop – desigur, cu stropul de staif in plus pe care il au. Si totusi… Boia si Pop formeaza o axa ciudata, in ceea ce ii priveste pe istoricii romani. Pot intelege ca si Pop are o nisa, in care crede, sau care ii e convenabila, dar nu imi e clar cum de mai reprezinta declaratii pe care nu e firesc sa le faca un istoric, in mileniul nostru, o momeala la care sa se mai prinda ceva. Exact asa cum nu e firesc sa dai de o reclama la Bere Timisoreana drept ,,Berea romanilor din 1719", cum exista candva, acum vreo 15 ani. Nu e firesc.

    Venit la Oradea in 2014, pentru a lansa o carte in care incerca sa il desfiinteze pe Boia, pe marginea unui volum in care acesta din urma decanteaza istoria de mit (dar o decanteaza in sapte editii, cu un numar record de exemplare vandute), Pop spune, printre altele: ,,Pentru ca multi dintre fostii mei studenti sunt aici, ma simt ca acasa. Inca din capul locului, pot sa va spun ca nu cunosc niciun istoric mare care sa-si fi denigrat propria tara. Ne criticam patria fara sa ne dam seama ca e ca si cum ne-am critica mama.
    Cartile lui Lucian Boia sunt atat de multe si scoase atat de des pe piata incat nu le citeste nimeni. Din acestea, intelegem ca romanii sunt un popor fara identitate, ca nu am avut niciodata conducatori buni, ca nu am avut creatori spirituali pentru ca nu prea am castigat premii Nobel, ca nu am avut niciodata victorii militare si morale pentru ca am fost mereu invinsi".
    Ciudat, nu stiu sa se fi consemnat ca s-a ridicat cineva la frazele astea, sa plece - dat fiind ca nu e frumos sa fluieri aberatiile unui academician. Dar acesta este un indemn spre ,,istoria roz". Iar istoria nu trebuie sa aiba o anumita culoare. Daca mamele gresesc, primesc critici. Daca patriile gresesc (prin exponentii lor, desigur), primesc critici. Sau primesc o insiruire a faptelor gresite, urate, triste, mici, desuete. Pentru ca ele exista peste tot. Iar istoria roz e buna pentru tabloide, nu pentru a fi recomandata de catre un istoric. Care isi sustine declaratiile impanandu-le cu termeni ca ,,nimeni", ,,niciodata", ,,mereu".
    Intrebari se pun fata de orice. Se critica oriunde este ceva de criticat. Se analizeaza contexte. Se gandeste. Se discuta. Fara a se idealiza, fara a se cufunda cineva in miturile placute urechilor celor ce au nevoie de povesti.

    Poate as fi putut avea conturat un raspuns, legat de academicianul Pop, daca si-ar fi citit tot speechul pregatit pentru deschiderea Congresului National de Istorie a Presei, din martie 2017, de la Cluj, care fusese trimis participantilor, inainte de intalnire, cu titlul ,,Reflectarea trecutului romanilor in presa contemporana".
    Aveam nedumeriri legate de mai multe pasaje, dar unul imi starnea cele mai vii intrebari. Doar ca nu a fost  dintre cele citite. Il redau aici: ,,Dupa cum se vede si dupa cum este normal, presa noastra reflecta copios viziuni despre trecut, destinate publicului, din intregul arsenal extremist evocat mai sus. Cu alte cuvinte, gasim concomitent in presa clisee accentuat autohtoniste de genul ,,romanul este etern ca timpul", ,,romanii au inventat acum opt mii de ani scrisul" sau ,,dacii, adica romanii, au stapanit Europa" sau de genul ,,romanii nu sunt nimic", ,,romanii sunt hoti si criminali", ,,istoricii sunt nationalisti si mincinosi" etc. Interesant este faptul ca ambele tabere extreme ii acuza pe istorici, pe de o parte fiindca nu ar tine destul la romani si la tara (toate realitati ,,mari" si ,,sublime", prezentate de istorici ca meschine), iar pe de alta, fiindca ar fi prea cantonati in traditie, autohtonism si nationalism. Un singur lucru uita acesti propagatori de iluzii (ca sa nu spun propagandisti), anume ca istoricii sunt singurii indreptatiti, prin meseria lor, sa dea mesaje despre viata oamenilor care au trait in trecut si ca istoricii care nu apeleaza la surse inceteaza sa fie istorici."
    ,,Propaganda"
    ,,Propagandist" e Boia, pentru Pop - ceea ce nu  spusese printre zeci de ziaristi, in 2017, la Cluj, era enuntat la Oradea, printre ,,prieteni": ,,De doua decenii, Lucian Boia face propaganda in Romania. Cartile si ideile lui se incadreaza perfect la acest capitol iar editura Humanitas, mostenitoare a editurii Partidului Comunist Roman, care a primit bani de la toate guvernele care s-au perindat la conducerea tarii, este cel mai bun mijloc de propaganda".
    Sa spunem ca ar fi doar un razboi intre doi istorici. Dar pentru un om care, la Oradea, jongla cu bilele lui ,,nimeni", ,,niciodata" si ,,mereu", fara a-i cadea vreuna din mana, e induiosatoare ascunderea propriei persoane intre ,,istoricii sunt nationalisti si mincinosi". Si nedumerirea personala: ca ziarist, cu mii de pagini scrise, si cu niste volume publicate, scrieri – oarecum ciudat pentru un congres, azi - care chiar erau pe tema intalnirii, imi inchipuiam ca nu e pierdere de vreme sa merg la Cluj cu lucrarea pe care o pregatisem. Atata doar ca… era despre ,,oameni care au trait in trecut". Deveneam, oare, o impostoare, eu dar si colegii mei, iar ,,istoria roz" a lui Ioan Aurel Pop il facea/face infailibil? Sa trecem, insa, la culori ceva mai reale ale lucrurilor.
    *
    ,,Constitutia iti garanteaza dreptul la opinie"
    Ramona Balutescu (RB): Atunci cand auziti cum vor fugi ungurii cu pamantul Romaniei, datorita lui Lucian Boia, cum vi-i inchipuiti, calare sau cum, ca sa bifati pana la capat mitul?
    Lucian Boia (LB): Nu mi-i inchipui in nici un fel, asta-i o manipulare, pur si simplu. Ideea ca Transilvania mai poate fi luata de la romani, de unguri. Transilvania, daca lucrurile vor evolua in directia asta in Europa, spre federalizare, autonomie, mai stiu eu ce, asta vor decide romanii insisi, romanii transilvaneni sau romanii banateni. In orice caz, nu mai exista in nici un fel pericolul unguresc, ca sa spun asa, intre ghilimele. Data fiind si populatia. Transilvania, plus Banat, plus toate cele, dincolo de munti, in raport cu Bucurestiul – romanii au ajuns sa reprezinte o majoritate foarte consistenta. Cand s-a unit Transilvania cu Romania, la sfarsitul Primului Pazboi Mondial, romanii erau cam 53-54% adica aveau majoritate dar nu o majoritate foarte mare, insa acuma au ajuns, de la 54%, la aproape 80 %. Populatia maghiara a scazut sub 20%. Si problema nici nu se mai pune. Cum sa ia, Ungaria, Transilvania? S-o ia cu milioanele si milioanele de romani?…
    RB: Incercam o gluma. A doua: legea defaimarii va avea, ca porecla, numele dumneavoastra, sau al Monicai Macovei?
    LB: A, nu stiu, eu n-am vreo relatie de nici un fel cu Monica Macovei.
    RB: Cum credeti ca se va intampla legea asta, si cum vor curge lucrurile, avand-o? De fapt ati spus si ieri.
    LB: Cred ca legea asta… Sper ca legea asta nu va exista, pentru ca este, in primul rand, neconstitutionala. Constitutia iti garanteaza dreptul la opinie, la exprimare libera, prin scris sau prin vorba. Daca va deveni lege, vom vedea cum se va interpreta. Nu-mi dau seama. Ce inseamna defaimare, mai intai. Inainte de a vota o lege, trebuie sa intelegem ce inseamna…
    RB: Termenii…
    LB: Termenul respectiv. Deci ce-i aia defaimare. E un cuvant atat de vag. Daca eu declar nu-stiu-unde ca romanii nu prea sunt in stare sa faca, nu stiu, autostrazi, am defaimat Romania?
    RB: In mod cert. (Rad).
    LB: Da? Bine. Atunci n-o sa mai spun. (Rade).
    RB: Si va veti conforma? Ieri, la conferinta, spuneati ca atunci va trebui sa ne conformam. Dar cred ca era mai degraba o gluma.
    LB: Eu nu ma conformez la nimic. Eu am ideile mele in cap. Le zic. Cine doreste, le ia in seama. Cine nu doreste, nu le ia, sau le combate, si sa fie toata lumea sanatoasa. Eu imi urmez drumul meu.

    RB: Domnule Boia, la intrarea in Penny Market sunt afise cu ,,sarbatorim Unirea", si asa mai departe. Nu mai pot sa cumpar oua fara un afis ca cineva sarbatoreste Unirea. Eu nu simt ca trebuie sa sarbatoresc Unirea. Spuneti-mi, credeti ca ma includ la crima de lezmajestate?
    LB: Eu cred ca tot omul e liber sa creada ce doreste, si sa exprime ce are de exprimat, pur si simplu.
    RB: Spuneati undeva, de fapt in cartea ,,In jurul Marii Uniri de la 1918", ,,ca si cum singura menire a istoriei e de a justifica Romania". Ieri, spuneati de pretentiile statelor, ca fiecare poate sa emita pretentii teritoriale privind istoria sa, din spate…
    LB: Daca te orientezi dupa dreptul istoric - ce inseamna asta? La ce perioada te referi?
    RB: Exact. Cat mergi in spate? Exact asta-mi spunea, in '96, Haris Silajdzic - era prim-ministrul Bosniei. ,,Cine ne da dreptul la ce moment din spate sa ne oprim, pentru a decide ca acela este statul care ne convine?"
    LB: Pai nu trebuie sa judecam asa. Ceea ce conteaza nu e dreptul istoric, ci este dreptul natural, cum se numea candva, adica dreptul fiecarei etnii, sau fiecarei natiuni de a-si avea propriul stat national, si asa mai departe. Dar astea sunt niste lucruri care se judeca in prezent, nu se judeca in raport cu dacii…
    RB: Stat national, judecat in prezent? Nu este o notiune perimata?
    LB: A, bine, asta este alta discutie. Deocamdata exista statul national.
    RB: El exista. Dar daca vorbim despre creatii noi, sau despre justificarea creatiilor deja existente, inca trebuie sa luam in considerare statul national?
    LB: Bine, putem sa nici nu-l mai luam in considerare. Eu, ce am vrut sa spun, e faptul ca nu istoria ne ajuta in privinta asta. Istoria e interesanta, e tot ce vrei, dar… Romania, asa cum arata astazi, nu s-a construit pe istorie. Romania Mare, intre frontierele ei, a avut, in fond, ca justificare teritoriile cu majoritate de populatie romaneasca. Deci, nu fiindca au stapanit dacii in Transilvania, a revenit Transilvania Romaniei, la 1918, si prin tratatul de la Trianon din '20, ci, pur si simplu, pentru ca romanii erau si sunt din ce in ce mai mult majoritari pe acest teritoriu.
    ,,Trebuie sa ne adaptam lumii in care traim"
    RB: Spuneati undeva, intr-un interviu, ca suntem mult mai apropiati de suedezii de acum decat de dacii de atunci.
    LB: Era o gluma, in sfarsit, dar bineinteles…
    RB: Asta era replica dumneavoastra – identificarea cu Dacia Mare s-a facut datorita comunistilor. Dar iata ca o mana de romani se declara daci. Inca. Acum. La recensamintele care se fac.
    LB: Se declara daci? Avem o rubrica?
    RB: Nu mai stiu daca exista rubrica, dar poti sa te declari ce vrei. Ei, si sunt in jurul Hunedoarei, Orastiei, oameni care se declara daci. Este un curent de genul asta.
    LB: Pai, daca le face placere, sa se declare daci…
    RB: Sigur. Dar, in acelasi timp, sarbatorim Dragobetele, despre care, iarasi, cercetatori seriosi, ca si Otilia Hedesan, spun ca este o creatie a comunistilor, si justifica lucrul asta. Avem pe Puric care ia bani, vin oameni care platesc ca sa participe la conferintele lui, care ne povestesc cu hiperbolizare a Romaniei, a romanului. Bun, spuneti-mi, va rog, fiecare tara are patura aceasta de oameni necultivati, sau Romania exceleaza in domeniul asta, al celui care are nevoie, si care plateste miturile astea, care le intretine?
    LB: Eu nu pot sa spun exact care e ponderea…
    RB: …ciudatilor…
    LB: …ciudatilor Romaniei, in raport cu ciudatii din alte tari. Cred ca romanii sunt o natie complexata. Am avut o istorie mica, pana la urma, pe care o transformam, in imaginar, intr-o istorie mare, si, avand o istorie mica – mereu stapaniri straine, presiuni din afara, si asa mai departe – incercam sa ne-o facem mare, in imaginar. De asta amplificam si factorul dacic si factorul roman. Nu? Suntem fie urmasii dacilor, care ,,au fost o civilizatie foarte avansata", sau mizam in continuare pe romani. Deci avem nevoie, simtim nevoia sa ne sprijinim in niste carje din astea istorice. In realitate, Romania e ce este astazi, indiferent de dacii sau romanii din antichitate, si ceea ce am avea noi de facut ar fi tocmai sa mizam pe viitor, nu pe trecut, deci trebuie sa facem ceva, astazi, in Romania. Apelul asta, la istorie, si iar la istorie, e un fel de alibi, un fel de justificare, deci noi nu facem azi ce ar fi cazul sa facem pentru Romania, ci invocam pe daci, pe romani, pe Mihai Viteazul, si asa mai departe. Nu cu reperele astea vom merge inainte. Trebuie sa ne adaptam lumii in care traim si sa incercam sa fim performanti in lumea de astazi. Asta vreau sa spun.
    ,,Cand s-a facut Unirea de la 1859, s-ar fi putut merge pe solutia federala"
    RB: De ce am amintit de cat putem merge in spate, in istorie, pentru a justifica pretentii teritoriale. Tot din cartea dumneavoastra, ,,In jurul Marii Uniri", am gasit un lucru pe care nu il stiam. Spuneti despre Franz Ferdinand ca ar fi avut un proiect de federalizare a Austro-Ungariei.
    LB: A, nu e nimic inedit in treaba asta.
    RB: Stati, eu sunt ziarist, nu sunt istoric, asa ca pentru mine este inedit.
    – Nu stiu daca l-a avut sau nu l-a avut.
    RB: Ca ,,se vorbea" despre treaba asta.
    LB: Dar i se punea in seama.
    RB: Spuneti-mi, credeti ca a trecut momentul in care se putea discuta firesc despre federalizare? Aici, sa nu ne ascundem, este vorba de Romania. Cred – din cate am identificat – ca lucrurile astea se pot intampla, acesti pasi, zic eu, inainte, se pot intampla atunci cand ai un decident luminat, deci cineva care e deja la fraiele conducerii, dar care e luminat, ceea ce la noi nu prea se intampla, sau daca ai presiunea unei zone mai mari de… sa zicem electorat, sau masa critica. Cum credeti ca, in Transilvania… Suntem in Banat acuma, dar sa luam Transilvania Mare, desi nu va place notiunea. Dar lucram cu notiunea asta.
    LB: Nu ca nu-mi place, dar nu e corecta.
    RB: Nu acopera, da. ,,Ne sperie" pretentiile secuilor, dar, in acelasi timp, cum s-ar putea ajunge firesc a se discuta, la masa tratativelor, despre un stat federal, in Romania? Adica stirbim cu ceva integritatea tarii asteia daca discutam despre asta?
    LB: Bineinteles ca nu stirbim in niciun fel. Pe de alta parte, conceptul asta, de natiune unitara, e bine implantat in Romania. Asa a fost Romania de la inceput, si vechiul regat. Cand s-a facut Unirea de la 1859, s-ar fi putut merge pe solutia federala, pentru ca, oricat de mari au fost apropierile intre Tara Romaneasca si Moldova, ele au avut istorii separate. Au fost doua entitati apropiate, dar separate in acelasi timp. Si solutia cea mai potrivita, probabil data si realitatea lucrurilor, ar fi fost o solutie federala, sau, ma rog, aproximativ federala. Insa s-a mizat pe statul national unitar, dupa modelul francez. Modelul il aveam in fata, si modelul cultural…

    RB: Si ieri vorbeati cat de tributari eram culturii franceze.
    LB: Dominant in epoca. Nu, dar s-a mers si mai departe, la 1918, pe o formula de stat unitar, si nu stat federal, tocmai fiindca deosebirile erau destul de mari intre provinciile romanesti – minoritatile numeroase, maghiarii in Transilvania, rusii si ucrainienii in Basarabia – si a existat temerea ca edificiul nu va rezista. Daca lasam provinciile sa zburde fiecare in voie.
    RB: Era justificata temerea asta?
    LB: S-a mers pe organizare perfect unitara, dupa modelul francez, tocmai pentru a asigura perenitatea Romaniei Mari. A existat temerea ca, alminteri, daca fiecare e lasat sa se autoguverneze, degeaba am mai facut Unirea, ca Romania risca sa se dezmembreze, intr-o buna zi. In ce priveste viitorul, aici trebuie sa ne raportam la Europa. Depinde ce se va intampla in Europa, pana la urma. Europa va reusi sa ajunga un stat federal, cum sunt Statele Unite ale Americii? Pana unde se va merge cu integrarea europeana? Si atunci Romania va trebui, va fi normal sa se adapteze ritmului european. Deocamdata e o oarecare deruta in Europa, nu mai stim… Englezii deja o parasesc, aici, in partea central-rasariteana, vezi Polonia, vezi Ungaria, vezi si Romania, sunt evolutii care merg, pana la urma, impotriva unei integrari europene depline. Dar cred ca raspunsul, pe care nu-l stiu, se afla in evolutiile europene. Suntem parte a Uniunii Europene, si depinde ce se va intampla cu Europa.
    ,,Sunt ultra-convins ca nu stim nimic despre viitor"
    RB: Domnule Boia, eu cred ca dumneavoastra sunteti intrebat, deseori, aceste lucruri pentru ca ati dovedit ca puteti lua in considerare mai multi vectori decat avem noi la indemana, noi ceilalti, care suntem preocupati de lucrurile astea. Fie ca istorici – sigur, in primul rand -, ca ziaristi, ca sociologi si asa mai departe. Deci dumneavoastra aveti in calcul mai multi vectori, poate si mai mici, dar mai multi. Totusi, luand regulile acestei Europe unite, care trebuie sa fie urmate si de catre Romania, cum putem ajunge la o federalizare sau la o determinare pe entitati, altele decat dupa criteriile limbii? In zona in care ne aflam. In Banat sau in Transilvania?
    LB: Ce sa va raspund? Eu nu stiu cum se va putea ajunge, si unde se va ajunge. Nu sunt decat un istoric. Nu sunt mai mult decat istoric.
    RB: Futorolog. Nu va vedeti asa! (Radem).
    LB: Absolut. Sunt perfect-, sunt ultra-convins ca nu stim nimic despre viitor.
    RB: Ati mai spus asta.
    LB: Poate am dreptate, poate nu, dar, zic eu, ca despre viitor se spun numai prostii. Deci daca vreti sa spun prostii, pot sa spun prostii.
    RB: Spuneti-mi o prostie despre viitor, nu de peste 100 de ani, pentru ca nu avem cum sa stim ce va fi, dar…
    LB: …dar ginditi-va cat de mult s-a transformat lumea in ultimele doua decenii! Cu toate tehnologiile, care au intervenit si care nici nu erau banuite in urma cu cateva decenii, internetul, telefonia mobila – s-a schimbat complet modul de viata. Deci nu stim. Ce va fi peste 10 sau 20 de ani – nu am nici cea mai mica idee, iar peste 100 de ani e ridicol, e absolut ridicol sa te intrebi. Te poti intreba, poti sa fabulezi, dar nu poti sa vii cu solutii care sa pretinda ca sunt stiintifice, vorbind despre cum va fi lumea nu-stiu-cand. E ridicol.
    RB: Dar suntem macar de acord ca ideea euroregiunilor, de a avea o putere ceva mai mare decat o au acum, nu trebuie sa ne sperie?
    LB: Nu trebuie sa ne sperie nimic.
    RB: Dar suntem intr-o tara de speriati, dupa cum vedem.
    LB: Fiindca romanii sunt complexati, de felul lor. Au ramas – desi am devenit o tara maricica – au ramas cu mentalitatea unei tari mici. Le e teama de toate, si de agresiuni din afara si de agresiuni din interior. Suntem complexati si de aici decurg foarte multe.
    De ce a fost desfiintata Biserica Greco-Catolica?
    RB: O intrebare pe care o pun celor care-mi inchipui ca au patrundere logica-n istorie. O logica pe care eu, ca ziarist, nu o am in asa masura. Domnule Boia, de ce credeti ca a fost desfiintata Biserica Greco-Catolica, in 1948? De ce greco-catolicii? De ce nu si romano-catolicii, eventual?
    LB: Pai romano-catolicii nu puteau sa fie desfiintati.
    RB: Oare?
    LB: Da. Nu puteau… In primul rand ca cei mai multi dintre ei nici nu erau romani de nationalitate, deci ar fi fost un act indreptat impotriva ungurilor din Transilvania. Si nu mergea. Nu se putea face. Nu puteai sa mergi atata de departe. Pe cand Biserica Greco-Catolica era o biserica… cum sa spun… Sigur ca apartinea catolicismului, dar, ca aspect general, ramanea legata si de ortodoxie, de traditia ortodoxa. In fond, e vorba de ortodocsii romani din Transilvania, care, pe la 1700, sub presiunea sau tinand seama de promisiunile autoritatilor habsburgice, au devenit catolici. Versiunea asta intermediara, in fond, intre catolicism si ortodoxie, versiunea greco-catolica – deci pur si simplu s-a zis ca romanii revin la matca, ca au fost fortati sa devina greco-catolici, si acum revin la biserica-mama, la biserica ortodoxa.
    RB: Dar de ce s-a ajuns la treaba asta? V-ati pus problema, aveti un raspuns? De ce s-a considerat necesara fortarea acestei reveniri?
    LB: S-a considerat necesara fiindca toti romanii trebuiau sa se alinieze la o anumita ideologie. Nu – pentru mine e evident, nu puteai sa desfiintezi Biserica Romano-Catolica, cum sa o desfiintezi?
    RB: Vi se pare mult mai interesanta partea asta de intrebare. Dar revin: de ce s-a desfiintat Biserica Greco-Catolica?
    LB: Ca toti romanii sa fie de-un fel.
    RB: Romanii… cei care vorbesc romana…
    LB:  Bineinteles. Doar nu era sa-i bagi pe unguri, ortodocsi. N-aveai cum sa desfiintezi - nici nu i-a trecut cuiva prin cap sa desfiinteze Biserica Romano Catolica. Sa-i treci pe unguri la ortodoxie? I-ai intors pe romanii greco-catolici la ortodoxie, de unde plecasera. A fost mai simplu si mai logic, intr-un anume fel.
    RB: De ce era lucrul asta prioritar, sau cum a devenit prioritar pentru comunisti?
    LB: In comunism, toata lumea trebuia sa se alinieze unei singure ideologii, sa gandeasca la fel, sa se comporte la fel. Era o parte a romanilor transilvaneni care depindeau intr-o mai mare masura de papalitate, de Vatican, decat de regimul comunist. Nu stiu, ce explicatie sa dau? Mie mi se pare elementar, punandu-ma in logica comunista.
    RB: Si cat timp vor mai ramane greco-catolicii ,,tradatorii de la 1700"? Sa ne aducem aminte ca, la Alba Iulia, inca exista o placa ce vorbeste despre ,,revenirea la religia tarii".
    LB: Ei vedeti? Asa s-a pus problema. Ca e o revenire. Cu romano-catolicii ce sa faci? Unde sa revina? Nici nu se punea problema.
    RB: Se va compromite iremediabil BOR? Vreodata? Anii astia?
    LB: Prin ce?
    RB: Prin orice. Exista atatea zone de scandal. Exista problemele cu homosexualitatea, care ies mai des la iveala, acuma. Exista problemele cu banii. Cursul lor, functiile platite, DNA-ul care-i prinde cand pe unul cand pe altul, si-i lasa, in functie de dorintele de imagine proprii, ale DNA-ului. Si totusi, BOR este, inca, o forta in stat, desi laic. Credeti ca se va ajunge, in urmatorii cinci ani, sa zicem, la o compromitere iremediabila a BOR, astfel incat instututia sa fie determinata sa-si faca o ordine ceva mai mare?
    LB: Ce sa va raspund? Cred ca nu stiu. Deocamdata nu e vorba de nici o compromitere.
    RB: Ba da.
    LB: Exista o majoritate de romani care se simt atasati - cel putin asa arata sondajele de opinie. Majoritatea romanilor sunt atasati Bisericii Ortodoxe. Mai mult ce sa spun? Nu ma preocupa in mare masura chestia asta. E raspunsul cel mai sincer si cel mai corect. Sunt romano-catolic. Am prea putin de-a face cu Biserica Ortodoxa. De altfel, n-am prea mult de-a face nici cu Biserica Catolica. Sunt chestiuni care nu ma preocupa, iar viitorul nu-l cunosc.
    RB: Iata ca ne polarizeaza in societate si actiuni ale BOR. Dau doar doua exemple. Suntem la exact 10 ani - de fapt 10 ani fara trei luni - de la impartasania lui Nicolae Corneanu, mitropolitul Banatului, la greco-catolici, care a dus la judecarea lui, in Sinod, pentru aceasta crima, da? 10 ani au trecut de cand BOR a hotarat ca preotii ortodocsi sa nu mai poata sa faca absolut nici un gest liturgic impreuna cu altii, de alte culte. Ceea ce mie mi se pare o intoarcere spre Evul Mediu, de nu-i adevarat… In acelasi timp, BOR-ul a fost cel care a pus scanteia pentru aceasta monstruoasa coalitie, Coalitia pentru Familie. Care ajunge sa ia o atitudine de genul ,,sa nu avem reclame la lenjerie", pe langa ca isi doreste o reconfirmare, in Constitutie, a unui drept pe care Uniunea Europeana il cere, si anume casatoria sau macar drepturi mai multe pentru persoanele homosexuale. Iata ca niste actiuni ale Bisericii Ortodoxe Romane ajung, cum spuneam, sa polarizeze societatea noastra. Unde credeti ca se va ajunge?
    LB: Dar uite ce se intampla in Polonia cu Biserica Catolica. Deci exista un conservatorism al Bisericii, sigur. Un traditionalism. In ce ma priveste, eu sunt pentru libertatea deplina a omului, sa se casatoreasca fiecare cum vrea, sa gandeasca fiecare cum ii place, si sa se exprime fara teama, in orice fel considera de cuviinta. Asa ca nu sunt deloc atasat, in aceste chestiuni, nici Bisericii Ortodoxe, nici Bisericii Catolice, de altfel. Si spun drept: nu ma intereseaza foarte mult. Imi dau seama ca-s lucruri foarte importante. Dar eu nu pot sa ma ocup de toate lucrurile foarte importante. Si asa m-am ocupat de multe… Deci nu ma intereseaza ce face si ce-o sa faca biserica. Sa ii fie de bine.
    RB: Dar iata ca biserica ne schimba si ne da peste cap social.
    LB: Asta depinde de oameni. Biserica nu poate sa-ti ordone sa gandesti intr-un anume fel. Daca exista, in Romania, o majoritate care sustine Biserica, intr-o privinta sau alta, luam act de acest raport de forte. Eu ce sa fac?…
    ,,Daca facem Uniunea Europeana – o sa fie toti in Uniunea Europeana"
    RB: Spuneati de Cehoslovacia. Tot in cartea la care faceam referinta. Pe care am folosit-o ca material pentru interviul acesta. Spuneati de Cehoslovacia, ca germanii si maghiarii aveau tot dreptul sa se intrebe ce cauta in tara asta. Si dadeati si exemplul populatiei Bratislavei. Dadeati procentele.
    LB: Bratislava, pana la Primul  Razboi Mondial, a avut o majoritate de populatie maghiara.
    RB: Si mai pomeneati fosta Iugoslavie. Ca un exemplu ca nu intotdeauna limba este cea care poate determina granite, si anume treaba aceea cu ,,o limba, un popor". Exemplul Bosniei il cunosc pentru ca am lucrat in razboi  in fosta Iugoslavie. Si, in mod cert, aveti dreptate. Am vazut ca nu doar limba este cea care poate uni.
    LB: Depinde, de la caz la caz.
    RB:  Din moment ce noi, romanii, suntem in aceasta nuca, suntem… ne-am trezit in aceasta nuca datorita limbii pe care o vorbim – nu exista grad de comparatie la aberant dar, totusi, cat de aberant ar fi ca, de exemplu, Germania sa spuna ,,bun, ar trebui sa ne unim cu Austria".
    LB: Pai s-a spus asta dupa Primul Razboi Mondial. Dar, intre timp Austria, a devenit o natiune bine conturata, deci nu cred ca se mai pune problema, mai ales daca facem Uniunea Europeana – o sa fie toti in Uniunea Europeana, si germani, si austrieci. Dar, cand a disparut monarhia Habsburgica, la sfarsitul Primului Razboi Mondial, exista aceasta dorinta, Austria ramasese un stat mic, izolat.
    RB: Dar avea o istorie, totusi, adica Austro-Ungaria era cu totul altceva.
    LB: Da, aveau o istorie, dar erau si ei germani. Aveau o istorie germana, pana la urma. Nu erau prusacii mai germani decat austriecii. Deci atunci s-a exprimat dorinta asta, dar n-au fost lasati sa se unifice, fiindca ar fi insemnat ca Germania mai curand a castigat, decat a pierdut, cu Austria, si nu numai cu Austria, ci si partea germana din Cehia.
    RB: Cu exemplul limbii, in ceea ce priveste Austria, vreau sa va intreb… avem limbi, avem etnii – avem si natiuni, inca. Dar care credeti ca este entropia pentru urmatorii 5 - 10 ani? Ne vorbiti despre cum se vor intampla lucrurile in Uniunea Europeana, despre o tendinta…
    LB: Inca o data, nu stiu …
    RB: Toate lucrurile, la dumneavoastra, pot incepe cu asta, dar sa trecem de ,,nu stiu"… (Zambim).
    LB: As dori ca Uniunea Europeana sa devina tot mai unita, tot mai coerenta, sa se transforme intr-un stat federal - de vazut cum se vor trasa granitele interioare, dar sa fie cat mai putin vorba de granite interioare, deci intr-adevar sa avem apoi de-a face cu o unitate europeana. Asta doresc, dar habar n-am ce va fi. Si nimeni nu stie. Depinde de ce se intampla pe planeta, depinde de ce se intampla cu tehnologia, depinde de ce se intampla cu oamenii. Nu stiu! Noi trecem acum printr-o linie de fractura cumplita a istoriei. Istoria de maine va fi cu totul altceva decat istoria de ieri. In conditiile astea, ma intrebati sa va spun eu ce va fi in Europa… Habar n-am. Dar va fi. Va fi altceva. Va fi o alta istorie.
    RB: Da. Spuneati undeva ca istoria nu se repeta.
    LB: Dar bineinteles ca nu se repeta. Asta e la mintea cocosului. Nu stiu de ce oamenii continua sa creada ca istoria se repeta! Cum sa se repete?
    RB: Oamenii au nevoie de nostalgii, asa-i?
    LB: Sunt idei simple, care au intrat mai mult sau mai putin in mintea oamenilor. Cum sa se repete?…
    ,,In materie de istorie, majoritatea academicienilor sunt cat se poate de nationalisti"
    RB: Ce feedback aveti de la studentii dumneavoastra? Sunt ideile dumneavoastra receptate deschis…
    LB: … eu nu mai predau, sunt la pensie de… Doamne, cand am iesit ? In 2011, deci de vreo sase-sapte ani nu mai predau la facultate.
    RB: Da, dar sunt sigura ca urmariti evolutia lor.
    LB: Ba nu prea urmaresc. (Rade)
    RB: Nu? Nu vin sa va spuna, asa cum a spus doamna de ieri, ,,eu predau urmandu-va ideile"?
    LB: A, nu vine nimeni la mine sau sunt cazuri izolate. Eu ma ocup de cartile mele, nu mai sunt de ani de zile la facultate. Eu nu pot, doamna, sa le fac pe toate… Cred ca am scris multe carti, am scris despre multe subiecte, am exprimat mai multe idei decat oricare alt istoric din Romania, si mai mult decat atat nu pot sa fac, nu pot sa tin eu in brate Romania, nu pot sa schimb eu Romania, mi-e imposibil. Eu imi fac treaba mea. Cine vrea, ma urmeaza, cine nu vrea, nu ma urmeaza, punct.

    RB: Vedeti, exista responsabilitatea asta: daca Boia este cel care vine cu alte idei, atunci Boia trebuie sa fie cel care urneste Romania. E o responsabilitate, pana la urma. De aceea va intrebam: cum vedeti ideile dumneavoastra continuate de cei pe care i-ati format de la catedra? Imi spuneti ca nu aveti feedback-ul lor. Si totusi, cum ati simtit , poftim, sa ne referim pana la 2011, cum ati simtit…
    LB: Eu cred ca am dreptate in ceea ce spun, in ceea ce scriu…
    RB: Bun, indubitabil.
    LB: Pai nu e indubitabil ca am dreptate.
    RB: Nu, indubitabil e ca credeti ca aveti dreptate, ca altfel n-ati fi spus ce spuneati.
    LB: …si sper ca tinerii istorici sa tina seama si de ideile mele, sau chiar sa ma urmeze intrutotul. Dar nu stiu – asta depinde de ei, nu depinde de mine.
    RB: Si, in paralel, in ce priveste mitologia…
    LB: Mie nu imi place, ca sa va spun pana la capat, nu imi place sa fiu un personaj public. Am devenit fara voia mea. Eu scriu carti. Punct. Asta fac. Sigur ca se poate dori sa fac mai mult. Dar eu zic ca fac destul de mult. In domeniul meu, acolo unde ma pricep, acolo unde am ceva de spus. Alte probleme nu sunt ale mele. Cum e si problema Bisericii Ortodoxe. Nu o simt ca fiind problema mea. Sigur ca e importanta. Dar eu n-am solutii la toate.
    RB: Stiti ce mi se parea interesant? Poate veti spune iar ca nu e treaba dumneavoastra, dar sunteti legat, intr-un fel sau altul. Dumneavoastra ati devenit un pol. Imi spuneti ca n-ati dorit sa deveniti persoana publica, dar, asta e, sunteti, e un dat. Si sunteti un pol pentru ceva unde, de exemplu, as da… Clujul… Istoria clujeana. Pentru ca il avem pe acest rector de la UBB, care…
    LB:  Pai ce sa-i fac eu lui?… Daca el asa gandeste… Daca asa isi vede el misiunea de istoric, sa fie sanatos. Sa mearga inainte - ce sa-i fac eu?…
    RB: Nu cred ca e foarte sanatos pentru Romania.
    LB: Nu e sanatos pentru Romania, dar ce pot sa fac eu?
    RB: Voiam sa va intreb… de ce a avut Clujul nefericirea asta? De ce a avut nefericirea sa-l aiba pe Funar, de ce…
    LB: Acolo exista… totusi, suntem in inima tensiunilor intre maghiari si romani.
    RB: Si atunci era firesc sa apara un Funar si un Pop?
    LB: Pai, daca au aparut, atunci inseamna ca era sa firesc sa apara.
    RB: Si ieri ati spus ca razboaiele ,,nu trebuie" sa se intample. Ca sunt lucruri de conjunctura. Si atunci?
    LB: Bine, eu n-am raspuns la toate. Dar…
    RB: Dar Pop candideaza acum pentru functia de sef al Academiei.
    LB: Dar nu ma mira. Pentru ca Academia este o institutie extrem de conservatoare. Iar, in materie de istorie, majoritatea academicienilor sunt cat se poate de nationalisti.
    RB: Bine, si Romania nu se face de ras, in anul acesta, apasandu-se pedala, inca, pe un demers nationalist? In Europa nu ne facem de ras cu lucrul asta?
    LB: Nu stiu daca ne facem sau nu de ras … ce e sigur e ca nu castigam nimica. Adica daca noi vrem sa sustinem, prin istorie, niste drepturi, inseamna ca procedam, nu stiu, ca in secolul XIX. Iar drepturile nationale le iei in seama, tinand seama de situatia care exista in prezent, sau de un trecut apropiat. Daca noi nu mai terminam cu dacii si romanii, suntem niste penibili, in raport cu cercetarea istorica europeana. De asta nici n-avem acces, cu istoria noastra, la dezbaterea istorica din diverse tari europene. Ca pe nimeni nu intereseaza sa vina un academician roman care sa spuna ca dacii sunt stramosii nostri, romanii, stramosii nostri - sa le fie de bine, cu dacii si cu romanii. Nu astea sunt problemele istoriografiei de astazi. Deci, pur si simplu, avem impresia – sau au acesti istorici impresia – ca sustin drepturile natiunii romane; nu sustin nici un fel de drepturi, ca nu-i ia nimeni in seama, ba, mai mult, deformeaza istoria, si ramanem in afara si in ce priveste dezbaterea istoriografica, deci nu numai ca nu castigam, dar pierdem. Suntem considerati niste intarziati. Cu ideile noastre de secol XIX. Suntem, totusi, in mileniul al III-lea, si altele sunt problemele lumii. Altele sunt problemele Europei.
    RB: Spuneati ieri un lucru interesant, si anume ca elevii din Germania si cei din Franta, macar in ceea ce e vorba de Primul Razboi Mondial, pentru ca asta era tema discutiei…
    LB:  …nu numai - au ajuns la manuale comune.
    RB: Exact, si intrebati cand s-ar putea intampla chestia asta cu romanii si ungurii…
    LB: E mai greu. Intre francezi si germani sigur ca a existat o adversitate puternica. Da, dar cu ambele natiuni cam pe aceleasi plan. Pe cand, aici, altele sunt amintirile istorice. E amintirea romanilor, a unei Transilvanii dominata de aristocratia maghiara - acum, lucrurile s-au schimbat, si stapani au devenit romanii. Deci e un anume dezechilibru aici, care nu a existat in proportiile astea, in lumea occidentala. Asa incat e mult mai dificila echilibrarea raporturilor intre romani si maghiari decat a fost, in Occident, intre francezi si germani.
    ,,Romania are o grava intarziere istorica"
    RB: Domnule Boia, care credeti ca e problema cea mai mare a romanilor?
    LB: O intarziere istorica. Romania are o grava intarziere istorica. Nu vedeti, toate statisticile esentiale iti dau asta.
    RB: Mi se pare un raspuns abstract. Credeti ca, poate, cuvantul ,,coruptie" este mai cu picioarele pe pamant?
    LB: Nu, dar toate au fondul asta de intarziere istorica! Ganditi-va cat de tarziu incepe istoria romanilor. In secolul al XIV-lea se intemeiaza principatele. Pana atunci… putem noi vorbi de daci si de romani… Dar nu e istoria romanilor. Romanii intra in istorie abia in secolul al XIV-lea. E ultima tara, si din zona asta a Europei - nu mai vorbesc de Occident. Bulgaria avea deja o istorie de cateva secole. Ungaria –  coroana Sfantului Stefan, de asemenea. Romania de astazi are un handicap care e generat de o mare intarziere istorica. Sigur, in secolul al XIX-lea ne-am format o elita, chiar o elita stralucita intelectuala, daca ne gandim indeosebi la perioada interbelica, insa elita asta a fost foarte subtire – marea masa a populatiei romanesti era, in continuare, mult ramasa in urma. In perioada interbelica, Romania e tara cu procentul cel mai mare de analfabeti din intreaga Europa.
    RB: S-ar putea sa fie si acum.
    LB: da, nu ca s-ar putea, ca asa e. E o chestiune de ordin istoric, nu se poate judeca doar in raport cu ultimii ani sau ultimele decenii. E un semn al acestei intarzieri istorice. Avem cea mai mare mortalitate infantila. Si in perioada interbelica o aveam. Deci sunt nistre structuri care vin din trecut…
    RB:…si care se pastreaza, ceea ce e alarmant…
    LB: Da. Romanii au reusit foarte bine sa-si construiasca statul national, dar n-au reusit sa faca ce mai era de facut in interiorul statului national. Adica sa devenim o natie prospera.
    RB: Mi-am dat seama, citindu-va, ca istoria e mai mult decat o insiruire de date ale lucrurilor intamplate. Ca istoria are si o parte a saradei de ,,ce s-ar fi intamplat daca". Spuneti-mi, credeti ca monarhia ar fi putut sa ne scoata din marasmul asta? E urat cuvantul. Din baltirea asta a coruptiei.
    LB: Depinde ce monarhie.
    RB: Dupa '90.
    LB: Carol I a avut un rol insemnat in modernizarea Romaniei…
    RB: Dupa '90, ma gindeam.
    LB: Dupa '90? Mi-e teama ca nu.
    RB: Nu ar fi putut, sau nu s-ar fi putut instaura monarhia, cu datele pe care le aveam?
    LB: Cu cine?…
    RB: Da, buna intrebare. Va referiti la Legea Salica sau efectiv la Regele Mihai?
    LB: Bine, Regele Mihai avea deja o varsta. Iar cine venea dupa el… Nu, mie greu sa zic ce ar fi fost, daca ar fi fost. Dar nu mi se pare ca monarhia era o solutie. In principiu, putea sa fie, dar te uiti si la oameni, la cine reprezinta monarhia respectiva. Deci, asa cum se prezinta lucrurile, eu n-as miza pe monarhie.
    RB: Sunt sigura ca, acum, momentul e trecut, dar…
    LB: A, bine, daca, in 1990, in loc sa ajunga Iliescu la putere, era chemat Regele Mihai…
    RB: Da, la asta ma refeream.
    LB: Bine, dar asta e science fiction.
    RB: O fi science fiction, dar exact asta spuneam, ca istoria are si partea asta, ,,ce ar fi fost daca"…
    LB: Daca intrebarea e cu cine ar fi fost mai bine, cu Regele Mihai sau cu Iliescu, raspunsul meu e, sigur, cu Regele Mihai ar fi fost mai bine… Doar ca lucrurile astea n-au fost si nici nu se puteau intampla, fiindca romanii isi pierdusera, cei mai multi dintre ei, sentimentul monarhic pe care l-au avut, intr-o masura destul de mare, cred, inainte de aparitia comunismului.
    ,,Nu am nici un fel de legatura, nici cu Soros, nici cu mama lui Soros"
    RB: Domnule Boia, cum va simtiti sa fiti persona non grata pentru atata lume…
    LB:…nu sunt persona non grata!…
    RB:…cum va simtiti sa fiti injurat, ,,platitul lui Soros", considerat a fi dusmanul Romaniei, si asa mai departe, doar pentru ca afirmati niste lucruri, spun eu, de bun simt, si indemnati oamenii sa gandeasca asupra unor tabuuri?
    LB:  Dar, inca o data, eu ma simt un om liber, ma exprim cum vreau. Asa incat nu pot sa inchid gura celor care au cate ceva de spus in defavoarea mea. Corect ar fi sa ma critice pe lucruri reale, adica sa nu fie de acord cu interpretarile.
    RB: Si sa-si justifice…
    LB: Sa-si justifice sau sa nu-si justifice, dar nu sa spuna minciuni ordinare - cutare istoric spune ca eu de zeci de ani n-am mai lucrat in arhive. E o tampenie, e o minciuna ordinara, cum sa spun? Oricine se uita - luati cartea asta, ,,Germanofilii", si veti vedea ca e doldora de informatii din arhive. De ce trebuie sa spui o asemenea minciuna? Sau altii, sau aceiasi, care sustin ca as fi platit de Soros. Nu am nici un fel de legatura, nici cu Soros, nici cu mama lui Soros, nici cu cine o mai fi pe la Budapesta sau in America. N-am nici cea mai mica legatura. Da. Deci… minciuni de genul asta, minciuni ordinare…
    LB: O mitologie noua?
    RB: Nici macar nu e mitologie. Sunt niste minciuni. Ale unora care, poate, au si misiunea sa vorbeasca asa despre mine. Nu vreau sa cad in vreo teorie a comploturilor, dar s-ar putea sa existe si o asemenea misiune pentru unii sau pentru altii. Este si multa lume care… oameni care ma citesc, ma aproba – ati vazut cata lume a fost si ieri … Deci nu ma pot socoti o victima. Cred ca, pana la urma, exista o majoritate in favoarea mea, sau, in orice caz, nu impotriva mea.
    RB: Nu sunteti o victima, dar, in acelasi timp, nici nu va vom vedea academician, cu cei care sunt acuma in Academie. Spuneti-mi, va ganditi uneori, poate chiar si cu umor, la aceasta – zic eu – nedreptate?
    LB: Ca nu sunt academician?
    RB: Si ca nici nu veti fi, cu cei care sunt acuma in Academie.
    LB: Bine, dar n-as fi fost, oricum. Pentru ca n-as fi acceptat sa fiu academician. Nici in Franta. Bine, nu se pune problema. Nu ma intereseaza sa fiu academician, doamna.
    RB: De regula, lucrurile care sunt primite nu sunt ceva ce ar trebui sa intereseze pe cel care le primeste. Sunt o rasplata fireasca.
    LB: Nu, dar nici n-as accepta sa fiu academician. Nu ma intereseaza lucrurile astea, intelegeti?  Sunt o multime de lucruri care ma intereseaza pe lumea asta, si cartile mele stau martore, si, pe de alta parte, sunt o multime de lucruri care nu ma intereseaza absolut deloc. Deci nu ma intereseaza sa fiu academician, nu numai in contextul actual, al Academiei, dar chiar daca Academia ar fi perfecta, in felul ei, eu nu as intra in Academie!
    RB: Da dar un for din asta ar trebui sa cuprinda pe cei mai valorosi oameni intr-un domeniu. Iar dumneavoastra imi inchipui ca sunteti dintre ei. Poate gresesc eu, poate grupul de la Cluj are dreptate. Dar, iarasi, suntem, totusi, o parte din tara asta care ne inchipuim ca dumneavoastra ati avea un loc acolo. Chiar daca pe dumneavoastra nu va intereseaza.
    LB: Da, dar trebuie sa tineti seama si de libertatea mea de a alege - deci nu ma intereseaza. S-a tras de mine ani si ani la rand pentru decanatul Facultatii de Istorie. Ca sa dau un exemplu. L-am refuzat. Nu m-a interesat. N-am avut niciodata nici o functie in Facultate, in Universitate. Nu m-a interesat. N-am fost nici sef de catedra, n-am fost nici decan - luati-ma asa cum sunt. Sunt lucruri care nu ma intereseaza. Academia Romana nu ma intereseaza!
    RB: Da. Pe noi ne-ar fi interesat, pentru dumneavoastra.
    LB: Bine, dar nu se poate trage de mine chiar asa, in toate directiile. Sunt si eu o fiinta umana, care trebuie lasasta sa-si traiasca viata cum crede de cuviinta!…

    RB: De multe ori incepeti raspunsurile cu ,,nu stiu". E firesc. Este decenta unui om care, cu cat stie mai mult, isi da seama ca mai sunt spatii de completat. Care va fi viata lui Lucian Boia, maine? Maine, in anii urmatori? Stiu: doriti sa scrieti carti, in continuare. Dar care sunt lucrurile pe care vi le propuneti, prioritatile dumneavoastra pentru urmatorii ani?
    LB: Am prioritati. Cred ca opera mea se apropie de sfarsit, totusi. Nu stiu cate carti o sa mai scriu. Cat timp o sa mai am idei o sa merg inainte si o sa mai scriu.
    RB: Care sunt titlurile pe care vreti sa mergeti, in principiu?
    LB: A, nu, n-am idee… Deocamdata cred ca mai am niste lucruri de spus legate de comemorarea Marii Uniri. Dupa aceea, nu stiu, dupa ce va trece si anul asta – deci nu stiu. Ce va pot asigura e ca voi ramane un om liber, nu ma intereseaza demnitatile publice, nu ma intereseaza Academia, nu ma intereseaza sa primesc vreo decoratie – nu numai ca nu ma intereseaza, dar nici n-as accepta lucruri din astea. Deci sunt un om… deja am trait atatea decenii in comunism, odata ce s-a prabusit comunismul eu am inteles sa fiu un om liber. Si cred ca sunt un om liber. Asta e si asta vreau sa raman.
    RB: Excelent.
    LB: Asta e. Nu v-am raspuns la toate intrebarile, ca n-am raspunsuri la unele…
    Ne despartim si multumiti, si putin frustrati. Profesorul Boia, pentru ca am incercat sa trag de la el mai multe decat putea da. Eu, pentru ca am incercat sa trag de la profesorul Boia mai mult decat putea da. Chestie de unghi. E paiul din malul apei, cand te ineci. Nu-mi place istoria roz. Boia trece prin tot spectrul culorilor. Nu mai e foarte tanar, nu mai e, poate, nici foarte sanatos sau rabdator. Dar e cel care, in Romania, ofera istoria care nu e ,,la inaltimea de cornisa impusa", cu floricele si cu sulemeneli. E cel de care cred ca se pot agata cei ce vor sa gandeasca istoria, nu s-o primeasca in calupuri de galantar.
    Eram in Sarajevo, in timpul razboiului, si o batrana m-a auzit vorbind engleza, pe strada, cu translatorul meu, m-a apucat de mana si s-a pus, plangand, sa ma roage ceva, disperata, disperata. Neven mi-a tradus ca ma roaga sa o scot din asediu, sa ajunga dincolo, in Vest, la familia ei. Nu aveam cum s-o ajut... Cam asa imi vine sa-i pastrez, inca o vreme, mana lui Boia, dupa ce i-o strang, la plecare. Si sa o scutur inca putin, a cerere mare. Dar e un singur om. Din pacate.
    Aveam pneumonie, dar nu-l puteam pierde pe Boia. Acasa, printre altele, sirop de tuse. Cu reclama, deasupra titlului: ,,Sanatate din inima Daciei". Sirop galbui, cu aroma... roz. La doua saptamani dupa, inca tusesc...
    Ramona Balutescu
    Foto 1: Alina Ghenciu
    The post Despre dreptul de a nu sarbatori Unirea, si despre istoria roz. Cu Lucian Boia appeared first on Presa Oradea.
    [...]Citeste mai departe
    Sursa: OradeaPress