Stiri Oradea vin

Cautare:
Selectati ziarul: Bihoreanul, OradeaPress, Ghimpele de Bihor, Informatia de Vest, Bihon.ro, Primaria Oradea, eBihoreanul, Crisana, StiriOradea.com,
50 rezultate pentru vin.
  • Datinile stravechi revin la Oradea. Chiar si cu o parada a portului popular!


    [2016-12-06]
    Timp de doua zile, ansambluri folclorice din judetele Bistrita-Nasaud, Cluj, Maramures, Satu Mare, Salaj, Suceava, Timis si Bihor vor colora atmosfera premergatoare Sarbatorilor de iarna, la Oradea. Va fi a 7-a editie a festivalului – concurs ,,Asta-i datina straveche", organizat de Asociatia Pro Bambini. In premiera, in acest an, grupurile folclorice participante vor presta si […] [...]Citeste mai departe
    Sursa: StiriOradea.com
  • "O cana de fericire", la Targul de Craciun


    [2016-12-05]
    Proiectul caritabil "O cana de fericire", sustinut de Rotaract Club Oradea, se desfasoara si anul acesta. La o casuta instalata la Targul de Craciun, oradenii sunt invitati sa faca donatii primind in schimb vin fiert, ciocolata calda, ceai sau cafea. Banii adunati vor ajunge la Centrul de zi "Prietenia" din Popesti, frecventat de copii din medii defavorizate. [...]Citeste mai departe
    Sursa: eBihoreanul
  • Cu colinde, vin fiert si luminite multicolore - Targul de Craciun si-a deschis portile


    [2016-12-02]
    Peste 5.000 de oradeni s-au adunat in Piata Unirii joi seara, pentru a fi martori la cel mai asteptat moment: aprinderea luminitelor de Craciun. Copii si adulti s-au indreptat apoi spre patinoar si carusel,… [...]Citeste mai departe
    Sursa: Crisana
  • Interviu cu Simona Le Roy, expert francez in educatie parentala


    [2016-12-02]
     Matusi si unchi din Bihor devin personaje centrale in povesti terapeutice difuzate in intreaga lume. Bihoreanca Simona Le Roy lanseaza un ciclu de povesti inspirate din traditiile romanesti.



    Citeste articolul complet pe Bihon.ro [...]Citeste mai departe
    Interviu cu Simona Le Roy, expert francez in educatie parentala
    Sursa: Bihon.ro
  • Targul de Craciun si-a deschis portile


    [2016-12-01]
    In prezenta viceprimarului Florin Birta si a unui  numar mare de oradeni, Târgul de Craciun si-a deschis portile intr-un decor de poveste, atent amenajat pentru a aduce magia sarbatorilor de iarna in sufletele vizitatorilor. Târgul de Craciun este organizat in premiera in Piata Unirii.

    In deschiderea Târgului de Craciun, viceprimarul Florin Birta a spus: "Ne aflam in una dintre cele mai frumoase piete din România. Ne dorim ca acest Târg de Craciun sa devina, pentru o luna, destinatia preferata de distractie, de recreere a tuturor oradenilor si a tuturor turistilor care vor vizita orasul nostru. Vreau sa va spun ca Primaria Oradea s-a implicat total in acest proiect. Multumesc Asociatiei de Promovare a Turismului din Oradea si Regiune pentru ca s-a ocupat de organizarea acestui târg, pe care noi ni-l dorim ca de la an la an sa devina cât mai cunoscut, atât in România, cât si in toata Europa."

    In continuare, au fost aprinse luminile de sarbatori, care au facut ca intreaga piata sa fie scaldata in lumina, dupa care pe scena a urcat artista Paula Seling.

    Orasul Oradea se aliniaza, astfel, celor mai mari orase europene, precum: Viena, Budapesta sau Praga, dar si celor românesti: Sibiu, Cluj-Napoca sau Bucuresti, care ofera magia sarbatorilor de iarna pe toata durata lunii decembrie.

    Târgul de Craciun Oradea este organizat de Primaria Municipiului Oradea, prin Asociatia pentru promovarea turismului din Oradea si regiune (APTOR), in perioada 30 noiembrie - 31 decembrie.

    Piata Unirii reprezinta in acest an punctul de atractie a sarbatorilor de iarna, atât prin infatisare cât si prin activitati. Programul târgului include o serie de activitati si momente specifice sarbatorilor de iarna, de la concerte de colinde, la ateliere pentru copii sau casutele cu cadouri pentru cei dragi. Vizitatorii  pot admira bradul de Craciun de 12 metri, ridicat in mijlocul celor 40 de casute de lemn, la o cana de vin fiert sau la o gustare sau pot patina pe patinoarul special amenajat. Nu lipsesc nici activitatile pentru cei mici, ei având parte de multe surprize: pe lânga activitatile traditionale, se realizeaza si atelierul Mosului, Casuta lui Mos Craciun, in Piata Unirii fiind montata si ieslea traditionala.

    Târgul de Craciun va fi deschis in intervalul orar 14:00 - 21:00 (in zilele de luni pâna joi, inclusiv) si 12:00 - 22:00 (in zilele de vineri, sâmbata si duminica). [...]Citeste mai departe
    Targul de Craciun si-a deschis portile
    Sursa: Primaria Oradea
  • E frig afara? Rotaract va invita la o cana de fericire!


    [2016-12-01]
    Editia cu numarul opt a proiectului cunoscut deja de toti oradenii se va desfasura in cadrul Targului de Craciun din Piata Unirii in perioada 1-22 Decembrie 2016 (prima casuta pe stanga la intrarea din partea Bisericii cu luna). Zilnic, in intervalul 14:00 - 21:00, oradenii se vor putea bucura, in schimbul unei donatii, de ,,o […]
    The post E frig afara? Rotaract va invita la o cana de fericire! appeared first on Presa Oradea.
     Editia cu numarul opt a proiectului cunoscut deja de toti oradenii se va desfasura in cadrul Targului de Craciun din Piata Unirii in perioada 1-22 Decembrie 2016 (prima casuta pe stanga la intrarea din partea Bisericii cu luna). Zilnic, in intervalul 14:00 - 21:00, oradenii se vor putea bucura, in schimbul unei donatii, de ,,o cana de fericire", cu vin fiert, ciocolata calda, ceai sau cafea. Banii stransi vor ajunge la copii care provin din medii defavorizate.
    O cana de fericire este un proiect caritabil sustinut de Rotaract Club Oradea ce se desfasoara sub forma unui targ cu scopul de a implica comunitatea la nevoile acesteia. In cadrul targului cetatenii se pot bucura in schimbul unei donatii de ,,o cana de fericire", fie ea cu vin fiert, ciocolata calda, ceai sau cafea si cu diverse lucrusoare hand made create in cadrul programelor educative de diferitele asociatii, cum ar fi: Caminul Felix, Asociatia Down, Centrul de zi Prietenia si Asociatia Privata Asteldorf.
    Editia cu numarul opt se va desfasura in cadrul Targului de Craciun din Piata Unirii in perioada 1-22 Decembrie 2016 (prima casuta pe stanga la intrarea din partea Bisericii cu luna, zilnic in intervalul 14:00-21:00).

    Beneficiari sunt copii ce frecventeaza Centrul de zi Prietenia din comuna Popesti, copii care provin din medii defavorizate si au nevoie de sustinerea centrului pentru a putea avea acces la educatie si la o viata sociala normala incat sa poata deveni membri activi si utili pentru societate.
    Centrul de zi Prietenia a luat fiinta in 2003, fiind un proiect al Fundatiei Romane pentru Copii, Comunitate si Familie, in parteneriat cu Primaria Popesti.
    Moto-ul acestei editii este ,,O sansa la educatie", menit sa indemne pe oricine are suflet mare si doreste sa vina in sprijinul nostru pentru a crea mediul propice unor copii ce isi doresc sa faca parte dintr-o societate mai buna si mai infloritoare.

    ,,Impreuna putem oferi cele mai pretioase cadouri prin iubirea fata de semeni si daruirea celor mai curate ganduri unor suflete ce au nevoie de speranta si magie in aceste clipe. Astfel va asteptam pe fiecare intr-o atmosfera de sarbatoare pentru a savura ,,o cana de fericire" ce va aduce cu siguranta lumina atat in sufletele copiilor cat si in a celor ce daruiesc"

    se afirma in comunicatul organizatorilor.

    Proiectul a fost prima data organizat in Oradea in anul 2009 la initiativa unor rotaractieni oradeni cu suflet mare, avand menirea de a ajuta comunitatea. Astfel, fondurile stranse de-a lungul celor 7 ani au fost utilizate pentru a aduce fericire copiilor in preajma sarbatorilor de iarna.
    Avand un real impact si succes in cadrul fiecarei editii de pana acum, anul acesta s-au alaturat inca 18 cluburi Rotaract din 14 orase din tara si anume Cluburile: Rotaract Arad Cetate, Rotaract Baia Mare, Rotaract Baia Mare TEAM, Rotaract Bistrita, Rotaract Cluj Napoca, Rotaract Cluj Napoca Visio, Rotaract Constanta, Rotaract Deva, Rotaract Galati ,,Dunarea de jos", Rotaract Iasi, Rotaract Resita, Rotaract Satu Mare, Rotaract Sebes, Rotaract Sighetul Marmatiei, Rotaract Targoviste, Rotaract Timisoara, Rotaract Timisoara Opera si Rotaract Timisoara Ripensis.
    Ichim Vasilica
    The post E frig afara? Rotaract va invita la o cana de fericire! appeared first on Presa Oradea.
    [...]Citeste mai departe
    Sursa: OradeaPress
  • Cana de fericire va putea fi servita, in premiera, in Piata Unirii


    [2016-11-30]
    Actiunea caritabila a celor de la Rotaract, ,,O cana de fericire", isi schimba domiciliu. Dupa ce, de la debutul din 2009, binefacatorii au putut savura un vin fiert sau un ceai pe corso, de data asta, manifestarea e inclusa in Targul de Craciun organizat de Primarie. Incepand cu data de 1 decembrie, prima casuta pe […] [...]Citeste mai departe
    Sursa: StiriOradea.com
  • Un Mos special: Incepand de miercuri si pana pe 6 decembrie, copiii au acces gratuit la Pestera cu Cristale din mina Farcu si la Pestera Meziad


    [2016-11-30]
    Toata lumea stie ca Mos Craciun locuieste in Laponia. Dar putini au aflat pana acum ca una din resedintele favorite ale lui Mos Nicolae ar fi o pestera din muntii Padurea Craiului. Vreti sa aflati care? Pentru asta, intre 30 noiembrie si 6 decembrie, toti copiii, de la 5 la 14 ani, care vin insotiti de adulti se vor bucura de acces gratuit la Pestera cu Cristale din mina Farcu si la Pestera Meziad, au anuntat reprezentantii Centrului de Arii Protejate si Dezvoltare Durabila Bihor. [...]Citeste mai departe
    Sursa: eBihoreanul
  • Targ de Craciun in Piata Unirii. Cu patinoar, carusel si casuta pentru Mos Craciun!


    [2016-11-29]
    Targul de Craciun 2016, organizat de Primaria Municipiului Oradea isi va deschide portile in acest an in Piata Unirii, in paralel cu cel din Cetatea Oradea, in perioada 30 noiembrie – 31 decembrie. Targul va fi gazda celor mai iubite nume ale muzicii: Paula Seling, Andra, Nicolae Furdui Iancu, Locomotiv GT - Zenevonat (Ungaria), Proconsul, […]
    The post Targ de Craciun in Piata Unirii. Cu patinoar, carusel si casuta pentru Mos Craciun! appeared first on Presa Oradea.
     Targul de Craciun 2016, organizat de Primaria Municipiului Oradea isi va deschide portile in acest an in Piata Unirii, in paralel cu cel din Cetatea Oradea, in perioada 30 noiembrie – 31 decembrie. Targul va fi gazda celor mai iubite nume ale muzicii: Paula Seling, Andra, Nicolae Furdui Iancu, Locomotiv GT - Zenevonat (Ungaria), Proconsul, Nicoleta Nuca, cat si celui mai important grup de colinde traditionale, Ansamblul Icoane condus de maestrul Ioan Bocsa
    Amanunte privind evenimentele pregatite in acest an de municipalitate pentru Targul de Craciun au fost oferite intr-o conferinta de presa de catre Mihai Jurca, din partea Asociatiei de Promovare a Turismului din Oradea si Regiune si Angela Lupsea, director interimar al Muzeului Cetatii si Orasului Oradea.
    Conform detaliilor prezentate, pentru acest targ municipalitatea pune la dispozitia oradenilor programe variate, care sa atraga toti membrii familiei.
    Piata Unirii va reprezenta in acest an punctul de atractie al sarbatorilor de iarna, atat prin infatisare cat si prin activitati. Programul targului va include o serie de activitati si momente specifice sarbatorilor de iarna, de la concerte de colinde, la ateliere pentru copii sau casutele cu cadouri pentru cei dragi.

    Vizitatorii vor putea admira bradul de Craciun de 12 metri, ridicat in mijlocul celor 40 de casute de lemn, la o cana de vin fiert sau la o gustare. Nu vor lipsi nici activitatile pentru cei mici, ei avand parte de multe surprize: pe langa activitatile traditionale, se va realiza si atelierul Mosului, Casuta lui Mos Craciun, in Piata Unirii fiind montata si ieslea traditionala.
    In piata va fi amenajata o scena, pe care organizatorii invita colindatorii si corurile din oras care vor sa incante vizitatorii targului cu cantece de sezon. Inscrierile se pot face la adresa: oradeaturism@gmail.com.

    ,,Pe langa casutele pline de cadouri si produse de sezon, piata va oferi mancarea specifica sarbatorilor de iarna, cat si atelierul lui Mos Craciun, o incapere incalzita in care Mosul va fi prezent incepand cu 5 decembrie, asteptand copiii. Luminata de sarbatoare, piata va aduce vizitatorilor un patinoar de 15×30 de m, localizat pe zona dintre fantani, si un carusel.
    Programul targului include o serie de concerte si momente artistice, astfel ca in fiecare sfarsit de saptamana vor avea loc concerte cu specific orientat spre sarbatorile de iarna. Astfel, targul va fi gazda celor mai iubite nume ale muzicii: Paula Seling, Andra, Nicolae Furdui Iancu, Locomotiv GT - Zenevonat (Ungaria), Proconsul, Nicoleta Nuca, cat si celui mai important grup de colinde traditionale, Ansamblul Icoane condus de maestrul Ioan Bocsa"

    a mentionat Mihai Jurca.

    Targul de Craciun va fi deschis in intervalul orar 14:00 – 20:00 (in zilele de luni pana joi, inclusiv) si 12:00 – 21:00 (in zilele de vineri, sambata si duminica).
    In Cetate, traditii specifice sarbatorilor de iarna
    Avand in vedere ca tot in aceasta perioada se va sarbatori si Ziua Nationala a Romaniei, in data de 2 decembrie, in sala Teatrului Regina Maria municipalitatea organizeaza un concert folcloric extraordinar, incepand cu ora 18:00, care va aduce pe scena muzica si dansuri folclorice din regiunile istorice din Romania si doi dintre cei mai importati si iubiti interpreti, Nicolae Furdui Iancu si Grigore Lese.
    Bilete la acest spectacol se vor putea achizitiona incepand de saptamana viitoare, la casa de bilete a Teatrului Regina Maria, iar costul acestora va fi de 5 lei pentru locurile pe scaun si 10 lei pentru locurile din loje, a declarat Mihai Jurca.
    Detalii legate de evenimentele din Cetatea Oradea au fost prezentate de catre dna Angela Lupsea, care a mentionat ca Cetatea Oradea s-a pregatit cu cateva actiuni specifice impreuna cu partenerii si ONG-urile din cetate.
    Astfel, Cetatea Oradea va fi locul in care oradenii si vizitatorii vor putea sa vada si sa se bucure de traditiile specifice sarbatorilor de iarna. De la colinde si bucate traditionale la povesti citite copiilor intr-o cladire veche de peste 900 de ani, evenimentele din Cetate se vor desfasura in perioada 2-24 decembrie si vor aduce in fata oamenilor traditii de sezon: ignat, decoratiuni naturale, ateliere participative pentru mesteri, colinde si grupuri de colindatori.

    In aceasta perioada, spatiile Cetatii vor adaposti casuta dulcurilor, unde se vor putea achizitiona produse de patiserie, brutaria de Craciun – produse de paine, fabricuta spiridusilor, odaia cu povesti unde se vor citi povesti de iarna pentru copii, casa cu bunatati etc. Totodata, vor fi proiectii de filme de Craciun/desene animate pentru copii, concurs de copt prajituri sau concert de muzica sacra.
    Angela Lupsea a mentionat ca evenimentele din Piata Unirii si cele din Cetatea Oradea vor fi complementare, astfel incat fiecare cetatean sa aiba posibilitatea sa participe in ambele locatii la programele organizate. Mihai Jurca a mentionat ca Mos Craciun va avea in acest an ,,sediul central" in Piata Unirii, dar va poposi si in Cetatea Oradea, astfel incat fiecare copil sa aiba posibilitatea sa se intalneasca cu el.
    Ichim Vasilica
    The post Targ de Craciun in Piata Unirii. Cu patinoar, carusel si casuta pentru Mos Craciun! appeared first on Presa Oradea.
    [...]Citeste mai departe
    Sursa: OradeaPress
  • Se raceste vremea, vin ninsorile


    [2016-11-27]
     Administratia Nationala de Meteorologieanunta ca incepand de duminica vremea se va raci accentuat.



    Citeste articolul complet pe Bihon.ro [...]Citeste mai departe
    Se raceste vremea, vin ninsorile
    Sursa: Bihon.ro
  • Copiii nevoiasi din Oradea chemati la teatru, gratuit


    [2016-11-24]
    Sambata, 26 noiembrie, micutii oradeni care provin din familii cu care soarta nu a fost foarte prietenoasa vor avea parte de o bucurie. Mutumita organizatiei Lions Clubs Oradea si Administratiei Sociale Comunitare Oradea, copiii cu privina vor putea viziona, in mod gratuit, un spectacol de povesti populare rusesti. Actiunea caritabila va fi gazduita de Sala […] [...]Citeste mai departe
    Sursa: StiriOradea.com
  • Pompele si rezervorul devin subiect politic!


    [2016-11-22]
     Cele doua obiective ce deservesc noul Muzeu, Biblioteca si campusul scolar starnesc Opozitia PNL, in Consiliul Judetean.



    Citeste articolul complet pe Bihon.ro [...]Citeste mai departe
    Pompele si rezervorul devin subiect politic!
    Sursa: Bihon.ro
  • Meci facil pentru CSM CSU Oradea, azi, acasa, cu Dinamo


    [2016-11-19]
    Baschetbalistii de la CSM CSU Oradea revin in acest sfarsit de saptamana la jocurile din campionatul intern. Astfel, sambata seara, in cadrul etapei a IX-a a Ligii Nationale, elevii antrenorului Cristian Achim vor primi replica bucurestenilor de la Dinamo. Meciul, programat de la ora 20 la Arena Antonio Alexe, se anunta la discretia gazdelor, care vor intalni o echipa din coada clasamentului, cu o singura victorie la activ. [...]Citeste mai departe
    Sursa: eBihoreanul
  • Targ de Craciun in Piata Unirii. Cu patinoar, carusel si casuta pentru Mos Craciun!


    [2016-11-19]
    Targul de Craciun 2016, organizat de Primaria Municipiului Oradea isi va deschide portile in acest an in Piata Unirii, in paralel cu cel din Cetatea Oradea, in perioada 30 noiembrie – 31 decembrie. Targul va fi gazda celor mai iubite nume ale muzicii: Paula Seling, Andra, Nicolae Furdui Iancu, Locomotiv GT - Zenevonat (Ungaria), Proconsul, […]
    The post Targ de Craciun in Piata Unirii. Cu patinoar, carusel si casuta pentru Mos Craciun! appeared first on Presa Oradea.
     Targul de Craciun 2016, organizat de Primaria Municipiului Oradea isi va deschide portile in acest an in Piata Unirii, in paralel cu cel din Cetatea Oradea, in perioada 30 noiembrie – 31 decembrie. Targul va fi gazda celor mai iubite nume ale muzicii: Paula Seling, Andra, Nicolae Furdui Iancu, Locomotiv GT - Zenevonat (Ungaria), Proconsul, Nicoleta Nuca, cat si celui mai important grup de colinde traditionale, Ansamblul Icoane condus de maestrul Ioan Bocsa
    Amanunte privind evenimentele pregatite in acest an de municipalitate pentru Targul de Craciun au fost oferite intr-o conferinta de presa de catre Mihai Jurca, din partea Asociatiei de Promovare a Turismului din Oradea si Regiune si Angela Lupsea, director interimar al Muzeului Cetatii si Orasului Oradea.
    Conform detaliilor prezentate, pentru acest targ municipalitatea pune la dispozitia oradenilor programe variate, care sa atraga toti membrii familiei.
    Piata Unirii va reprezenta in acest an punctul de atractie al sarbatorilor de iarna, atat prin infatisare cat si prin activitati. Programul targului va include o serie de activitati si momente specifice sarbatorilor de iarna, de la concerte de colinde, la ateliere pentru copii sau casutele cu cadouri pentru cei dragi.

    Vizitatorii vor putea admira bradul de Craciun de 12 metri, ridicat in mijlocul celor 40 de casute de lemn, la o cana de vin fiert sau la o gustare. Nu vor lipsi nici activitatile pentru cei mici, ei avand parte de multe surprize: pe langa activitatile traditionale, se va realiza si atelierul Mosului, Casuta lui Mos Craciun, in Piata Unirii fiind montata si ieslea traditionala.
    In piata va fi amenajata o scena, pe care organizatorii invita colindatorii si corurile din oras care vor sa incante vizitatorii targului cu cantece de sezon. Inscrierile se pot face la adresa: oradeaturism@gmail.com.

    ,,Pe langa casutele pline de cadouri si produse de sezon, piata va oferi mancarea specifica sarbatorilor de iarna, cat si atelierul lui Mos Craciun, o incapere incalzita in care Mosul va fi prezent incepand cu 5 decembrie, asteptand copiii. Luminata de sarbatoare, piata va aduce vizitatorilor un patinoar de 15×30 de m, localizat pe zona dintre fantani, si un carusel.
    Programul targului include o serie de concerte si momente artistice, astfel ca in fiecare sfarsit de saptamana vor avea loc concerte cu specific orientat spre sarbatorile de iarna. Astfel, targul va fi gazda celor mai iubite nume ale muzicii: Paula Seling, Andra, Nicolae Furdui Iancu, Locomotiv GT - Zenevonat (Ungaria), Proconsul, Nicoleta Nuca, cat si celui mai important grup de colinde traditionale, Ansamblul Icoane condus de maestrul Ioan Bocsa"

    a mentionat Mihai Jurca.

    Targul de Craciun va fi deschis in intervalul orar 14:00 – 20:00 (in zilele de luni pana joi, inclusiv) si 12:00 – 21:00 (in zilele de vineri, sambata si duminica).
    In Cetate, traditii specifice sarbatorilor de iarna
    Avand in vedere ca tot in aceasta perioada se va sarbatori si Ziua Nationala a Romaniei, in data de 2 decembrie, in sala Teatrului Regina Maria municipalitatea organizeaza un concert folcloric extraordinar, incepand cu ora 18:00, care va aduce pe scena muzica si dansuri folclorice din regiunile istorice din Romania si doi dintre cei mai importati si iubiti interpreti, Nicolae Furdui Iancu si Grigore Lese.
    Bilete la acest spectacol se vor putea achizitiona incepand de saptamana viitoare, la casa de bilete a Teatrului Regina Maria, iar costul acestora va fi de 5 lei pentru locurile pe scaun si 10 lei pentru locurile din loje, a declarat Mihai Jurca.
    Detalii legate de evenimentele din Cetatea Oradea au fost prezentate de catre dna Angela Lupsea, care a mentionat ca Cetatea Oradea s-a pregatit cu cateva actiuni specifice impreuna cu partenerii si ONG-urile din cetate.
    Astfel, Cetatea Oradea va fi locul in care oradenii si vizitatorii vor putea sa vada si sa se bucure de traditiile specifice sarbatorilor de iarna. De la colinde si bucate traditionale la povesti citite copiilor intr-o cladire veche de peste 900 de ani, evenimentele din Cetate se vor desfasura in perioada 2-24 decembrie si vor aduce in fata oamenilor traditii de sezon: ignat, decoratiuni naturale, ateliere participative pentru mesteri, colinde si grupuri de colindatori.

    In aceasta perioada, spatiile Cetatii vor adaposti casuta dulcurilor, unde se vor putea achizitiona produse de patiserie, brutaria de Craciun – produse de paine, fabricuta spiridusilor, odaia cu povesti unde se vor citi povesti de iarna pentru copii, casa cu bunatati etc. Totodata, vor fi proiectii de filme de Craciun/desene animate pentru copii, concurs de copt prajituri sau concert de muzica sacra.
    Angela Lupsea a mentionat ca evenimentele din Piata Unirii si cele din Cetatea Oradea vor fi complementare, astfel incat fiecare cetatean sa aiba posibilitatea sa participe in ambele locatii la programele organizate. Mihai Jurca a mentionat ca Mos Craciun va avea in acest an ,,sediul central" in Piata Unirii, dar va poposi si in Cetatea Oradea, astfel incat fiecare copil sa aiba posibilitatea sa se intalneasca cu el.
    Ichim Vasilica
    The post Targ de Craciun in Piata Unirii. Cu patinoar, carusel si casuta pentru Mos Craciun! appeared first on Presa Oradea.
    [...]Citeste mai departe
    Sursa: OradeaPress
  • Targ de Craciun in Piata Unirii cu surprize: patinoar, carusel si casuta pentru Mos


    [2016-11-18]
    Târgul de Craciun 2016, organizat de Primaria Municipiului Oradea prin Asociatia pentru promovarea turismului din Oradea si regiune (APTOR), isi deschide portile in acest an in Piata Unirii, in paralel cu Cetatea Oradea, in perioada 30 noiembrie - 31 decembrie.

    Amanunte privind evenimentele pregatite in acest an de municipalitate pentru Târgul de Craciun au fost oferite intr-o conferinta de presa de catre Mihai Jurca, din partea Asociatiei de Promovare a Turismului din Oradea si Regiune si Angela Lupsea, director interimar al Muzeului Cetatii si Orasului Oradea.

    Conform detaliilor prezentate, pentru acest târg municipalitatea pune la dispozitia oradenilor programe variate, care sa atraga toti membrii familiei.

    Piata Unirii va reprezenta in acest an punctul de atractie al sarbatorilor de iarna, atât prin infatisare cât si prin activitati. Programul târgului va include o serie de activitati si momente specifice sarbatorilor de iarna, de la concerte de colinde, la ateliere pentru copii sau casutele cu cadouri pentru cei dragi. Vizitatorii vor putea admira bradul de Craciun de 12 metri, ridicat in mijlocul celor 40 de casute de lemn, la o cana de vin fiert sau la o gustare. Nu vor lipsi nici activitatile pentru cei mici, ei având parte de multe surprize: pe lânga activitatile traditionale, se va realiza si atelierul Mosului, Casuta lui Mos Craciun, in Piata Unirii fiind montata si ieslea traditionala.

    In piata va fi amenajata o scena, pe care organizatorii invita colindatorii si corurile din oras care vor sa incânte vizitatorii târgului cu cântece de sezon. Inscrierile se pot face la adresa: oradeaturism@gmail.com.

    "Pe lânga casutele pline de cadouri si produse de sezon, piata va oferi mâncarea specifica sarbatorilor de iarna, cât si atelierul lui Mos Craciun, o incapere incalzita in care Mosul va fi prezent incepând cu 5 decembrie, asteptând copiii. Luminata de sarbatoare, piata va aduce vizitatorilor un patinoar de 15x30 de m, localizat pe zona dintre fântâni, si un carusel. Programul târgului include o serie de concerte si momente artistice, astfel ca in fiecare sfârsit de saptamâna vor avea loc concerte cu specific orientat spre sarbatorile de iarna. Astfel, târgul va fi gazda celor mai iubite nume ale muzicii: Paula Seling, Andra, Nicolae Furdui Iancu, Locomotiv GT - Zenevonat (Ungaria), Proconsul, Nicoleta Nuca, cât si cel mai important grup de colinde traditional, Ansamblul Icoane condus de maestrul Ioan Bocsa", a mentionat Mihai Jurca.

    Târgul de Craciun va fi deschis in intervalul orar 14:00 - 21:00 (in zilele de luni pâna joi, inclusiv) si 12:00 - 22:00 (in zilele de vineri, sâmbata si duminica).

    Având in vedere ca tot in aceasta perioada se va sarbatori si Ziua Nationala a României, in data de 2 decembrie, in sala Teatrului Regina Maria municipalitatea organizeaza un concert folcloric extraordinar, incepând cu ora 18:00, care va aduce pe scena muzica si dansuri folclorice din regiunile istorice din România si doi dintre cei mai importati si iubiti interpreti, Nicolae Furdui Iancu si Grigore Lese. Bilete la acest spectacol se vor putea achizitiona incepând de saptamâna viitoare, la casa de bilete a Teatrului Regina Maria, iar costul acestora va fi de 5 lei pentru locurile pe scaun si 10 lei pentru locurile din loje, a declarat Mihai Jurca.

    La Cetate, traditii specifice sarbatorilor de iarna

    Detalii legate de evenimentele din Cetatea Oradea au fost prezentate de catre dna Angela Lupsea, care a mentionat ca Cetatea Oradea s-a pregatit cu câteva actiuni specifice impreuna cu partenerii si ONG-urile din cetate.

    Astfel, Cetatea Oradea va fi locul in care oradenii si vizitatorii vor putea sa vada si sa se bucure de traditiile specifice sarbatorilor de iarna. De la colinde si bucate traditionale la povesti citite copiilor intr-o cladire veche de peste 900 de ani, evenimentele din Cetate se vor desfasura in perioada 2-24 decembrie si vor aduce in fata oamenilor traditii de sezon: ignat, decoratiuni naturale, ateliere participative pentru mesteri, colinde si grupuri de colindatori. In aceasta perioada, spatiile Cetatii vor adaposti casuta dulcurilor, unde se vor putea achizitiona produse de patiserie, brutaria de Craciun - produse de pâine, fabricuta spiridusilor, odaia cu povesti unde se vor citi povesti de iarna pentru copii, casa cu bunatati etc. Totodata, vor fi proiectii de filme de Craciun/desene animate pentru copii, concurs de copt prajituri sau concert de muzica sacra.

    Angela Lupsea a mentionat ca evenimentele din Piata Unirii si cele din Cetatea Oradea vor fi complementare, astfel incât fiecare cetatean sa aiba posibilitatea sa participe in ambele locatii la programele organizate.

    Mihai Jurca a mentionat ca Mos Craciun va avea in acest an "sediul central" in Piata Unirii, dar va poposi si in Cetatea Oradea, astfel incât fiecare copil sa aiba posibilitatea sa se intâlneasca cu el.

    Programul Târgului de Craciun poate fi gasit in atasament.



      [...]Citeste mai departe
    Targ de Craciun in Piata Unirii cu surprize: patinoar, carusel si casuta pentru Mos
    Sursa: Primaria Oradea
  • PSD ataca taxa radio/TV si... proiectele Primariei!


    [2016-11-17]
     Social-democratii se vad cu scoruri electorale record. Salariile, taxele si proiectele locale cu probleme devin subiecte electorale.



    Citeste articolul complet pe Bihon.ro [...]Citeste mai departe
    PSD ataca taxa radio/TV si... proiectele Primariei!
    Sursa: Bihon.ro
  • ,,Se darama orasul pe oameni, domnule primar!"


    [2016-11-16]
     Alunecarile de teren de pe Dealul Ciuperca devin subiect exploatabil politic, in plina perioada electorala. Bodog il ataca pe Bolojan.



    Citeste articolul complet pe Bihon.ro [...]Citeste mai departe
    ,,Se darama orasul pe oameni, domnule primar!
    Sursa: Bihon.ro
  • Masura de asigurare a recoltelor de struguri


    [2016-11-16]
     Cererile se mai pot depune pana la sfarsitul lunii. Termenul-limita pentru depunerea cererilor de plata pentru masura de asigurare a recoltelor de struguri pentru vin este data de 30 noiembrie 2016.



    Citeste articolul complet pe Bihon.ro [...]Citeste mai departe
    Masura de asigurare a recoltelor de struguri
    Sursa: Bihon.ro
  • Lista de partid vs candidatul ,,cu lipici"


    [2016-11-14]
     Dupa doua experimente cu candidati uninominali, partidele revin la votul pe lista pentru Parlament, iar liderii filialelor revin in forta.



    Citeste articolul complet pe Bihon.ro [...]Citeste mai departe
    Lista de partid vs candidatul ,,cu lipici
    Sursa: Bihon.ro
  • ANAF vinde ieftin apartamentele ramase fara mostenitori.


    [2016-11-11]
    O categorie aparte de bunuri scoase la vanzare de Fisc sunt succesiunile vacante. Proprietari au murit fara a lasa mostenitori, iar imobilele in care au stat au intrat in posesia statului. Acestea devin adevarate chilipiruri, pe masura ce statul diminueaza pretul, de la o licitatie la alta. Imobilele sau alte bunuri care au apartinut persoanelor […] [...]Citeste mai departe
    Sursa: StiriOradea.com
  • Sfaturi de la pompierii bihoreni, pentru a preveni intoxicarea cu monoxid de carbon


    [2016-11-11]
    Intrucat in fiecare iarna creste numarul bihorenilor intoxicati cu monoxid de carbon, iar in iarna trecuta in doar doua luni sase persoane au ajuns la spital cu aceasta problema, iar una a si decedat, pompierii bihoreni fac o serie de recomandari care, daca sunt respectate, previn producerea unor astfel de accidente. [...]Citeste mai departe
    Sursa: eBihoreanul
  • Expozitie de pictura si grafica la Galeria de Arte Vizuale Oradea


    [2016-11-10]
    Galeria de Arte Vizuale Oradea (str. Republicii, nr. 15) va fi pana pe 3 decembrie 2016 gazda expozitiei ,,Poduri si semne 3" cu tema Natura, Metafora-Realitate, dedicata picturii si graficii. Expozitia propune nume de artisti plastici din toate generatiile, care vin sa ofere spre vanzare publicului oradean lucrari de arta plastica (pictura si grafica) cu […]
    The post Expozitie de pictura si grafica la Galeria de Arte Vizuale Oradea appeared first on Presa Oradea.
     Galeria de Arte Vizuale Oradea (str. Republicii, nr. 15) va fi pana pe 3 decembrie 2016 gazda expozitiei ,,Poduri si semne 3" cu tema Natura, Metafora-Realitate, dedicata picturii si graficii. Expozitia propune nume de artisti plastici din toate generatiile, care vin sa ofere spre vanzare publicului oradean lucrari de arta plastica (pictura si grafica) cu tematica diversa.
    Titlul acestei noi expozitii reprezinta un mesaj important din partea celor care si-au asumat promovarea artistilor contemporani oradeni, in totalitatea lor, sa ridice poduri intre plasticienii tineri si cei maturi ai filialei, intre toti profesionistii organizatiei si publicul interesat de frumos. Fiecare artist este individualizat printr-un stil ce mizeaza pe o suma de semne, pe un vocabular plastic prin care este personalizat genul de arta pe care-l practica.
    Aceasta a treia expozitie sub genericul ,,Poduri si semne" propune nume de artisti plastici din toate generatiile, care vin sa ofere spre vanzare publicului oradean lucrari de arta plastica (pictura si grafica) cu tematica diversa. Pot fi admirate lucrari semnate de: Paul Blinda, Maria Bologa, Gabriel Brinsan, Ovidiu Budurean, Dek rpd, Florian Heredea, Holl Barna, Jakobovits Mrta, Jank Szp Nomi, Eugenia Mangra, Mrton Katalin, Murnyi Mihly, Nada Panait, Horia Salagean, Ovidiu Salagean, Dorina Stefan, Ujvrossy Kerekes Gyngyi, Ujvrossy Lszl si Stela Vesa.

    Expozitia este deschisa saptamanal, de marti pana vineri, intre orele 10.00-18.00, iar sambata intre orele 10.00-14.00. Perioada de timp in care poate fi vizitata este 8 noiembrie - 3 decembrie 2016.
    Filiala Oradea a Uniunii Artistilor Plastici din Romania, sub noua conducere, isi propune sa organizeze periodic evenimente care sa-i aduca in prim plan pe acei artisti a caror activitate si statut le da dreptul sa expuna (membrii titulari, stagiari si absolventi ai facultatilor de Arte Plastice). Banii stransi in urma expozitiilor cu vanzare vor fi folositi pentru refacerea interioara a Galeriei de Arte Vizuale.
    Galeria de Arte Vizuale Oradea ofera spre vanzare, in mod exceptional, lucrari de pictura, grafica si sculptura create de artisti plastici contemporani oradeni si nu numai, disparuti (Barabas Eva, Coriolan Hora, Haller, Incze Janos Dezso, Kristofi Janos, Miklos Janos, Mottl Roman, Tirnovan Ari Vid), dar care au contribuit la afirmarea Oradiei in peisajul artelor plastice contemporane din Romania.
    Ichim Vasilica
    The post Expozitie de pictura si grafica la Galeria de Arte Vizuale Oradea appeared first on Presa Oradea.
    [...]Citeste mai departe
    Sursa: OradeaPress
  • O tara cat un continent cu un PIB cat al Olandei. Rusia este insa capabila de dezastre!


    [2016-11-08]
    Hotelul Hilton din Oradea a fost joi, 3 noiembrie 2016, gazda unei conferinte de exceptie care l-a avut in prim plan pe specialistul in spatiul ex-sovietic Armand Gosu. Acesta a facut un scut istoric al evolutiilor din ultimii ani din Rusia spunand, printre altele, ca se teme pentru integritatea Ucrainei in perioada schimbarii puterii in […]
    The post O tara cat un continent cu un PIB cat al Olandei. Rusia este insa capabila de dezastre! appeared first on Presa Oradea.
     Hotelul Hilton din Oradea a fost joi, 3 noiembrie 2016, gazda unei conferinte de exceptie care l-a avut in prim plan pe specialistul in spatiul ex-sovietic Armand Gosu. Acesta a facut un scut istoric al evolutiilor din ultimii ani din Rusia spunand, printre altele, ca se teme pentru integritatea Ucrainei in perioada schimbarii puterii in SUA.
    In jur de doua ore, atat a durat conferinta ,,Rusia, amenintare sau partener?" tinuta de Armand Gosu la invitatia Asociatiei Cultura in Miscare. A inceput la ora 18.00, la doua ore dupa ce expertul si-a lansat la Libraria Humanitas cartea ,,Euro-Falia", in prezentarea lui Florin Ardelean.

    ,,Din pacate, in Romania nu a existat niciodata o tratare coerenta a intregului spatiu sovietic, nici inainte de 1989. Dupa Revolutie, o buna parte din activistii Comitetului Central (fosti translatori ai lui Ceausescu etc) au ajuns la Ministerul de Externe.



    Ei aveau o oarecare expertiza pe acest spatiu dar, fiind in varsta, prin anul 2000 au iesit la pensie, Romania ramanand total descoperita pe aceasta zona. Acest lucru s-a vazut in politica externa a tarii.
    Nici macar ocuparea Crimeii nu a dus la aparitia unor pozitii de consilieri pe spatiul euro-asiatic. Este mare nevoie de un centru de expertiza pe acest domeniu asa cum se intampla in toate tarile din regiune"

    a spus Armand Gosu, subliniind ca astazi, in spatiul public, este plin de pseudoanalisti si propagandasti care nu au la baza cunostinte solide.
    Doctrina multipolaritatii
    Conform expertului Arman Gosu, comportamentul Rusiei ar fi explicabil si prin faptul ca, dupa destramarea URSS-ului, specialistii de la Moscova ar fi pus la punct doctrina multipolaritatii, astfel incat SUA sa nu fie singurul pol de putere al lumii. Asta a insemnat, pe de o parte, si trasarea unor linii rosii pe granitele fostei URSS.
    Au urmat apoi Revolutia trandafirilor (n.r. schimbarea puterii politice in Georgia, in noiembrie 2003), Revolutia Portocalie la Kiev (n.r. o serie de proteste, blocade si greve generale la nivel national in Ucraina, organizate de sustinatorii candidatului la presedintie Viktor Iuscenko), Euromaidanul (protestele pro-europene din Ucraina) etc., toate acestea fiind vazute la Moscova ca o depasire a liniei rosii si un complot al Occidentului impotriva Rusiei.


    ,,Din pacate, chiar si dupa anexarea Crimeei, evenimentele care au avut loc in Estul Europei au fost percepute ca avand un impact global redus de catre centrelor de analiza si expertiza de la Paris si Washington pentru ca Rusia nu mai este de mult o superputere, nici macar o putere. Analistii uita insa ca paradigma in care functioneaza Rusia este diferita de cea Occidentala. Soldatul rus va muri pe front fara mancare dar nu se va rascula impotriva comandantilor asa cum ar face cei din armatele Occidentale.
    In prezent, Rusia crede ca obtine victorii dupa victorii in razboiul hibrid dar nu intelege ca lumea s-a schimbat. Oricate victorii va avea in Ucriana, sau in lupta cu sanctiunile economice, nu va invinge nici Occidentul nici SUA, care au resurse net superioare. Istoria ne arata ca Rusia are fluxuri si refluxuri modelate de victorii si infrangeri pe campul de lupta, de cateva sute de ani.
    Ce s-a intamplat acum? URSS s-a prabusit in 1991. Dupa ani de restriste a venit Putin care a impus un model economic bazat pe resursele de petrol si gaze pentru modernizarea armatei astfel incat Rusia sa redevina o mare putere. In 2008 are loc razboiul din Georgia, care este urmat de o reforma profunda in Rusia. Pentru prima data, Rusia renunta la efectuarea obligatorie a stagiului militar.
    In 2014 urmeaza Crimea, oameni fara insemnele unei tari sau a unei armate ocupa in 48 de ore un spatiu destul de mare. Flux si reflux. Tina Rusiei este un nou angajament global de tip Helsinki (n.r. la 1 august 1975 la Helsinki, 35 de state, au semnat un acord de imbunatatire a relatiilor dintre statele europene din blocul comunist si Occident) mai avantajos. Adevarul este ca Rusia cu greu ar mai putea fi o tara de mana a doua, nici vorba de o superputere sau putere. Demografic este in declin, PIB-ul este cam cat cel al Olandei.



    Resursele lor au scazut foarte mult din cauza caderii pretului la petrol: 60 de dolari pe baril era limita critica pentru Rusia iar pretul lui azi e sub 50 de dolari. Abia in aceasta toamna, Rusia a reusit sa-si adopte bugetul pe anul 2016. Prin urmare, pretentiile Rusiei nu se intemeiaza pe argumente serioase. Arsenalul militar si nuclear este insa periculos si poate provoca dauna mari pe termen scurt"

    a mai spus Armand Gosu.
    Rusia ar putea lovi din nou!
    Situatia economica a Rusiei este cunoscuta de toata lumea, dar iminenta intrare in criza ar putea duce la un nou conflict.

    ,,Rusia stie ca va intra in criza. Exista o fereastra de oportunitate ca Putin sa schimbe ceva iar aceasta ar fi alegerile din SUA. Vor urma cateva luni bune cu schimbarea puterii, luni in care Rusia ar putea lovi din nou. Pentru ca rezervele ii sunt imputinate se va concentra pe rezervele din alte state. Cea mai plauzibila tinta, pe langa Siria unde duce deja un razboi, ar fi Ucraina. Ea este in acest moment sub presiunea Berlinului si a FMI pentru a implementa reforme economice.
    Situatia economica, sociala si politica este departe de a fi consolidata acolo. Ultimele alegeri indica revenirea in forta a partidelor proruse. Salvarea pentru Ucraina ar fi un plan Marshall (n.r. primul plan de reconstructie conceput de catre Statele Unite ale Americii si destinat tarilor europene afectate de Al Doilea Razboi Mondial pentru refacerea economiilor europene, cu scopul de a stopa extinderea comunismului, fenomen pe care ei il considerau legat de problemele economice), care ar insemna investitii masive in Ucraina.



    Acest lucru este greu de facut pentru ca, la fel ca in SUA, vin alegeri in Germania si Franta. Germania este insa clar cea care manifesta cel mai mare interes pentru un astfel de plan. Cert este ca Ucriana e cheia. Cu o Ucraina slaba nici Polonia si nici Romania nu vor putea sta in liniste si vor fi nevoite sa cheltuie mult mai multi bani cu apararea"

    a explicat Gosu.
    Isi permite NATO un aliat sensibil la propaganda ruseasca?
    Atitudinea inconstanta a Romaniei cu privire la Republica Moldova nu este un lucru bun pentru NATO. Cel putin asa crede Armand Gosu.

    ,,Din pacate, despre Republica Moldova, in Romania se stie mai putin decat la Varsovia sau la Budapesta pentru ca Romania nu mai are experti pe spatiul ex-sovietic. La noi, subiectul este tratat intr-o paradigma sentimentalista care omite multe realitati. Nici pentru Occident nu e foarte clar ce vrea Romania. In discursurile oficiale nu atentam la statalitatea Republicii Moldova, neoficial sunt organizate marsuri pentru unire.
    In sondajele serioase, doar 20% dintre cetatenii moldoveni ar dori unirea. In conditiile depopularii Moldovei cu oameni care pleaca la munca in Occident, nu in Romania, nu prea ar mai fi cu cine sa se realizeze unirea. Apoi, in orice discutie serioasa despre unire, Romania trebuie sa tina cont de obligatiile pe care le are ca membru pe flancul Estic, cel mai vulnerabil al NATO si ca membru al UE. Sunt 3,5-4 milioane de oameni care ar fi sensibili la propaganda ruseasca in conditiile unui razboi hibrid. Multi dintre ei au rude in alte zone de securitate unde nu avem niciun control: Rusia, Ucraina, Belarus.



    Sunt sute de mii de cetateni moldoveni care au pasapoarte Rusesti si Ucrainiene. Exista retele conspirate ale serviciilor rusesti, ucrainiene, arhiva KGB-ului a RSS Moldoveneasca este depozitata la Moscova din 1991, oricand poate constitui un instrument de santaj la adresa liderilor politici sau economici de la Chisinau. Problema e, Romania, stat membru NATO, cand agita tema Unirii se gandeste si la aceste lucruri? Se gandeste la consecintele care pot fi generate de un context de acest tip?
    Isi permite NATO sa aiba un aliat care poate fi destabilizat printr-o masinarie de propaganda ruseasca ce functioneaza destul de eficient? In spatiul ex-sovietic, vedem ce se intampla in Caucaz, in tarile Baltice. Tarile Baltice care sunt mult mai avansate in acest razboi hibrid au mari probleme in a face fata propagandei ruse. Cum ar putea Romania, care are mult mai putina expertiza in aceasta zona, sa faca fata pericolelor unui razboi hibrid?"

    s-a intrebat retoric Armand Gosu.
    Aparatori ai ,,Maicii" Rusia, si la Oradea!
    La final a urmat o sesiune de intrebari si raspunsuri care a durat aproape o ora si in care au fost mai multe luari de pozitie favorabile Rusiei din partea participantilor, unii in mod vizibili simpatizanti ai fostei URSS sau ai actualului regim de la Moscova (,,de ce nu s-a spus ca Rusia este cea agresata, este victima?" sau ,,de ce se ignora realitatea, si anume ca Rusia este si va fi o mare putere?" etc).

    Evenimentul de la Hilton a fost organizat de Asociatia Cultura in Miscare si sustinut de: Ared, Hilton, Vinurile Corcova Roy & Damboviceanu, Queen's Music Pub, Societatea de Avocatura Dehelean & Dehelean.
    Armand Gosu este conferentiar doctor la Universitatea Bucuresti. Corespondent al BBC World Service in birourile din Moscova, Kiev, Bucuresti (1996-1998, 1999-2002). Preda diferite cursuri despre Rusia si fostul spatiu ex-sovietic, de la politica externa la servicii secrete si riscuri de securitate, la Stiinte Politice, Litere si Limbi Straine.
    A fost redactor sef adjunct si redactor sef la revista 22, editata de Grupul pentru Dialog Social (2005-2014) si consilier pentru spatiul ex-sovietic al ministrului de Externe, T. Baconschi.
    Ichim Vasilica
    The post O tara cat un continent cu un PIB cat al Olandei. Rusia este insa capabila de dezastre! appeared first on Presa Oradea.
    [...]Citeste mai departe
    Sursa: OradeaPress
  • Vin altii? Directori in functie, batuti de contracandidati, la concursurile pentru sefia scolilor


    [2016-11-08]
    Cele mai mari colegii ale Oradiei ar putea avea directori noi. Directoarele in functie de la Colegiul Emanuil Gojdu si de la Mihai Eminescu au obtinut note mai mici decat contracandidatii lor la concursurile pentru sefia scolilor, iar daca situatia nu se schimba dupa contestatii, vor fi inlocuite din functie. O situatie similara este la Liceul Teoretic Onisifor Ghibu si la Colegiul National Samuil Vulcan Beius. [...]Citeste mai departe
    Sursa: eBihoreanul
  • Nightlosers revin la Oradea. Concert in Urban Place!


    [2016-11-05]
    Blues-ul american s-a metamorfozat in etno-blues de Transilvania, totul cu ajutor substantial de la muzicienii mioritici care formeaza Nightlosers. Trupa revine la Oradea, dupa o precedenta prestatie de foc, in primavara, si isi asteapta fanii la Urban Place. Show-ul va avea loc sambata, 5 noiembrie, de la ora 20. Baietii de la Nightlosers au devenit […] [...]Citeste mai departe
    Sursa: StiriOradea.com
  • Licitatie pentru comercianti la Targul de Craciun


    [2016-11-04]
    Primaria Municipiului Oradea si Asociatia pentru promovarea turismului din Oradea si Regiune anunta organizarea licitatiei pentru alocarea mai multor spatii pentru furnizarea serviciilor comert, alimentatie publica, baruri (ceai, apa, sucuri imbuteliate, vin, vin fiert etc.) pentru evenimentul Târgul de Craciun, ce se va desfasura in perioada 30 noiembrie - 31 decembrie 2016 in Piata Unirii.

    Obiectul licitatiei il constituie atribuirea de amplasamente pentru alimentatie publica si casute pentru activitati comerciale specifice sezonului si baruri (in casute de lemn) apartinând Municipiului Oradea, pentru desfasurarea de activitati economice in cadrul evenimentului Târgului de Craciun Oradea.

    Astfel se scot la licitatie 2 locatii pentru alimentatie publica - standuri de preparare si vânzare mâncare, 4 locatii de alimentatie publica tip Street food, 4 locatii de alimentatie publica pentru baruri, 2 locatii de alimentatie publica pentru vânzare cozonac Secuiesc, respectiv 35 de casute pentru activitati comerciale. 

    Ofertele pot fi depuse la sediul Primariei Oradea, in sala ghiseelor sau prin curier.

    Pretul de pornire a licitatiei pentru fiecare tip de activitate este stabilit conform Hotarârii Consiliului Local nr. 712/2015 privind taxele si impozitele locale pe anul 2016 - 10 lei/mp/zi, de luni - joi (18 zile) si 50 lei/mp/zi, de vineri pâna duminica (14 zile) .

    Astfel, pretul de pornire este de 27,5 lei/mp/zi, pentru activitatea de alimentatie publica in standuri proprii si 75 lei cu TVA inclus/zi, pentru casuta.

    Pasul de licitatie este de 1 leu/pas. Pretul licitat va fi cel putin egal cu pretul de pornire a licitatiei + primul pas. Plata pretului pentru teren se va face anticipat, la incheierea Conventiei de amplasare temporara.

    Plata se va face pentru intreaga perioada de desfasurare a evenimentului Târgul de Craciun Oradea.

    Ofertantii vor achita taxa de participare la licitatie in valoare de 20 lei, suma care nu se mai restituie.

    Termenul limita pentru depunerea ofertelor este de 14.11.2016, ora 10.00. Ofertele se vor depune la Serviciul Relatii cu Publicul in Sala Ghiseelor (piramida) - Ghiseele 7-14.  Sedinta publica cu strigare se va organiza la Primaria Oradea, Piata Unirii nr. 1, in data de 16.11.2016, ora 12.00.

    Detalii suplimentare gasiti in atasament.

     

     

      [...]Citeste mai departe
     Licitatie pentru comercianti la Targul de Craciun
    Sursa: Primaria Oradea
  • Semnal interesant de la Dragnea: PSD nu va face majoritate cu UDMR!


    [2016-11-02]
    In curand incepe campania electorala parlamentara, iar partidele incep sa isi transmita mesaje. Fie de razboi, fie de prietenie. Marti, 1 noiembrie, invitat la o emisiune televizata, presedintele PSD, Liviu Dragnea (foto – arhiva) a declarat fara echivoc ca nu vrea ca partidul sau sa faca majoritate (deci Guvern) cu UDMR. Spusele liderului social-democrat vin […] [...]Citeste mai departe
    Sursa: StiriOradea.com
  • Vin alegerile. Pe cine trimitem in Parlament?


    [2016-10-31]
    Au mai ramas in jur de 40 de zile pana la alegerile parlamentare, alegeri la care bihorenii isi vor decide reprezentantii in Senat si Camera Deputatilor. Scrutinul de anul acesta va costa aproape 228 de milioane de lei si, pentru prima data, cei din strainatate vor putea vota si prin corespondenta. Conform Biroului Electoral Central, […]
    The post Vin alegerile. Pe cine trimitem in Parlament? appeared first on Presa Oradea.
     Au mai ramas in jur de 40 de zile pana la alegerile parlamentare, alegeri la care bihorenii isi vor decide reprezentantii in Senat si Camera Deputatilor. Scrutinul de anul acesta va costa aproape 228 de milioane de lei si, pentru prima data, cei din strainatate vor putea vota si prin corespondenta.
    Conform Biroului Electoral Central, campania se va desfasura in perioada 11 noiembrie – 10 decembrie. Listele electorale permanente se vor intocmi cel tarziu cu 3 zile inaintea alegerilor, pe 8 decembrie.
    Lista pentru alegeri este una variata, bihorenii avand la dispozitie atat candidati cu state vechi in partide cat si noutati.

    La PSD, cele mai mari sanse pentru Senat le au Florian Bodog, prodecan al Facultatii de Medicina si Felix Cozma seful Agentiei Judetene pentru Plati si Inspectie Sociala. La Camera Deputatilor primii pe lista sunt Gheorghe Bogdan, Adelina Coste si Sorin Ioan Roman.
    La PNL, pentru Senat, Cornel Popa si Nicolae Suciu au cele mai mari sanse iar la Camera Deputatilor, Gavrila Ghilea, alaturi de Florica Chereches si Ioan Cupsa.
    Din partea ALDE sansele cele mai mari pentru Senat le are Traian Bodea iar pentru camera deputatilor - George Doca.
    Din partea UDMR, pe primul loc la Senat este fostul ministru al Sanatatii Cseke Attila iar la deputati lista ii are in frunte pe Szab dn si Bir Rozalia-Ibolya.
    Si USR are trei propuneri in Bihor: Cristian Rus pentru Senat si Silviu Dehelean si Nadia Pal pentru Camera Deputatilor.

    PMP-ul spera sa prinda si el macar doua locuri in viitorul Parlament. La Senat propunerea partidului este Paul Purea iar la Camera Deputatilor - Ioan Hulea.
    Ca noutate, pentru prima data, romanii din strainatate vor putea vota si prin corespondenta. Acestia vor primi un plic exterior prevazut cu elemente de siguranta care sa asigure sigilarea acestuia, in care vor fi introduse plicul interior si certificatul de alegator. Plicul interior, in care va fi introdusa optiunea alegatorului, va contine un autocolant cu mentiunea ,,VOTAT".
    Pentru buna organizare a alegerilor pentru Senat si Camera Deputatilor, Guvernul a aprobat suma totala de 227,7 milioane lei.
    Ichim Vasilica
    The post Vin alegerile. Pe cine trimitem in Parlament? appeared first on Presa Oradea.
    [...]Citeste mai departe
    Sursa: OradeaPress
  • Radu Poklitaru - sau despre ochiul ce are dans la capatul lui


    [2016-10-31]
    Ii bat in ochi, in ochiul lui drept, peste care-si coboara grijuliu o pleoapa, cand vede ca-mi duc mana spre el. Simt ca o sa fie un fel de parola a noastra, pe viitor. Abia apoi pleaca. E Radu Poklitaru, cunoscutul sef al unui balet din Kiev, si ne aflam in fata Intrarii Actorilor, a […]
    The post Radu Poklitaru - sau despre ochiul ce are dans la capatul lui appeared first on Presa Oradea.
     Ii bat in ochi, in ochiul lui drept, peste care-si coboara grijuliu o pleoapa, cand vede ca-mi duc mana spre el. Simt ca o sa fie un fel de parola a noastra, pe viitor. Abia apoi pleaca. E Radu Poklitaru, cunoscutul sef al unui balet din Kiev, si ne aflam in fata Intrarii Actorilor, a Operei din Timisoara, dupa un dialog in care presa si miscarea scenica s-au intrepatruns util si bizar, cu radacini in viitor si trecut, cu fructe acum.
    Sint asa de nerabdatoare sa scriu despre Radu Poklitaru, cand se termina seara, asa de nerabdatoare... incat n-o fac inca o vreme. Pentru ca ideile se bulucesc, sa iasa, pentru ca entuziasmul e coroziv si, ca uneori, in astfel de momente, muscatura acidului ce te arde ajunge la os, dincolo de os, si te intrebi: "Oare de pun, acum, asta pe hartie, e cel mai bun ce se poate spune, e totul?"
    Povestea e oarecum ca prima mea intalnire cu "Caderea lui Icar", de Bruegel, in Bruxelles, la Muzeul Regal de Arte Frumoase - mersesem in Belgia pentru tabloul ala si, totusi, m-am foit prin tot muzeul, cu asteptare si teama, pana cand am decis ca e timpul sa intru in acea sala, ca altfel nu se mai poate. Asa e si acum - s-a strans ce trebuia sa se stranga, s-a decantat si, de nu va fi scris si dus mai departe, acum, explodeaza.

    In fapt, habar n-aveam cum va curge seara cu spectacolele de dans modern ale trupei din Kiev. Stiam doar ca am in agenda ca mergla teatru, la "Salonul nr. 6 / Underground" adica incheierea pentru FEST-FDR2016. In principiu, lumea ia repede chestia asta, ca "festival de teatru". Asa ca mi-am spus ca e cool sa merg la doua spectacole de dans modern, alese din tot "festivalul de teatru". Dar spectacolul din 30 septembrie de pe scena mare a Teatrului National din Timisoara, al companiei din Ucraina, "Kiev Modern Ballet" este, de fapt, capsuna de pe tortul oferit Timisoarei si vestului tarii de o manifestare mult mai ampla, de stai sa descifrezi literele acelea din fata anului: "Festivalul European al Spectacolului Timisoara - Festival al Dramaturgiei Romanesti". Si suntem anuntati ca este vorba despre "povesti despre umanitate, in cheia delicata a lui Cehov, despre singuratate si despre teama de a fi diferit" - pentru acea seara.
    In salonul de spital
    Vad "Salonul nr. 6". N-aveam habar cum va curge seara. Acum am. Trebuie sa dau de oamenii astia. Sa discut cu cel care a facut coregrafia. E ciudat. Iti lasa un ghimpe in suflet. Unul bun - de poate exista asa ceva. Dar ghimpe.
    Nici nu stiu ca ce vad spectacolul. Ca ziarist, ca spectator, ca un fel de schita de critic? Il vad, si pacientul psihiatric de pe scena, doctorul sau, vanturatoarea societatii, care amesteca portrete si concluzii, parca pasesc in sala, printre spectatori, cu o doza mare de schizofrenie. Acum, eu... sunt mai multi. Sunt spectatorul care ar vrea, in fras, sa vada linistit spectacolul, sunt pozarul ce trebuie sa bifeze cateva cadre bune, pentru ca despre treaba asta e musai sa se scrie, sunt si un fel de critic-chibit, care vrea sa respire gesturile, aproape facandu-le, inconstient, aproape copiindu-le, pe intern, ca si cum ai gusta o mancare, ca si cum ai incerca o haina.

    Ciudat sentiment. E ca si cum ar fi aglomeratie in mine, si omul simplu, care vrea doar sa fie lasat sa vada spectacolul, ii impinge pe ceilalti spre margine, sa pice din cuib, ca un pui de cuc - dar asta asa, cu ochii pe scena, sa nu piarda nimic.
    Renunt la pozat. Lasa ca e cine sa imi dea poze, apelez la colegul Adrian Piclisan si am rezolvat problema. Dar ce fac cu restul? E greu. Ma bucur de povestea de pe scena, cioplita prin gesturi, dar uite ca un demon in plus tot ramane, care ma face sa ma intreb cum retin dansatorii succesiunea aceasta de gesturi, cum s-a ajuns la cea mai buna dezghiocare a ideii si, cel mai mult - obsedant, aproape - ce e cu pariul la care nu stiu ce va iesi: cum exprimi mai lesne ceva, prin gest sau prin cuvant?
    Gest sau cuvant?
    Cu asta in cap, la pauza, inainte de "Underground", spectacolul al doilea oferit de trupa din Kiev, imi caut colega ce TREBUIE sa-mi aranjeze intalnirea cu coregraful. Trebuie, pentru ca altfel, simplu, o strang de gat. Stie ca nu glumesc, rezolva. Se bucura ca vreau. Ca vreau la modul asta. Ca m-a prins. Cat timp vorbesc cu Georgeta Petrovici, PR-ul Teatrului National "Mihai Eminescu", vine la noi si Ada Hausvater, managerul teatrului nostru. Imi vine s-o iau in brate, asa, adolescentin, pentru cadoul pe care ni l-a facut, pentru alegere, dar e spatiu public.
    Vorbim despre mancarimea asta noua pe care o am, o avem, despre apasarea asta, despre intrebarea ce, acum, intre cele doua spectacole ale ucrainienilor, devine mai acuta decat incalzirea globala: cuvantul sau gestul? Imi place Ada Hausvater, pentru cateva minute suntem in acelasi film, desi ea are mult mai multe, acum, pe cap. Si totusi, gandeste cu mine.
    Ea pariaza pe gest, imi spune cum vede ea cuvintele, mai cu multe sensuri, mai "tradatoare". Eu sunt prietena cu vorbele. Si sunt, acum, uimita de spusa gesturilor, de parca as veni dintr-un scaun cu rotile, de parca acum as fi invatat sa ma ridic si sa merg.

    "Cel mai mare cadou pe care il putem oferi viitorului este cultura. Cultura este singura regula care transforma jungla intr-o societate." spunea, in deschiderea FEST-FDR, Ada Hausvater, managerul Teatrului National Timisoara.Tot azi, acum, seara aceasta, vine si anuntul legat de UNITER. In 2017, Gala Premiilor UNITER se va tine la Teatrul National din Timisoara, pe 8 mai. Gala, eveniment lansat in 1991 de presedintele UNITER, Ion Caramitru, este unul dintre programele de referinta ale Uniunii Teatrale din Romania, recompensand excelenta in artele teatrale.
    ,,E un semn faptul ca reusim sa facem aceasta gala la Timisoara in anul imediat urmator nominalizarii sale la titlul de Capitala Europeana a Culturii in 2021. Noi ne-am dorit acest lucru dinainte de a fi facut public titlul. Gala Premiilor UNITER a iesit din Bucuresti pentru prima oara in 2007, la Sibiu, apoi a fost la Iasi si la Oradea, iar acum venim la Timisoara. Teatrul National din Timisoara este nu numai un monument istoric, ci si un teatru de traditie, si, de asemenea, se afla in capitala unei regiuni romanesti de traditie culturala si multietnica majora.
    Nu in ultimul rand, Teatrul National este incarcat cu reverberatii in istoria recenta a Romaniei. Toate aceste elemente ar fi facut prezenta Galei fireasca de mai demult, dar probabil ca acum a fost momentul potrivit. UNITER isi propune, prin insusi statutul sau, sa sprijine creatia si noutatea in teatru, iar Nationalul timisorean exceleaza in acest domeniu", a punctat Ion Caramitru. Da, ceea ce face Teatrul National de aici este dincolo, cu mult, in bine, de frauda multora dintre "ingramadirile culturale" ce s-au cladit, sa iasa ca numar, in candidatura orasului pentru povestea cu capitala culturala.
    Intre coloane - aproape arsi
    Incepe "Underground". Nici nu mai merg la locul meu, raman in loja Getei. Vreau sa am un ochi pe sala, un deget pe pulsul ei, pe reactiile ei. Sala freamata, participa, traieste. E ca un animal din Groapa Marianelor, care, pe intuneric, misca aproape nestiut cele o mie de prelungiri ale sale, unduind, vietuind in aproape-bezna. Si ingurgitand. Uite ca poti sa te hranesti din gest cultural, ca poti sa procesezi lumina, ca o frunza, ca poti inflori pe interior.
    Dansatorii lui Radu Poklitaru nu sunt dansatori. Sunt niste artisti de o complexitate aparte si, de ar fi sa descrii cumva scurt, copilareste, ce dau ei, de pe scena, ai putea spune ca, si pusi la sevalet, ei ar reusi sa creeze ceva naucitor si cu valoare artistica de schimb. Pentru ca fac mult mai mult decat sa danseze. Joaca. Au dansul dar au si fetele si... uite ca realizez, iar, ceva nou, de o bucurie aparte, ca atunci cand, la un spectacol de opereta, solistii reusesc sa si "vorbeasca folosibil", sa joace.

    Asta fac dansatorii din fata noastra. Nu sunt lebedele mute, cu tutu. In fapt, sunt niste actori care danseaza si care nu vorbesc. Dar spectacolul e intreg. Si iti arata, in caz ca nu stiai, ca se poate si asa. Si-ti ridica standardele. Nasolii... De acum nu o sa mai poti accepta orice dans. De acum o sa vrei mai mult. Pentru ca ai vazut ca se poate.
    Freamatul unei lumi de dedesupt (dar nu suntem noi, oare, mereu dedesuptul unei situatii sau unei vremi, in ciuda a orice zice cronicarul?). Situatiile in care aliantele se fac si se desfac, in care etica traieste scurt, in puncte de aglutinare, si moare. In care dansatorii se ajuta de costume, de lumina, de obiecte. Magistral, chiar. Gaselnita lui Radu Poklitaru, cu coloanele care devin masinarie de cernut si triat, un concasor social, e superba - de un superb ca al ideilor lui Dali, dar fara kitsch-ul picturilor lui Dali, de dincolo de idei. Coloane intre care nu esti ars, masonic, ci te arzi. Te oferi. Salii.
    Spectacolul al doilea al serii e ca o mana de scantei aruncate pe scena, ce sclipesc intermitent, cu lumina catifelata, cu lumina neagra, cu speranta, cu invidie, cu disperare - ca in orice buchet complex al vietii. Cu o carja aortica - poarta, in spate, in dreapta scenei - dar, dupa, Radu spune ca poate fi orice, si ca ce am vazut eu acolo a mai vazut, asa, doar un medic cardiolog. E democratie, cu publicul, in spectacolele lui: fiecare intelege ce vrea - important e sa simta ca, undeva, s-a sadit o idee.
    Aplaud, pereche de maini intre perechile atat de entuziaste din jurul meu, la final, cu graba. Vreau sa dau de omul asta. Si mai vreau ceva. E ceva ca un fel de mancarime deranjanta, ca o pata care ti se pune pe creier si nu stii cum vei trai cu ea. Vreau sa revad spectacolele. Acum, cand aplaud, simt clar, deslusit, ca o piatra ce voiajeaza spre rinichi, si doare, ca vreau sa mai vad spectacolele astea, pentru ca am intrebari, pentru ca inca nu am cuprins tot, pentru ca vreau sa revad legatura, ca gest si gand, intre A si B, intre P si R.
    E extrem de ciudat sentimentul asta, cand tocmai s-a terminat un spectacol, ca trebuie luat iar la analizat, ca, poate, data viitoare, vei sti sa fii doar spectatorul si, mai apoi, doar criticul, ca vei putea, si mai apoi, suprapune toate astea, nu doar imbogatindu-te ci si explicandu-le celorlalti ceva din vraja unui spectacol reusit. De vei putea. Pentru ca e greu sa cuprinzi tot, eficient, chiar si in cartile de vraji, despre vraji. Ma ridic de la masa, cu foame. Masa buna.
    Un interviu ciudat
    Nu am posibilitatea revederii spectacolelor, acum. Cobor, oarecum frustrata, spre intalnirea cu coregraful. Ne vedem undeva pe coridorul de la cabinele artistilor, cum vine dinspre scena, ne dam mana, negociem limba in care sa discutam, il felicit. Il avem cu noi pe Costa Tovarnisky, actor la noi, la National, ce ne traduce. Cu toate astea, sunt foarte atenta la Radu si imi aduc aminte de cele cateva cuvinte pe care le stiu in rusa, el intelege, cata, romana - ne descurcam.
    Ei, si abia acum incepe al doilea spectacol al serii. Radu Poklitaru e scanteietor, eclatant. Nu eu iau interviul, si el mi-l ia mie, nu e doar al lui dansul, si mainile mele danseaza cuvintele pentru el. Imi spun ca e bine ca sunt indragostita de un alt barbat, acum - altfel, farmecul lui Radu ar fi un cantec de sirena greu de ascultat fara urmari. Asa -noi trei, cateva pahare, un pian, si, pentru timpul ce trece de acum inainte, o superba amicitie.
    Dar, inainte de noi trei, suntem "noi, mai multi", la o tigara. Coboram pentru ca baietii vor sa-si respecte viciul, si, de unde felicitarile mele mersesera la coregraf, el imi pune cheita in spate si ma rasuceste, cu un "felicitari" tradus in ucraineana, si pe care il retin pentru fix 10 minute, spre fiecare dintre dansatorii lui care trece pe langa noi. Literalmente, ma rasuceste. Dupa ce imi spusese: "nu eu, ei". Simti cand cel din fata ta minte, in astfel de momente, cand e vorba de o falsa modestie. Aici nu e.

    Si ma rasucesc cu drag, ca o floare a soarelui, de fiecare data cand Radu mai vrea sa-si bucure pe unul dintre dansatori. Mai mult, vazusem, la aplauze, cum coregraful si-a impins dansatorii in fata, la arlechin, sa ia ei aplauzele, inaintea lui. Ii si spun asta, vorbindu-i despre generozitatea - nu asa de des intalnita - a omului de teatru. E oarecum mirat ca am remarcat. Ne privim si ne vedem. In acelasi timp.
    In fapt, e un interviu ciudat. Care isi croieste singur drumul, ca un rau navalnic. Ma intreaba, inainte sa incepem: cam de cat timp avem nevoie? Stiu ca il asteapta ai lui. Ii spun: cat vrei tu, de la cinci minute la doua zile. Rade - o sa ne descurcam. Spusese simplu: eu sunt Radu. E cu un an mai mare ca mine. Si cu cateva premii. Eu, decat el, cu cateva carti. Dar, in fond, aici nu mai exista decat trei oameni care creeaza ceva, impreuna. E fantastic acest feeling, la un interviu. Ca, aici, acum, cu ceea ce deja simtim ca avem, facem, impreuna, sa se nasca ceva bun.
    Ma intreaba: nu scrii? Zic: nu. Acum un minut nu aveam idee ca nu o sa scriu. Ca nu o sa inregistez. Ca va fi altfel. Pur si simplu, nu sunt cuvinte ce vin unul dupa altul – e ce curge: povestea. Si ce va ramane in timp. E ca un experiment social de-a interviul si de-a povestitul despre dans. Am nevoie de maini, cand vorbesc cu Radu Poklitaru. Si de ochi. Si de orice altceva decat sa dadacesc un carnetel. Iar el are incredere.
    Incaperea unde suntem e placuta, si o facem repede si mai placuta, in modul acela studentesc, pe care generatia noastra il gasea firesc, acum trei decenii, indiferent de loc. Cu Costa am mai fost la chefuri, demult. Iar Radu e ca noi. Intram, aruncam repede lucrurile pe care le avem in maini, prin toate cotloanele, sunt doar doua scaune - Radu il infige pe Costa pe unul dintre ele, de parca n-ar fi el vedeta serii. Sunt gesturi mici dar, alaturi de grija lui ca trupa sa-si primeasca felicitarile, alaturi de bunavointa de a-i impinge la aplauze, alaturi de alte mici franturi, deja contureaza un om. Generos. Cald. E important.
    Cate ceva, si in cuvinte
    Cine sau ce e Radu? Unii se bat pentru el sau impotriva lui, incercand sa decreteze ca e moldovean sau ucrainean sau altele. E... dansator. Si coregraf. Cu suflet slav si international. Asta e ce e important. Arta nu are granita. Sigur, e nascut in Chisinau, din familie de balerini, studii la Perm, trece de la balerin la coregraf, de la dans clasic la modern, turnee in lume, coregrafia la deschiderea si inchiderea Olimpiadei de la Soci 2014, conduce o companie tare, "Kiev Modern Ballet", premii, unul dintre coregrafii cunoscuti de azi, ai lumii - le gasiti pe google. Ce nu gasiti, si tine tot asa de mult de el, e amprenta aparte a inelului pe care il poarta, cu pietre ce strajuiesc inedit un mijloc al bijuteriei, si felul in care sare candva la pian, pentru un scurt respiro, si cum se scuza, dupa ce imi pune si el cateva intrebari: stii, si eu iau interviu celor cu care vorbesc, sper ca nu te superi.

    Nu ma supar - dimpotriva, este ceea ce trebuie sa fie. E participare. Si schimb. Ceea ce si il face, la final, cand ii spun: hai sa facem impreuna ceva, sa colaboram, sa rada, aproband: ok, cred ca se poate, imi plac gesturile tale.Ce e drept, in preajma lui simti ca esti mai liber sa dai din maini, si nu doar ca sa suplinesti rusa.
    Il intreb cum a pregatit "Salonul 6", de a fost in vreun spital de psihiatrie, sa vada. Pentru ca am scris mult despre spitale de genul asta si cred ca a desenat bine lumea de acolo. Imi spune ca nu, ca e intuitie. In fapt, mult din ce face e intuitie - vad asta. E un pact eficient al ochiului cu mintea, garnisind totul cu multa creativitate si empatie.
    Il intreb de a dorit sa aduca tema homosexualitatii pe scena, pentru ca, in ambele spectacole prezentate seara, asta poti citi si in cheia asta. Imi spune ca, in anii de cand a pus aceste spectacole, sunt a doua persoana care intreaba asta si ca, de regula, lumea nu se gandeste la asta. Dupa mai multe fraze pe tema, imi mai spune ceva: de nu as vedea ca esti femeie, as spune ca esti gay. Zambesc. Sunt gay onorific al prietenilor mei gay. Intr-o tara cu multe accente homofobe, e bine sa ai ochii deschisi la tot ce poate submina inca putin homofobia. Si cred ca spectacolele lui ajuta si aici.
    Il intreb pe Radu si cum ajunge la un spectacol. De la muzica, de la cuvinte, de la dansatori? Spune ca de la orice. Si e ca si cum mi-as da cu palma peste frunte, cu raspunsul lui. Evident ca de la orice. E omul ce poate gasi inspiratie din orice. Pentru ca are ochi.

    Vorbim despre cultura slava, despre Vasovski, despre existenta sau inexistenta, in Ucraina, a unor teme tabu. Inteleg, de la interlocutor, ca oamenii cam stramba din nas la ce li se pare ca vine de la rusi. In rest, nu ar exista sentimentul incorsetarii. E arta. Arta e la fel peste tot.
    Sigur, am mai povestit multe in timpul in care l-am petrecut impreuna, in trei. Dar am spus ca n-are rost sa iau, sa retin, calupuri de cuvinte - nu in acest caz. Am luat mai degraba miscarea mainilor, si lumina cabinei, si sunetul cuvintelor, inainte de sens. Mult din asta explica, zic eu, ce vede Radu Poklitaru, ce duce pe scena. Generozitatea, atentia, empatia, asteptarea si rezultatul.
    Stabilim ca vom comunica pe mai departe. Imi spune: poti sa-mi scrii si in tatara - inteleg. Si asa e - a inteles. E concluzia de dupa o seara buna, cand coboram, si ii bat in ochi, cu finete si amicitie. Acum stiu cate ceva din cum vede ochiul asta. Problema e ca inca vreau sa stiu mai mult. Plec acasa cu sete - dupa a vedea iar spectacolele deja savurate, dupa a vedea altele noi, dupa a fi acolo la ei acasa, cand ele se nasc. Candva se va intampla si asta. Si, in definitiv, cred ca e recomandarea cea mai buna pe care pot s-o fac despre munca lui Radu Poklitaru: sa pleci cu sete, pentru ce va mai fi, imediat cum ce este s-a terminat.
    Ramona Balutescu
    Foto:
    Adrian Piclisan: 2, 3, 4, 5, 7
    Sergey Efanov: 6
    ,,Fotostudio na Illinskoi” Sergey Krylatov: 1, 8
    The post Radu Poklitaru - sau despre ochiul ce are dans la capatul lui appeared first on Presa Oradea.
    [...]Citeste mai departe
    Sursa: OradeaPress
  • Vandali pacifisti: Cum vor sa opreasca razboaiele vandalii din Oradea


    [2016-10-29]
    Vandalii din Oradea devin tot mai profunzi. E adevarat, nu toti. In timp ce unii au ramas inca la stadiul distrugerii bancilor si incendierii cosurilor de gunoi, altii transmit mesaje pacifiste chit ca o fac pe unde nu-i cazul. Pe indicatorul rutier de oprire montat la intersectia strazii Bradului cu Bulevardul Decebal figureaza acum mesajul "Stop War", insotit de semnul pacifismului din perioada flower-power. [...]Citeste mai departe
    Sursa: eBihoreanul
  • Meci dificil sambata pentru voleibalistele de la CSU Oradea, acasa, cu U Cluj


    [2016-10-29]
    Voleibalistele oradene de la CSU revin pe teren propriu si sambata, de la ora 13, vor sustine urmatorul joc din cadrul campionatului Diviziei A2, Seria Vest. Elevele antrenoarei Mariana Szabo-Alexi vor avea o misiune ceva mai dificila de aceasta data, urmand a intalni, in Sala Polivalenta a Universitatii, echipa Universitatea Cluj, o fosta prim-divizionara. [...]Citeste mai departe
    Sursa: eBihoreanul
  • La Cortina Cinema Digiplex, sarbatorim Craciunul cu Andr Rieu


    [2016-10-29]
    Sarbatorile de iarna vin anul acesta la Cortina Cinema Digiplex alaturi de Andr Rieu. Oradenii sunt invitati sa petreaca sambata, 19 Noiembrie 2016, de la ora 19:00,Craciunul cu Andr- o celebrare festiva ce include faimosul concert de Craciun al artistului, caruia i se alatura vestita Orchestra Johann Strauss si numerosi invitati speciali. [...]Citeste mai departe
    Sursa: eBihoreanul
  • Prinsi pe camera: Politistii oradeni intervin si amendeaza un sofer de TIR agresiv in trafic (VIDEO)


    [2016-10-28]
    Un incident petrecut, marti, pe DN 79, in apropiere de Oradea, provocat de soferii unui TIR, a devenit viral pe internet. Filmarea, care ii surprinde pe cei doi conducatori in timp ce s-au dat jos din masina si l-au injurat pe soferul unui autoturism, dar si masina politistilor ce trag TIR-ul pe dreapta, a fost realizata de un alt participant in trafic, care lauda reactia prompta a politistilor oradeni. [...]Citeste mai departe
    Sursa: eBihoreanul
  • Insemnari din casa ludaii


    [2016-10-28]
    Aceasta scriere nu este despre Zilele Ludaii, de acum o saptamana, din Serbia, ci despre Kikinda, locul care ne-a primit. Si care, doar pe langa altele, multe altele, a facut o treaba faina si din dovlecii pe care te urci sa iscodesti zarea, in Voivodina. ,,N-o sa vin cu cliseul de oameni primitori", si d-astea. […]
    The post Insemnari din casa ludaii appeared first on Presa Oradea.
     Aceasta scriere nu este despre Zilele Ludaii, de acum o saptamana, din Serbia, ci despre Kikinda, locul care ne-a primit. Si care, doar pe langa altele, multe altele, a facut o treaba faina si din dovlecii pe care te urci sa iscodesti zarea, in Voivodina.
    ,,N-o sa vin cu cliseul de oameni primitori", si d-astea. Toti oamenii sunt primitori, cand vii sa cumperi ceva de la ei de la stand. Asta nu inseamna ca povestea se aplica tuturor locuitorilor unui loc, sau ca cei care vand ceva, in locul acela, acolo si domiciliaza, ca sa extinzi amabilitatea lor si orasului care ii contine pentru scurt timp. E mai firesc sa vorbesc despre organizarea unui eveniment din care noi, o mana de ziaristi din Timisoara, am prins o zi, si despre cum am gasit orasul, si pe unii din oamenii sai.
    Ce ne leaga
    Asadar, "Zilele Ludaii", cum ar veni. Desi Kikinda, din Voivodina, Serbia, e la o aruncatura de bat (si o granita nu totdeauna zambitoare) de Timisoara, e prima data cand ajung acolo, la editia 31 a intalnirii ce sta sub semnul portocaliului. Nu trebuie sa traduc cuvantul "ludaie". Toti banatenii si chiar si un cerc mai departe de noi, toti transilvanenii stiu ca vorbim despre dovleac. Dar noi, cei de aici, din Timisoara, avem si "ludaia" in fondul principal de cuvinte, ca multe altele din amestecul acesta atat de important pentru noi, al zonei. Al euroregiunii - daca vreti.

    De multe ori spun ca felul in care faci papricasul e un liant mai important decat limba pe care o vorbesti, si ca ne leaga pe noi, aici, in coltul asta de lume, romani, unguri, sarbi, nemti, romi, cei cativa evrei ramasi, slovacii, croatii, mai abitir decat sunt legati romanii aceleiasi zone de moldoveni sau munteni.
    Nu trebuie sa se isterizeze nimeni la asta - e doar un fapt simplu al vietii - si in Kikinda simti iar asta, de la Imperiul din spate ce rasufla exact ca in Timisoara si in cladirile lor, de la croiul bisericilor si strazilor, de la bucatele de pe mesele precupetilor, de la felul in care ne cade lumina pe fete cand, trei cuvinte in romana, doua in sarba, ne intelegem cand vrem ceva, si apoi ne zambim. E un "acasa" extins - doar ca un "acasa" din care vecinii nostri au stiut sa construiasca ceva anume.

    Nu e doar treaba cu ludaile cea la care sunt atenta, cand vine vorba de Voivodina, de o vreme. Oamenii acestia de langa noi stiu sa se promoveze altfel, stiu sa lucreze uniti frumos atunci cand e vorba sa se promoveze. Si nu in nota agresiva sau inutil-spargatoare-de-bani, cum, de multe ori, s-a vazut la targurile internationale de turism, unde au ajuns delegatii de romani. In vara am participat la Timisoara la o actiune de promovare a turismului in Voivodina, si am ramas impresionata de felul placut si interesant in care au inteles sa vorbeasca despre ei vecinii nostri.
    Am intrebat atunci pe una dintre promotoare daca animozitatile de acum aproape 20 de ani, de cand cu romanii care fusesera aliati ai NATO pe cand cu bombardamentele asupra Serbiei, au mai ramas pe rol. Mi-a spus ca aia a fost deja demult si sa nu se mai gandeste in aceasta cheie. Am bagat la cap raspunsul, mi-am spus "asa sa fie" si am plecat, impreuna cu colegii, sa descoperim, in zi de ludai, Kikinda.

    Iti schimbi sau nu ceasul, la granita - e treaba ta. Ora aceea diferenta dintre Serbia si Romania e mai mult metaforica - nu simti diferentele ca intre Romania si Ungaria, sau intre Romania si Italia, spre exemplu, si, desigur, nici nu se face seara mai repede. Doar e, asa, o chestie ce a ramas. Si care, uneori, ne mai incurca in plasa unui zambet: "dupa ora lor sau dupa ora noastra" - ne intrebam, initial. Apoi "lor" devine incet - incet, "ora locala", pentru ca simtim ca "lor" e un fel de "noi". Ca suntem tare asemanatori. Desi… cred ca avem si de ce sa ii invidiem.
    Intre dovleci si mamut
    Zilele Ludaii sunt o chestie de anvergura, ce strange laolalta nu doar vanzatori si cumparatori ci si oameni de cultura, si felul unui oras de a se arata celui care vine pentru ludai, si strategia de a cuprinde totul alolalta astfel incat partile intregului sa rimeze si sa se armonizeze.
    Studiez harta, inainte de a ajunge, citesc despre obiectivele de vizitat din Kikinda, despre mamutul lor, despre moara cu cai si despre capul de turc din stema orasului. Pana la urma, sa ne amintim ca mergem la sarbi. "Cal breaz si sarb cuminte" e o expresie a noastra, ce spune ceva despre vecinul ceva mai pornit, ceva mai nabadaios, totusi, decat noi. Stema orasului contine o mana ce tine o sabie, si un cap de turc infipt in ea. S-au facut demersuri sa se schimbe asta, s-a explicat ca timpul e altul si ca "nu mai cadreaza" dar… tot stema aia a ramas. Deocamdata. (Ce sa mai spun, cand Timisoara, unde nu te mai poti scarpina undeva fara o eticheta de "viitoare capitala culturala", aniverseaza, zilele astea, cu fast, eliberarea de sub turci - desigur, tot ca mare actiune culturala). Cantonari pe care timpul ar fi trebuit sa le stearga deja. Si sa puna ludai peste tot.

    Prima tura prin oras o facem sub conducerea colegului Constantin Duma, care "stie". El e "sarbologul" nostru, si reusim sa ajungem fara peripetii majore in inima spatiului dedicat manifestarilor, de unde ne preia Milica Vukobrat, care a studiat romana la Novi Sad si care, poate mai mult ca orice, a facut sa fim in Kikinda de peste granita, acasa.
    E interesant ticaitul orasului, atunci cand au loc aceste zile de sarbatoare. Asadar, in Voivodina, in orasul acesta micut si plin de verdeata, s-a gasit, deja de 31 de ani, ceva care sa ii scoata din anonimat. De ce ludaile si de ce aici? Probabil ar fi putut fi oriunde, in toata zona noastra. Dar uite ca cineva a venit cu ideea, ea a prins, il avem si pe "Lala na ludaji" (Lala pe ludaie), si anume voivodeanul care se urca pe dovleac si vede toata Kikinda, la cat de plata e zona. Plata, dar uite ca oamenii au stiut sa-si creeze si intretina propriile legende.

    Ne foiseram putin printre statuile mari si mici in forma de ciuf (pasarea oficiala a Kikindei) si un miliard de produse in forma de dovleac (aici e inca un plus pentru organizatori - daca tot vorbim despre zile ale ludailor, atunci e firesc sa incerci sa pastrezi cata specificul povestii). Si ne-am hotarat ca vrem la muzeu. Care era si aproape, si mai era si povestea vestitei Kika, mamutul ale carui oase au fost descoperite in zona, in urma cu cativa ani.
    Toata lumea se fotografiaza, obligatoriu, cu scheletul-copie din curtea muzeului, montat, care ar fi un fel de Kika cu toate ale ei. Cel "pe bune", din muzeu, are mai putine oase dar e interesant. Si mai interesanta, insa, este povestea mamutului, la care suntem invitati sa luam parte, cu ajutorul unei proiectii si a unor ochelari 3D. Acuma, de ce se plimba mamutul pe langa o sinagoga, pentru a-l vedea cat e de mare, nu stiu, cum sinagoga locului a fost distrusa de cateva zeci de ani. Si nici cel care ne explica despre muzeu nu stie - chiar imi spune ca, in 10 ani, sunt prima care intreaba asta.

    Tot la muzeu vedem cate ceva din orice, al zonei, ca in toate muzeele de loc mic - si pictura, si silexuri, si port popular, si industrie locala, si explicatii legate de celebra "moara cu cai", pe care o s-o vedem mai tarziu. Una peste alta, un plus. M-a bucurat mult ca am putut vedea muzeul. Si ca nu am fost singurii care au intrat acolo - localnicii au stiut sa-l includa in circuitul acestor zile ale dovleacului.
    Multe culori
    Ne mai miscam cu Milica prin oras, vedem o expozitie de pasari exotice nefericite, apoi Biserica Catolica, apoi trecem pe langa milionul de chestii derivate din dovleac - placinte, seminte, uleiuri, sapunuri, decoratiuni, chiar si sepcute si palarii in forma de dovleac. Vandute de oameni cu palarii portocalii, si ei, uneori cu inscriptii doar in chirilice - dar toti rup cate o vorba si in romana, si in engleza, iar leii nostri romanesti sunt acceptati ca moneda folosibila si aici.

    Ca sa nu uitam ca suntem in Serbia, mai trecem si pe langa cate un stand cu arme de jucarie, cu tricouri nationaliste, cu diverse chestii scrise in chirilice. Oricum, noi, cei din Banat, nu avem probleme cu citirea chirilicelor. Cu armele in exces, chiar si de jucarie, eu am, si tresar chiar si cand un individ din multime trece cu asa ceva pe umar.
    Pana la pranz, Milica ne duce pe stradute de oras pe care nu sunt tarabe, admiram o superba bolta de copaci si ne gandim ca, uite, Kikinda nu are un primar-drujba, ca noi, la Timisoara… Chiar si in afara perimetrului Zilelor Ludailor, magazinele participa la bucuria orasului, decoratiunile din vitrine sunt cu dovleci, se anunta reduceri cu ocazia acestor zile. E peste tot o efervescenta placuta, cu un anumit timbru al vibratiei, care te face sa te simti tu insuti integrat in peisaj.

    Dupa masa ajungem si la primarie, sa vad stema aceea belicoasa a orasului. Apoi urmeaza jurizarea concursului de dovleci. Cel mai greu, cel mai lung - si d-astea. Colegii noteaza greutati de sute de kilograme - eu nu. Mi-e tot una. "Imens" pleaca la mine de la mai putin de 200 de kilograme. Ce e peste, e tot atata: imens. E vorba doar de spectacol, de culoare, de oamenii ce se strang in jurul dovlecilor pentru poze, de bucuria copiilor.
    O alta inima a orasului: Terra
    Se anunta castigatorii si plecam mai departe. Nu, nu e gata. Nu e asta toata Kikinda. Milica noastra ne conduce la complexul de sculpturi in aer liber Terra, o tabara ce reuneste, in fiecare an, artisti din toata lumea, si ale caror lucrari sau raman aici sau, uneori, "umbla" - unele dintre ele ajungand si la Bienala de la Venetia.

    Aici am una dintre marile surprize placute ale zilei. Niciodata nu stii unde vei da peste urmatorul om. Om aparte. Om cu poveste. Cu generozitate si bun simt. Cu caldura. Cu catei buni. Radovan e un fel de paznic-ghid la Complexul Terra. Ne primeste, in primele doua minute cautam limbaj comun, dincolo de mangaiatul cateilor. Apoi, ca banc, aparent, ca sa ne arate ca unul din catei raspunde la comenzi in toate limbile, trece pe engleza. Il intreb ceva, scurt, simplu. Si Radovan isi da drumul. Cu o engleza pe care ar invidia-o multi dintre intelectualii romani. Cu vocabular fain, pronuntie buna, idei legate coerent.
    Are 61 de ani. A facut engleza la scoala, din clasa a IV-a, intr-un ciclu experimental. A facut trei ani de facultate de stomatologie, apoi s-a lasat. A cantat la chitara. A bantuit niste ani prin Paris – dar franceza n-a invatat, s-a descurcat cu engleza.

    Stie povestile statuilor de aici, de la Terra, si ale creatorilor lor - despre fiecare ne poate spune cum e omul, cum a ajuns acolo, cam care e povestea din spatele creatiei. Ne conduce printre zecile de statui din gradini, apoi intram la parterul cladirii care era candva o fabrica si care, acum, este atelier al creatorilor. Strabatem o alta gradina plina cu forme si cu abstractiuni, ajungem sub un alt acoperis - si aici, o lume intreaga, imprastiata, si toata vizita aduce, acum, a plimbare pe fundul unui acvariu cu animale necunoscute, fata de care esti si curios, si grijuliu, sa nu se dea la piciorul tau.
    E fascinant locul. E un exemplu deosebit de fabrica ce nu a trebuit daramata ca spatiul sa poata fi reintegrat in activitatile orasului. Tabara de sculptura de la Kikinda si-a castigat, in timp, renume international. Un exemplu ce poate fi importat si la noi, mai ales ca Timisoara a primit nemeritata (dupa mine) pleasca legata de capitala aceea culturala.

    Radovan ne conduce spre poarta de metal a imensei gradini cu statui, sa iesim. Zice: Uite, aici lipseste „Arbeit macht frei”, la cum arata. Exact ce spuneam colegilor, inainte de a intra noi acolo. Dar e vorba doar de sumbrul orei din zi, care nu mai e, tehnic, zi, ci seara, si de metalul intrarii. In rest, un loc plin de suflet si de idei. Un loc pentru revenit.
    Turing si moara cu cai
    Mergem, la insistentele mele, si la "moara cu cai". Pe drum, chiar din mers, in crepuscul si aflandu-ma pe partea mai putin buna a microbuzului nostru, privirea imi e atrasa spre dreapta, de un portret al lui Alan Turing, pe o cladire. O fractiune de secunda. Dar nu am nevoie de mai mult de o fractiune de secunda pentru a il recunoaste pe Turing, o personalitate ce ma fascineaza, matematicianul ce descifra coduri in razboi.

    O rog pe Milita cu cerul cu pamantul sa-mi faca rost de o poza si, peste cateva zile, o primesc. E si Tesla alaturi, si cateva chestii pe care, in mod curent, le-ai vedea in laboratoare de fizica. Imi spune ca sunt la "Parcul Stiintific, primul in Serbia - langa, se afla Centrul pentru Formare Profesionala". Bravo, Kikinda, bravo Voivodina!
    Ajungem si la moara respectiva. Aici, forta era data de cai, ce se invarteau pentru a determina macinarea. Pe GPS, daca vei cauta folosind caractere latine, locul nu e marcat. E marcat doar un mic magazin din apropiere, ce si-a luat numele de la aceasta moara - Suvaca. Pai de ce sa fie marcat?… Si ei au decidenti de genul "nu ne vindem tara", desi ansamblul acesta ar fi interesant pentru toti strainii, fiind unul dintre cele doar cateva care au mai ramas in Europa…

    O lasam pe Milica si ziua se termina cumva brusc, ca un avion de hartie ce intra cu nasul in asfalt… Sunt frumoase locurile noi dar cel mai de pret sunt oamenii. Oamenii, ideile, firele care se tes intre oameni si idei.
    Una peste alta, Kikinda este un loc care foloseste magistral o idee in aparenta simpla: un produs al tau in care infasori orasul, pentru trei zile, si toti respira in acelasi ritm. Pui pe strada mare ce ai tu mai bun si mai de aratat. Si se pariaza pe cordialitate, pe impartire de clipe bune. Si, dincolo de dovleci, e ceea ce spune colegul Titi, cand iesim de pe poarta Complexului Terra: aici mai venim.
    Ramona Balutescu
    The post Insemnari din casa ludaii appeared first on Presa Oradea.
    [...]Citeste mai departe
    Sursa: OradeaPress
  • Vrei sa faci bani la Targul de Craciun din Oradea? Inscrie-te la licitatia pentru amplasamentele din Piata Unirii!


    [2016-10-27]
    16 noiembrie va fi ziua in care Municipalitatea va organiza licitatia cu strigare pentru locurile pe care le scoate la mezat in vederea amenajarii Targului de Craciun din acest an. Evenimentul va incepe in 30 noiembrie, iar Primaria aloca spatii pentru furnizarea serviciilor comert, alimentatie publica, baruri (ceai, apa, sucuri imbuteliate, vin, vin fiert). Conforminformatiilor […] [...]Citeste mai departe
    Sursa: StiriOradea.com
  • Incepe noul curs de interpretare si tehnica vocala, la Teatrul Regina Maria


    [2016-10-27]
    Coreea de Sud, Japonia, China, Spania, Italia si Romania sunt tarile din care provin tinerii solisti de opera care s-au inscris la a doua editie a Cursurilor de Tehnica si Interpretare vocala Masterclasses. Evenimentul va incepe vineri, 28 octombrie. ,,Interesul crescut al tinerilor din intreaga lume vine dupa succesul primei editii, cea din 2015, dar […] [...]Citeste mai departe
    Sursa: StiriOradea.com
  • The Accountant in premiera la Oradea, alaturi de alte trei filme


    [2016-10-26]
     Cinema Palace si Cinema Cortina Digiplex vin in perioada 26 octombrie - 3 noiembrie cu filme pe toate gusturile: actiune, drama, horror, animtie.



    Citeste articolul complet pe Bihon.ro [...]Citeste mai departe
    The Accountant in premiera la Oradea, alaturi de alte trei filme
    Sursa: Bihon.ro
  • Se desfiinteaza mai multe locuri de parcare cu plata, in vederea descongestionarii traficului din zona centrala


    [2016-10-25]
    Comisia de circulatie si transport rutier din cadrul Primariei Oradea a aprobat azi, 25 octombrie, trei propuneri inaintate de catre Directia Patrimoniu Imobiliar - Serviciul Parcari si Directia Tehnica, care vizeaza desfiintarea unor locuri de parcare din zona centrala. 

    Astfel, s-a aprobat desfiintarea celor 5 locuri de parcare cu plata amenajate in intersectia strazilor Bicazului-Dunarea-Eminescu si amenajarea in locul acestor parcari a unei benzi de circulatie, precum si montarea indicatoarelor "oprirea interzisa". Aceasta decizie s-a luat datorita faptului ca multi cetateni au sesizat Primaria Oradea cu privire la necesitatea descongestionarii traficului in zona mentionata, conducatorii auto având posibilitatea sa circule mai usor, cu o vizibilitate mai buna, in urma desfiintarii acestor locuri.

    A doua propunere vizeaza desfiintarea celor 13 locuri de parcare cu plata amenajate in parcul Traian pe partea stânga, vizavi de Palatul de Justitie. In urma hotârarii comisiei de circulatie, in timp ce aceste locuri se vor desfiinta, pe partea cealalta, in fata cladirii Tribunalului, parcarile existente vor fi transformate in parcari paralele cu axul drumului. Se vor putea crea astfel doua benzi de circulatie, astfel ca autoturismele care vin de pe strazile Magheru si Libertatii, precum si dinspre strada G. Enescu, sa poata vira mai usor fie spre strada Tribunalului, fie spre stânga pe lânga Romcontrol, in timp ce altele vor putea merge inainte spre strada Mihai Eminescu.

    ,,Ne dorim descongestionarea zonei din fata Palatului de Justitie, traficul de aici fiind foarte aglomerat din cauza institutiilor si scolii care functioneaza in aceasta zona, in special in cursul diminetii si la orele de vârf. Una din primele masuri pentru a fluidiza circulatia este desfiintarea acestor locuri de parcare, urmeaza sa studiem si alte posibilitati pentru descongestionarea traficului, inclusiv desfiintarea altor locuri de parcare. Conducatorii auto care vin in zona au posibilitatea de a parca in parcarea supraetajata din spatele Tribunalului, care detine 455 de locuri de parcare", a declarat Florin Birta, viceprimarul municipiul Oradea.

    Tot in cadrul sedintei Comisiei de circulatie s-a decis si desfiintarea locurilor de parcare cu plata din Piata Ferdinand, situate inaintea intersectiei cu strada Ady Endre. In urma desfiintarii acestor locuri de parcare, conducatorii auto care ies din strada Ady Endre vor avea vizibilitate mai buna din partea stânga.

     

      [...]Citeste mai departe
    Se desfiinteaza mai multe locuri de parcare cu plata, in vederea descongestionarii traficului din zona centrala
    Sursa: Primaria Oradea
  • Licitatie pentru comercianti la Targul de Craciun


    [2016-10-25]
    Primaria Municipiului Oradea si Asociatia pentru promovarea turismului din Oradea si Regiune anunta organizarea licitatiei pentru alocarea mai multor spatii pentru furnizarea serviciilor comert, alimentatie publica, baruri (ceai, apa, sucuri imbuteliate, vin, vin fiert etc.) pentru evenimentul Târgul de Craciun, ce se va desfasura in perioada 30 noiembrie - 31 decembrie 2016 in Piata Unirii.

    Obiectul licitatiei il constituie atribuirea de amplasamente pentru alimentatie publica si casute pentru activitati comerciale specifice sezonului si baruri (in casute de lemn) apartinând Municipiului Oradea, pentru desfasurarea de activitati economice in cadrul evenimentului Târgului de Craciun Oradea.

    Astfel se scot la licitatie 2 locatii pentru alimentatie publica - standuri de preparare si vânzare mâncare, 4 locatii de alimentatie publica tip Street food, 4 locatii de alimentatie publica pentru baruri, 2 locatii de alimentatie publica pentru vânzare cozonac Secuiesc, respectiv 35 de casute pentru activitati comerciale. 

    Ofertele pot fi depuse la sediul Primariei Oradea, in sala ghiseelor sau prin curier.

    Pretul de pornire a licitatiei pentru fiecare tip de activitate este stabilit conform Hotarârii Consiliului Local nr. 712/2015 privind taxele si impozitele locale pe anul 2016 - 10 lei/mp/zi, de luni - joi (18 zile) si 50 lei/mp/zi, de vineri pâna duminica (14 zile) .

    Astfel, pretul de pornire este de 27,5 lei/mp/zi, pentru activitatea de alimentatie publica in standuri proprii si 75 lei cu TVA inclus/zi, pentru casuta.

    Pasul de licitatie este de 1 leu/pas. Pretul licitat va fi cel putin egal cu pretul de pornire a licitatiei + primul pas. Plata pretului pentru teren se va face anticipat, la incheierea Conventiei de amplasare temporara.

    Plata se va face pentru intreaga perioada de desfasurare a evenimentului Târgul de Craciun Oradea.

    Ofertantii vor achita taxa de participare la licitatie in valoare de 20 lei, suma care nu se mai restituie.

    Termenul limita pentru depunerea ofertelor este de 14.11.2016, ora 10.00. Ofertele se vor depune la Serviciul Relatii cu Publicul in Sala Ghiseelor (piramida) - Ghiseele 7-14.  Sedinta publica cu strigare se va organiza la Primaria Oradea, Piata Unirii nr. 1, in data de 16.11.2016, ora 12.00.

    Detalii suplimentare gasiti in atasament.

     

     

      [...]Citeste mai departe
     Licitatie pentru comercianti la Targul de Craciun
    Sursa: Primaria Oradea
  • Viitorul pietonal al Oradiei s-a surpat. Partial... (FOTO/VIDEO)


    [2016-10-23]
    Nu este vorba despre str. Alecsandri. Planurile Municipalitatii oradene de a transforma si str. Aurel Lazar in zona fara acces pentru masini devin tot mai complexe. Aparent, va fi nevoie de o ampla cartografiere a zonei caci sub actualul asfalt zac adevarate surprize. Total neplacute. Si nu ne referim aici al conducte diverse, ci la […] [...]Citeste mai departe
    Sursa: StiriOradea.com
  • Radu Poklitaru - sau despre ochiul ce are dans la capatul lui


    [2016-10-21]
    Ii bat in ochi, in ochiul lui drept, peste care-si coboara grijuliu o pleoapa, cand vede ca-mi duc mana spre el. Simt ca o sa fie un fel de parola a noastra, pe viitor. Abia apoi pleaca. E Radu Poklitaru, cunoscutul sef al unui balet din Kiev, si ne aflam in fata Intrarii Actorilor, a […]
    The post Radu Poklitaru - sau despre ochiul ce are dans la capatul lui appeared first on Presa Oradea.
     Ii bat in ochi, in ochiul lui drept, peste care-si coboara grijuliu o pleoapa, cand vede ca-mi duc mana spre el. Simt ca o sa fie un fel de parola a noastra, pe viitor. Abia apoi pleaca. E Radu Poklitaru, cunoscutul sef al unui balet din Kiev, si ne aflam in fata Intrarii Actorilor, a Operei din Timisoara, dupa un dialog in care presa si miscarea scenica s-au intrepatruns util si bizar, cu radacini in viitor si trecut, cu fructe acum.
    Sint asa de nerabdatoare sa scriu despre Radu Poklitaru, cand se termina seara, asa de nerabdatoare... incat n-o fac inca o vreme. Pentru ca ideile se bulucesc, sa iasa, pentru ca entuziasmul e coroziv si, ca uneori, in astfel de momente, muscatura acidului ce te arde ajunge la os, dincolo de os, si te intrebi: "Oare de pun, acum, asta pe hartie, e cel mai bun ce se poate spune, e totul?"
    Povestea e oarecum ca prima mea intalnire cu "Caderea lui Icar", de Bruegel, in Bruxelles, la Muzeul Regal de Arte Frumoase - mersesem in Belgia pentru tabloul ala si, totusi, m-am foit prin tot muzeul, cu asteptare si teama, pana cand am decis ca e timpul sa intru in acea sala, ca altfel nu se mai poate. Asa e si acum - s-a strans ce trebuia sa se stranga, s-a decantat si, de nu va fi scris si dus mai departe, acum, explodeaza.

    In fapt, habar n-aveam cum va curge seara cu spectacolele de dans modern ale trupei din Kiev. Stiam doar ca am in agenda ca mergla teatru, la "Salonul nr. 6 / Underground" adica incheierea pentru FEST-FDR2016. In principiu, lumea ia repede chestia asta, ca "festival de teatru". Asa ca mi-am spus ca e cool sa merg la doua spectacole de dans modern, alese din tot "festivalul de teatru". Dar spectacolul din 30 septembrie de pe scena mare a Teatrului National din Timisoara, al companiei din Ucraina, "Kiev Modern Ballet" este, de fapt, capsuna de pe tortul oferit Timisoarei si vestului tarii de o manifestare mult mai ampla, de stai sa descifrezi literele acelea din fata anului: "Festivalul European al Spectacolului Timisoara - Festival al Dramaturgiei Romanesti". Si suntem anuntati ca este vorba despre "povesti despre umanitate, in cheia delicata a lui Cehov, despre singuratate si despre teama de a fi diferit" - pentru acea seara.
    In salonul de spital
    Vad "Salonul nr. 6". N-aveam habar cum va curge seara. Acum am. Trebuie sa dau de oamenii astia. Sa discut cu cel care a facut coregrafia. E ciudat. Iti lasa un ghimpe in suflet. Unul bun - de poate exista asa ceva. Dar ghimpe.
    Nici nu stiu ca ce vad spectacolul. Ca ziarist, ca spectator, ca un fel de schita de critic? Il vad, si pacientul psihiatric de pe scena, doctorul sau, vanturatoarea societatii, care amesteca portrete si concluzii, parca pasesc in sala, printre spectatori, cu o doza mare de schizofrenie. Acum, eu... sunt mai multi. Sunt spectatorul care ar vrea, in fras, sa vada linistit spectacolul, sunt pozarul ce trebuie sa bifeze cateva cadre bune, pentru ca despre treaba asta e musai sa se scrie, sunt si un fel de critic-chibit, care vrea sa respire gesturile, aproape facandu-le, inconstient, aproape copiindu-le, pe intern, ca si cum ai gusta o mancare, ca si cum ai incerca o haina.

    Ciudat sentiment. E ca si cum ar fi aglomeratie in mine, si omul simplu, care vrea doar sa fie lasat sa vada spectacolul, ii impinge pe ceilalti spre margine, sa pice din cuib, ca un pui de cuc - dar asta asa, cu ochii pe scena, sa nu piarda nimic.
    Renunt la pozat. Lasa ca e cine sa imi dea poze, apelez la colegul Adrian Piclisan si am rezolvat problema. Dar ce fac cu restul? E greu. Ma bucur de povestea de pe scena, cioplita prin gesturi, dar uite ca un demon in plus tot ramane, care ma face sa ma intreb cum retin dansatorii succesiunea aceasta de gesturi, cum s-a ajuns la cea mai buna dezghiocare a ideii si, cel mai mult - obsedant, aproape - ce e cu pariul la care nu stiu ce va iesi: cum exprimi mai lesne ceva, prin gest sau prin cuvant?
    Gest sau cuvant?
    Cu asta in cap, la pauza, inainte de "Underground", spectacolul al doilea oferit de trupa din Kiev, imi caut colega ce TREBUIE sa-mi aranjeze intalnirea cu coregraful. Trebuie, pentru ca altfel, simplu, o strang de gat. Stie ca nu glumesc, rezolva. Se bucura ca vreau. Ca vreau la modul asta. Ca m-a prins. Cat timp vorbesc cu Georgeta Petrovici, PR-ul Teatrului National "Mihai Eminescu", vine la noi si Ada Hausvater, managerul teatrului nostru. Imi vine s-o iau in brate, asa, adolescentin, pentru cadoul pe care ni l-a facut, pentru alegere, dar e spatiu public.
    Vorbim despre mancarimea asta noua pe care o am, o avem, despre apasarea asta, despre intrebarea ce, acum, intre cele doua spectacole ale ucrainienilor, devine mai acuta decat incalzirea globala: cuvantul sau gestul? Imi place Ada Hausvater, pentru cateva minute suntem in acelasi film, desi ea are mult mai multe, acum, pe cap. Si totusi, gandeste cu mine.
    Ea pariaza pe gest, imi spune cum vede ea cuvintele, mai cu multe sensuri, mai "tradatoare". Eu sunt prietena cu vorbele. Si sunt, acum, uimita de spusa gesturilor, de parca as veni dintr-un scaun cu rotile, de parca acum as fi invatat sa ma ridic si sa merg.

    "Cel mai mare cadou pe care il putem oferi viitorului este cultura. Cultura este singura regula care transforma jungla intr-o societate." spunea, in deschiderea FEST-FDR, Ada Hausvater, managerul Teatrului National Timisoara.Tot azi, acum, seara aceasta, vine si anuntul legat de UNITER. In 2017, Gala Premiilor UNITER se va tine la Teatrul National din Timisoara, pe 8 mai. Gala, eveniment lansat in 1991 de presedintele UNITER, Ion Caramitru, este unul dintre programele de referinta ale Uniunii Teatrale din Romania, recompensand excelenta in artele teatrale.
    ,,E un semn faptul ca reusim sa facem aceasta gala la Timisoara in anul imediat urmator nominalizarii sale la titlul de Capitala Europeana a Culturii in 2021. Noi ne-am dorit acest lucru dinainte de a fi facut public titlul. Gala Premiilor UNITER a iesit din Bucuresti pentru prima oara in 2007, la Sibiu, apoi a fost la Iasi si la Oradea, iar acum venim la Timisoara. Teatrul National din Timisoara este nu numai un monument istoric, ci si un teatru de traditie, si, de asemenea, se afla in capitala unei regiuni romanesti de traditie culturala si multietnica majora.
    Nu in ultimul rand, Teatrul National este incarcat cu reverberatii in istoria recenta a Romaniei. Toate aceste elemente ar fi facut prezenta Galei fireasca de mai demult, dar probabil ca acum a fost momentul potrivit. UNITER isi propune, prin insusi statutul sau, sa sprijine creatia si noutatea in teatru, iar Nationalul timisorean exceleaza in acest domeniu", a punctat Ion Caramitru. Da, ceea ce face Teatrul National de aici este dincolo, cu mult, in bine, de frauda multora dintre "ingramadirile culturale" ce s-au cladit, sa iasa ca numar, in candidatura orasului pentru povestea cu capitala culturala.
    Intre coloane - aproape arsi
    Incepe "Underground". Nici nu mai merg la locul meu, raman in loja Getei. Vreau sa am un ochi pe sala, un deget pe pulsul ei, pe reactiile ei. Sala freamata, participa, traieste. E ca un animal din Groapa Marianelor, care, pe intuneric, misca aproape nestiut cele o mie de prelungiri ale sale, unduind, vietuind in aproape-bezna. Si ingurgitand. Uite ca poti sa te hranesti din gest cultural, ca poti sa procesezi lumina, ca o frunza, ca poti inflori pe interior.
    Dansatorii lui Radu Poklitaru nu sunt dansatori. Sunt niste artisti de o complexitate aparte si, de ar fi sa descrii cumva scurt, copilareste, ce dau ei, de pe scena, ai putea spune ca, si pusi la sevalet, ei ar reusi sa creeze ceva naucitor si cu valoare artistica de schimb. Pentru ca fac mult mai mult decat sa danseze. Joaca. Au dansul dar au si fetele si... uite ca realizez, iar, ceva nou, de o bucurie aparte, ca atunci cand, la un spectacol de opereta, solistii reusesc sa si "vorbeasca folosibil", sa joace.

    Asta fac dansatorii din fata noastra. Nu sunt lebedele mute, cu tutu. In fapt, sunt niste actori care danseaza si care nu vorbesc. Dar spectacolul e intreg. Si iti arata, in caz ca nu stiai, ca se poate si asa. Si-ti ridica standardele. Nasolii... De acum nu o sa mai poti accepta orice dans. De acum o sa vrei mai mult. Pentru ca ai vazut ca se poate.
    Freamatul unei lumi de dedesupt (dar nu suntem noi, oare, mereu dedesuptul unei situatii sau unei vremi, in ciuda a orice zice cronicarul?). Situatiile in care aliantele se fac si se desfac, in care etica traieste scurt, in puncte de aglutinare, si moare. In care dansatorii se ajuta de costume, de lumina, de obiecte. Magistral, chiar. Gaselnita lui Radu Poklitaru, cu coloanele care devin masinarie de cernut si triat, un concasor social, e superba - de un superb ca al ideilor lui Dali, dar fara kitsch-ul picturilor lui Dali, de dincolo de idei. Coloane intre care nu esti ars, masonic, ci te arzi. Te oferi. Salii.
    Spectacolul al doilea al serii e ca o mana de scantei aruncate pe scena, ce sclipesc intermitent, cu lumina catifelata, cu lumina neagra, cu speranta, cu invidie, cu disperare - ca in orice buchet complex al vietii. Cu o carja aortica - poarta, in spate, in dreapta scenei - dar, dupa, Radu spune ca poate fi orice, si ca ce am vazut eu acolo a mai vazut, asa, doar un medic cardiolog. E democratie, cu publicul, in spectacolele lui: fiecare intelege ce vrea - important e sa simta ca, undeva, s-a sadit o idee.
    Aplaud, pereche de maini intre perechile atat de entuziaste din jurul meu, la final, cu graba. Vreau sa dau de omul asta. Si mai vreau ceva. E ceva ca un fel de mancarime deranjanta, ca o pata care ti se pune pe creier si nu stii cum vei trai cu ea. Vreau sa revad spectacolele. Acum, cand aplaud, simt clar, deslusit, ca o piatra ce voiajeaza spre rinichi, si doare, ca vreau sa mai vad spectacolele astea, pentru ca am intrebari, pentru ca inca nu am cuprins tot, pentru ca vreau sa revad legatura, ca gest si gand, intre A si B, intre P si R.
    E extrem de ciudat sentimentul asta, cand tocmai s-a terminat un spectacol, ca trebuie luat iar la analizat, ca, poate, data viitoare, vei sti sa fii doar spectatorul si, mai apoi, doar criticul, ca vei putea, si mai apoi, suprapune toate astea, nu doar imbogatindu-te ci si explicandu-le celorlalti ceva din vraja unui spectacol reusit. De vei putea. Pentru ca e greu sa cuprinzi tot, eficient, chiar si in cartile de vraji, despre vraji. Ma ridic de la masa, cu foame. Masa buna.
    Un interviu ciudat
    Nu am posibilitatea revederii spectacolelor, acum. Cobor, oarecum frustrata, spre intalnirea cu coregraful. Ne vedem undeva pe coridorul de la cabinele artistilor, cum vine dinspre scena, ne dam mana, negociem limba in care sa discutam, il felicit. Il avem cu noi pe Costa Tovarnisky, actor la noi, la National, ce ne traduce. Cu toate astea, sunt foarte atenta la Radu si imi aduc aminte de cele cateva cuvinte pe care le stiu in rusa, el intelege, cata, romana - ne descurcam.
    Ei, si abia acum incepe al doilea spectacol al serii. Radu Poklitaru e scanteietor, eclatant. Nu eu iau interviul, si el mi-l ia mie, nu e doar al lui dansul, si mainile mele danseaza cuvintele pentru el. Imi spun ca e bine ca sunt indragostita de un alt barbat, acum - altfel, farmecul lui Radu ar fi un cantec de sirena greu de ascultat fara urmari. Asa -noi trei, cateva pahare, un pian, si, pentru timpul ce trece de acum inainte, o superba amicitie.
    Dar, inainte de noi trei, suntem "noi, mai multi", la o tigara. Coboram pentru ca baietii vor sa-si respecte viciul, si, de unde felicitarile mele mersesera la coregraf, el imi pune cheita in spate si ma rasuceste, cu un "felicitari" tradus in ucraineana, si pe care il retin pentru fix 10 minute, spre fiecare dintre dansatorii lui care trece pe langa noi. Literalmente, ma rasuceste. Dupa ce imi spusese: "nu eu, ei". Simti cand cel din fata ta minte, in astfel de momente, cand e vorba de o falsa modestie. Aici nu e.

    Si ma rasucesc cu drag, ca o floare a soarelui, de fiecare data cand Radu mai vrea sa-si bucure pe unul dintre dansatori. Mai mult, vazusem, la aplauze, cum coregraful si-a impins dansatorii in fata, la arlechin, sa ia ei aplauzele, inaintea lui. Ii si spun asta, vorbindu-i despre generozitatea - nu asa de des intalnita - a omului de teatru. E oarecum mirat ca am remarcat. Ne privim si ne vedem. In acelasi timp.
    In fapt, e un interviu ciudat. Care isi croieste singur drumul, ca un rau navalnic. Ma intreaba, inainte sa incepem: cam de cat timp avem nevoie? Stiu ca il asteapta ai lui. Ii spun: cat vrei tu, de la cinci minute la doua zile. Rade - o sa ne descurcam. Spusese simplu: eu sunt Radu. E cu un an mai mare ca mine. Si cu cateva premii. Eu, decat el, cu cateva carti. Dar, in fond, aici nu mai exista decat trei oameni care creeaza ceva, impreuna. E fantastic acest feeling, la un interviu. Ca, aici, acum, cu ceea ce deja simtim ca avem, facem, impreuna, sa se nasca ceva bun.
    Ma intreaba: nu scrii? Zic: nu. Acum un minut nu aveam idee ca nu o sa scriu. Ca nu o sa inregistez. Ca va fi altfel. Pur si simplu, nu sunt cuvinte ce vin unul dupa altul – e ce curge: povestea. Si ce va ramane in timp. E ca un experiment social de-a interviul si de-a povestitul despre dans. Am nevoie de maini, cand vorbesc cu Radu Poklitaru. Si de ochi. Si de orice altceva decat sa dadacesc un carnetel. Iar el are incredere.
    Incaperea unde suntem e placuta, si o facem repede si mai placuta, in modul acela studentesc, pe care generatia noastra il gasea firesc, acum trei decenii, indiferent de loc. Cu Costa am mai fost la chefuri, demult. Iar Radu e ca noi. Intram, aruncam repede lucrurile pe care le avem in maini, prin toate cotloanele, sunt doar doua scaune - Radu il infige pe Costa pe unul dintre ele, de parca n-ar fi el vedeta serii. Sunt gesturi mici dar, alaturi de grija lui ca trupa sa-si primeasca felicitarile, alaturi de bunavointa de a-i impinge la aplauze, alaturi de alte mici franturi, deja contureaza un om. Generos. Cald. E important.
    Cate ceva, si in cuvinte
    Cine sau ce e Radu? Unii se bat pentru el sau impotriva lui, incercand sa decreteze ca e moldovean sau ucrainean sau altele. E... dansator. Si coregraf. Cu suflet slav si international. Asta e ce e important. Arta nu are granita. Sigur, e nascut in Chisinau, din familie de balerini, studii la Perm, trece de la balerin la coregraf, de la dans clasic la modern, turnee in lume, coregrafia la deschiderea si inchiderea Olimpiadei de la Soci 2014, conduce o companie tare, "Kiev Modern Ballet", premii, unul dintre coregrafii cunoscuti de azi, ai lumii - le gasiti pe google. Ce nu gasiti, si tine tot asa de mult de el, e amprenta aparte a inelului pe care il poarta, cu pietre ce strajuiesc inedit un mijloc al bijuteriei, si felul in care sare candva la pian, pentru un scurt respiro, si cum se scuza, dupa ce imi pune si el cateva intrebari: stii, si eu iau interviu celor cu care vorbesc, sper ca nu te superi.

    Nu ma supar - dimpotriva, este ceea ce trebuie sa fie. E participare. Si schimb. Ceea ce si il face, la final, cand ii spun: hai sa facem impreuna ceva, sa colaboram, sa rada, aproband: ok, cred ca se poate, imi plac gesturile tale.Ce e drept, in preajma lui simti ca esti mai liber sa dai din maini, si nu doar ca sa suplinesti rusa.
    Il intreb cum a pregatit "Salonul 6", de a fost in vreun spital de psihiatrie, sa vada. Pentru ca am scris mult despre spitale de genul asta si cred ca a desenat bine lumea de acolo. Imi spune ca nu, ca e intuitie. In fapt, mult din ce face e intuitie - vad asta. E un pact eficient al ochiului cu mintea, garnisind totul cu multa creativitate si empatie.
    Il intreb de a dorit sa aduca tema homosexualitatii pe scena, pentru ca, in ambele spectacole prezentate seara, asta poti citi si in cheia asta. Imi spune ca, in anii de cand a pus aceste spectacole, sunt a doua persoana care intreaba asta si ca, de regula, lumea nu se gandeste la asta. Dupa mai multe fraze pe tema, imi mai spune ceva: de nu as vedea ca esti femeie, as spune ca esti gay. Zambesc. Sunt gay onorific al prietenilor mei gay. Intr-o tara cu multe accente homofobe, e bine sa ai ochii deschisi la tot ce poate submina inca putin homofobia. Si cred ca spectacolele lui ajuta si aici.
    Il intreb pe Radu si cum ajunge la un spectacol. De la muzica, de la cuvinte, de la dansatori? Spune ca de la orice. Si e ca si cum mi-as da cu palma peste frunte, cu raspunsul lui. Evident ca de la orice. E omul ce poate gasi inspiratie din orice. Pentru ca are ochi.

    Vorbim despre cultura slava, despre Vasovski, despre existenta sau inexistenta, in Ucraina, a unor teme tabu. Inteleg, de la interlocutor, ca oamenii cam stramba din nas la ce li se pare ca vine de la rusi. In rest, nu ar exista sentimentul incorsetarii. E arta. Arta e la fel peste tot.
    Sigur, am mai povestit multe in timpul in care l-am petrecut impreuna, in trei. Dar am spus ca n-are rost sa iau, sa retin, calupuri de cuvinte - nu in acest caz. Am luat mai degraba miscarea mainilor, si lumina cabinei, si sunetul cuvintelor, inainte de sens. Mult din asta explica, zic eu, ce vede Radu Poklitaru, ce duce pe scena. Generozitatea, atentia, empatia, asteptarea si rezultatul.
    Stabilim ca vom comunica pe mai departe. Imi spune: poti sa-mi scrii si in tatara - inteleg. Si asa e - a inteles. E concluzia de dupa o seara buna, cand coboram, si ii bat in ochi, cu finete si amicitie. Acum stiu cate ceva din cum vede ochiul asta. Problema e ca inca vreau sa stiu mai mult. Plec acasa cu sete - dupa a vedea iar spectacolele deja savurate, dupa a vedea altele noi, dupa a fi acolo la ei acasa, cand ele se nasc. Candva se va intampla si asta. Si, in definitiv, cred ca e recomandarea cea mai buna pe care pot s-o fac despre munca lui Radu Poklitaru: sa pleci cu sete, pentru ce va mai fi, imediat cum ce este s-a terminat.
    Ramona Balutescu
    Foto:
    Adrian Piclisan: 2, 3, 4, 5, 7
    Sergey Efanov: 6
    ,,Fotostudio na Illinskoi” Sergey Krylatov: 1, 8
    The post Radu Poklitaru - sau despre ochiul ce are dans la capatul lui appeared first on Presa Oradea.
    [...]Citeste mai departe
    Sursa: OradeaPress
  • Un tichet de masa va fi de 15 lei


    [2016-10-19]
    E clar: vin alegerile. Pe langa alte masuri cu impact in randul majoritatii romanilor, decidentii de la Bucuresti au marit valoarea unui tichet de masa. Este vorba despre o crestere cu peste 5 lei, in conditiile in care la noua valoare (15 lei) se ajunge de la nivelul actual de sub 10 lei. Camera Deputatilor […] [...]Citeste mai departe
    Sursa: StiriOradea.com
  • Magia sarbatorilor de iarna la Targul de Craciun Oradea


    [2016-10-19]
    Editia a doua a Târgulului de Craciun Oradea isi va deschide portile in data de 30 noiembrie, in Piata Unirii, intr-un decor de poveste, atent amenajat pentru a aduce magia sarbatorilor de iarna in sufletele vizitatorilor. Orasul Oradea se aliniaza, astfel, celor mai mari orase europene, precum: Viena, Budapesta sau Praga, dar si celor românesti: Sibiu, Cluj-Napoca sau Bucuresti, care redau magia sarbatorilor de iarna, pe toata durata lunii decembrie.

    Târgul de Craciun Oradea este organizat de Primaria Municipiului Oradea prin Asociatia pentru promovarea turismului din Oradea si regiune (APTOR), in Piata Unirii, in perioada 30 noiembrie - 31 decembrie.

    DISTRACTIE SI ACTIVITATI

    Piata Unirii va reprezenta in acest an punctul de atractie al sarbatorilor de iarna, atât prin infatisare cât si prin activitati. Programul evenimentului va include o serie de activitati si momente specifice sarbatorilor de iarna, de la concerte de colinde, la ateliere pentru copii si casute cu cadouri pentru cei dragi. Vizitatorii vor putea admira bradul de Craciun in mijlocul celor 40 de casute de lemn, la o cana de vin fiert sau la o gustare. Nu vor lipsi nici activitatile pentru cei mici, ei vor avea parte de multe surprize, pe lânga activitatile traditionale, Atelierul Mosului, Ieslea sau Casuta lui Mos Craciun.

    Colindatorii si ansamblurile de colindatori sunt invitati sa se inscrie in programul târgului pentru a incânta vizitatorii cu cântece speciale de Craciun la adresa de email oradeaturism@gmail.com, pâna in data de 15 noiembrie 2016.

    CADOURI SI SPECIALITATI CULINARE

    Pentru ca ne dorim ca vizitatorii Târgului de Craciun sa poata sa aleaga cele mai frumoase si inedite cadouri de Craciun, saptamâna viitoare, din 24 octombrie, ii invitam pe cei mai creativi si cei mai buni producatori sa participe la licitatia publica pentru ocuparea celor 40 de casute cu cadouri. Tot in cursul saptamânii viitoare ii invitam si pe maestrii in arta culinara traditionala a Sarbatorilor de Iarna sa participe la licitatia publica pentru ocuparea celor 5 locatii de food. Data licitatiilor va fi comunicata in zilele urmatoare.

    AMENAJAREA LOCATIEI

    Piata Unirii va fi amenajata cu luminite, arcade, ornamente si brad de Craciun si va primi vizitatorii intr-un decor plin de magie care le va taia respiratia. Vor fi amenajate 5 zone: casute cu cadouri, zona de food, zona de copii, zona de distractii si scena.

    In perioada imediat urmatoare, in cadrul unei conferinte de presa vom prezenta detalii suplimentare legat de eveniment si de programul acestuia.

    Dorim sa le multumim atât sponsorului oficial cât si partenerilor acestui eveniment pentru sprijinul acordat in organizarea acestei editii a Târgului de Craciun Oradea.

    Sponsor principal: Raiffeisen Bank

      [...]Citeste mai departe
    Magia sarbatorilor de iarna la Targul de Craciun Oradea
    Sursa: Primaria Oradea
  • Insemnari din casa ludaii


    [2016-10-18]
    Aceasta scriere nu este despre Zilele Ludaii, de acum o saptamana, din Serbia, ci despre Kikinda, locul care ne-a primit. Si care, doar pe langa altele, multe altele, a facut o treaba faina si din dovlecii pe care te urci sa iscodesti zarea, in Voivodina. ,,N-o sa vin cu cliseul de oameni primitori", si d-astea. […]
    The post Insemnari din casa ludaii appeared first on Presa Oradea.
     Aceasta scriere nu este despre Zilele Ludaii, de acum o saptamana, din Serbia, ci despre Kikinda, locul care ne-a primit. Si care, doar pe langa altele, multe altele, a facut o treaba faina si din dovlecii pe care te urci sa iscodesti zarea, in Voivodina.
    ,,N-o sa vin cu cliseul de oameni primitori", si d-astea. Toti oamenii sunt primitori, cand vii sa cumperi ceva de la ei de la stand. Asta nu inseamna ca povestea se aplica tuturor locuitorilor unui loc, sau ca cei care vand ceva, in locul acela, acolo si domiciliaza, ca sa extinzi amabilitatea lor si orasului care ii contine pentru scurt timp. E mai firesc sa vorbesc despre organizarea unui eveniment din care noi, o mana de ziaristi din Timisoara, am prins o zi, si despre cum am gasit orasul, si pe unii din oamenii sai.
    Ce ne leaga
    Asadar, "Zilele Ludaii", cum ar veni. Desi Kikinda, din Voivodina, Serbia, e la o aruncatura de bat (si o granita nu totdeauna zambitoare) de Timisoara, e prima data cand ajung acolo, la editia 31 a intalnirii ce sta sub semnul portocaliului. Nu trebuie sa traduc cuvantul "ludaie". Toti banatenii si chiar si un cerc mai departe de noi, toti transilvanenii stiu ca vorbim despre dovleac. Dar noi, cei de aici, din Timisoara, avem si "ludaia" in fondul principal de cuvinte, ca multe altele din amestecul acesta atat de important pentru noi, al zonei. Al euroregiunii - daca vreti.

    De multe ori spun ca felul in care faci papricasul e un liant mai important decat limba pe care o vorbesti, si ca ne leaga pe noi, aici, in coltul asta de lume, romani, unguri, sarbi, nemti, romi, cei cativa evrei ramasi, slovacii, croatii, mai abitir decat sunt legati romanii aceleiasi zone de moldoveni sau munteni.
    Nu trebuie sa se isterizeze nimeni la asta - e doar un fapt simplu al vietii - si in Kikinda simti iar asta, de la Imperiul din spate ce rasufla exact ca in Timisoara si in cladirile lor, de la croiul bisericilor si strazilor, de la bucatele de pe mesele precupetilor, de la felul in care ne cade lumina pe fete cand, trei cuvinte in romana, doua in sarba, ne intelegem cand vrem ceva, si apoi ne zambim. E un "acasa" extins - doar ca un "acasa" din care vecinii nostri au stiut sa construiasca ceva anume.

    Nu e doar treaba cu ludaile cea la care sunt atenta, cand vine vorba de Voivodina, de o vreme. Oamenii acestia de langa noi stiu sa se promoveze altfel, stiu sa lucreze uniti frumos atunci cand e vorba sa se promoveze. Si nu in nota agresiva sau inutil-spargatoare-de-bani, cum, de multe ori, s-a vazut la targurile internationale de turism, unde au ajuns delegatii de romani. In vara am participat la Timisoara la o actiune de promovare a turismului in Voivodina, si am ramas impresionata de felul placut si interesant in care au inteles sa vorbeasca despre ei vecinii nostri.
    Am intrebat atunci pe una dintre promotoare daca animozitatile de acum aproape 20 de ani, de cand cu romanii care fusesera aliati ai NATO pe cand cu bombardamentele asupra Serbiei, au mai ramas pe rol. Mi-a spus ca aia a fost deja demult si sa nu se mai gandeste in aceasta cheie. Am bagat la cap raspunsul, mi-am spus "asa sa fie" si am plecat, impreuna cu colegii, sa descoperim, in zi de ludai, Kikinda.

    Iti schimbi sau nu ceasul, la granita - e treaba ta. Ora aceea diferenta dintre Serbia si Romania e mai mult metaforica - nu simti diferentele ca intre Romania si Ungaria, sau intre Romania si Italia, spre exemplu, si, desigur, nici nu se face seara mai repede. Doar e, asa, o chestie ce a ramas. Si care, uneori, ne mai incurca in plasa unui zambet: "dupa ora lor sau dupa ora noastra" - ne intrebam, initial. Apoi "lor" devine incet - incet, "ora locala", pentru ca simtim ca "lor" e un fel de "noi". Ca suntem tare asemanatori. Desi… cred ca avem si de ce sa ii invidiem.
    Intre dovleci si mamut
    Zilele Ludaii sunt o chestie de anvergura, ce strange laolalta nu doar vanzatori si cumparatori ci si oameni de cultura, si felul unui oras de a se arata celui care vine pentru ludai, si strategia de a cuprinde totul alolalta astfel incat partile intregului sa rimeze si sa se armonizeze.
    Studiez harta, inainte de a ajunge, citesc despre obiectivele de vizitat din Kikinda, despre mamutul lor, despre moara cu cai si despre capul de turc din stema orasului. Pana la urma, sa ne amintim ca mergem la sarbi. "Cal breaz si sarb cuminte" e o expresie a noastra, ce spune ceva despre vecinul ceva mai pornit, ceva mai nabadaios, totusi, decat noi. Stema orasului contine o mana ce tine o sabie, si un cap de turc infipt in ea. S-au facut demersuri sa se schimbe asta, s-a explicat ca timpul e altul si ca "nu mai cadreaza" dar… tot stema aia a ramas. Deocamdata. (Ce sa mai spun, cand Timisoara, unde nu te mai poti scarpina undeva fara o eticheta de "viitoare capitala culturala", aniverseaza, zilele astea, cu fast, eliberarea de sub turci - desigur, tot ca mare actiune culturala). Cantonari pe care timpul ar fi trebuit sa le stearga deja. Si sa puna ludai peste tot.

    Prima tura prin oras o facem sub conducerea colegului Constantin Duma, care "stie". El e "sarbologul" nostru, si reusim sa ajungem fara peripetii majore in inima spatiului dedicat manifestarilor, de unde ne preia Milica Vukobrat, care a studiat romana la Novi Sad si care, poate mai mult ca orice, a facut sa fim in Kikinda de peste granita, acasa.
    E interesant ticaitul orasului, atunci cand au loc aceste zile de sarbatoare. Asadar, in Voivodina, in orasul acesta micut si plin de verdeata, s-a gasit, deja de 31 de ani, ceva care sa ii scoata din anonimat. De ce ludaile si de ce aici? Probabil ar fi putut fi oriunde, in toata zona noastra. Dar uite ca cineva a venit cu ideea, ea a prins, il avem si pe "Lala na ludaji" (Lala pe ludaie), si anume voivodeanul care se urca pe dovleac si vede toata Kikinda, la cat de plata e zona. Plata, dar uite ca oamenii au stiut sa-si creeze si intretina propriile legende.

    Ne foiseram putin printre statuile mari si mici in forma de ciuf (pasarea oficiala a Kikindei) si un miliard de produse in forma de dovleac (aici e inca un plus pentru organizatori - daca tot vorbim despre zile ale ludailor, atunci e firesc sa incerci sa pastrezi cata specificul povestii). Si ne-am hotarat ca vrem la muzeu. Care era si aproape, si mai era si povestea vestitei Kika, mamutul ale carui oase au fost descoperite in zona, in urma cu cativa ani.
    Toata lumea se fotografiaza, obligatoriu, cu scheletul-copie din curtea muzeului, montat, care ar fi un fel de Kika cu toate ale ei. Cel "pe bune", din muzeu, are mai putine oase dar e interesant. Si mai interesanta, insa, este povestea mamutului, la care suntem invitati sa luam parte, cu ajutorul unei proiectii si a unor ochelari 3D. Acuma, de ce se plimba mamutul pe langa o sinagoga, pentru a-l vedea cat e de mare, nu stiu, cum sinagoga locului a fost distrusa de cateva zeci de ani. Si nici cel care ne explica despre muzeu nu stie - chiar imi spune ca, in 10 ani, sunt prima care intreaba asta.

    Tot la muzeu vedem cate ceva din orice, al zonei, ca in toate muzeele de loc mic - si pictura, si silexuri, si port popular, si industrie locala, si explicatii legate de celebra "moara cu cai", pe care o s-o vedem mai tarziu. Una peste alta, un plus. M-a bucurat mult ca am putut vedea muzeul. Si ca nu am fost singurii care au intrat acolo - localnicii au stiut sa-l includa in circuitul acestor zile ale dovleacului.
    Multe culori
    Ne mai miscam cu Milica prin oras, vedem o expozitie de pasari exotice nefericite, apoi Biserica Catolica, apoi trecem pe langa milionul de chestii derivate din dovleac - placinte, seminte, uleiuri, sapunuri, decoratiuni, chiar si sepcute si palarii in forma de dovleac. Vandute de oameni cu palarii portocalii, si ei, uneori cu inscriptii doar in chirilice - dar toti rup cate o vorba si in romana, si in engleza, iar leii nostri romanesti sunt acceptati ca moneda folosibila si aici.

    Ca sa nu uitam ca suntem in Serbia, mai trecem si pe langa cate un stand cu arme de jucarie, cu tricouri nationaliste, cu diverse chestii scrise in chirilice. Oricum, noi, cei din Banat, nu avem probleme cu citirea chirilicelor. Cu armele in exces, chiar si de jucarie, eu am, si tresar chiar si cand un individ din multime trece cu asa ceva pe umar.
    Pana la pranz, Milica ne duce pe stradute de oras pe care nu sunt tarabe, admiram o superba bolta de copaci si ne gandim ca, uite, Kikinda nu are un primar-drujba, ca noi, la Timisoara… Chiar si in afara perimetrului Zilelor Ludailor, magazinele participa la bucuria orasului, decoratiunile din vitrine sunt cu dovleci, se anunta reduceri cu ocazia acestor zile. E peste tot o efervescenta placuta, cu un anumit timbru al vibratiei, care te face sa te simti tu insuti integrat in peisaj.

    Dupa masa ajungem si la primarie, sa vad stema aceea belicoasa a orasului. Apoi urmeaza jurizarea concursului de dovleci. Cel mai greu, cel mai lung - si d-astea. Colegii noteaza greutati de sute de kilograme - eu nu. Mi-e tot una. "Imens" pleaca la mine de la mai putin de 200 de kilograme. Ce e peste, e tot atata: imens. E vorba doar de spectacol, de culoare, de oamenii ce se strang in jurul dovlecilor pentru poze, de bucuria copiilor.
    O alta inima a orasului: Terra
    Se anunta castigatorii si plecam mai departe. Nu, nu e gata. Nu e asta toata Kikinda. Milica noastra ne conduce la complexul de sculpturi in aer liber Terra, o tabara ce reuneste, in fiecare an, artisti din toata lumea, si ale caror lucrari sau raman aici sau, uneori, "umbla" - unele dintre ele ajungand si la Bienala de la Venetia.

    Aici am una dintre marile surprize placute ale zilei. Niciodata nu stii unde vei da peste urmatorul om. Om aparte. Om cu poveste. Cu generozitate si bun simt. Cu caldura. Cu catei buni. Radovan e un fel de paznic-ghid la Complexul Terra. Ne primeste, in primele doua minute cautam limbaj comun, dincolo de mangaiatul cateilor. Apoi, ca banc, aparent, ca sa ne arate ca unul din catei raspunde la comenzi in toate limbile, trece pe engleza. Il intreb ceva, scurt, simplu. Si Radovan isi da drumul. Cu o engleza pe care ar invidia-o multi dintre intelectualii romani. Cu vocabular fain, pronuntie buna, idei legate coerent.
    Are 61 de ani. A facut engleza la scoala, din clasa a IV-a, intr-un ciclu experimental. A facut trei ani de facultate de stomatologie, apoi s-a lasat. A cantat la chitara. A bantuit niste ani prin Paris – dar franceza n-a invatat, s-a descurcat cu engleza.

    Stie povestile statuilor de aici, de la Terra, si ale creatorilor lor - despre fiecare ne poate spune cum e omul, cum a ajuns acolo, cam care e povestea din spatele creatiei. Ne conduce printre zecile de statui din gradini, apoi intram la parterul cladirii care era candva o fabrica si care, acum, este atelier al creatorilor. Strabatem o alta gradina plina cu forme si cu abstractiuni, ajungem sub un alt acoperis - si aici, o lume intreaga, imprastiata, si toata vizita aduce, acum, a plimbare pe fundul unui acvariu cu animale necunoscute, fata de care esti si curios, si grijuliu, sa nu se dea la piciorul tau.
    E fascinant locul. E un exemplu deosebit de fabrica ce nu a trebuit daramata ca spatiul sa poata fi reintegrat in activitatile orasului. Tabara de sculptura de la Kikinda si-a castigat, in timp, renume international. Un exemplu ce poate fi importat si la noi, mai ales ca Timisoara a primit nemeritata (dupa mine) pleasca legata de capitala aceea culturala.

    Radovan ne conduce spre poarta de metal a imensei gradini cu statui, sa iesim. Zice: Uite, aici lipseste „Arbeit macht frei”, la cum arata. Exact ce spuneam colegilor, inainte de a intra noi acolo. Dar e vorba doar de sumbrul orei din zi, care nu mai e, tehnic, zi, ci seara, si de metalul intrarii. In rest, un loc plin de suflet si de idei. Un loc pentru revenit.
    Turing si moara cu cai
    Mergem, la insistentele mele, si la "moara cu cai". Pe drum, chiar din mers, in crepuscul si aflandu-ma pe partea mai putin buna a microbuzului nostru, privirea imi e atrasa spre dreapta, de un portret al lui Alan Turing, pe o cladire. O fractiune de secunda. Dar nu am nevoie de mai mult de o fractiune de secunda pentru a il recunoaste pe Turing, o personalitate ce ma fascineaza, matematicianul ce descifra coduri in razboi.

    O rog pe Milita cu cerul cu pamantul sa-mi faca rost de o poza si, peste cateva zile, o primesc. E si Tesla alaturi, si cateva chestii pe care, in mod curent, le-ai vedea in laboratoare de fizica. Imi spune ca sunt la "Parcul Stiintific, primul in Serbia - langa, se afla Centrul pentru Formare Profesionala". Bravo, Kikinda, bravo Voivodina!
    Ajungem si la moara respectiva. Aici, forta era data de cai, ce se invarteau pentru a determina macinarea. Pe GPS, daca vei cauta folosind caractere latine, locul nu e marcat. E marcat doar un mic magazin din apropiere, ce si-a luat numele de la aceasta moara - Suvaca. Pai de ce sa fie marcat?… Si ei au decidenti de genul "nu ne vindem tara", desi ansamblul acesta ar fi interesant pentru toti strainii, fiind unul dintre cele doar cateva care au mai ramas in Europa…

    O lasam pe Milica si ziua se termina cumva brusc, ca un avion de hartie ce intra cu nasul in asfalt… Sunt frumoase locurile noi dar cel mai de pret sunt oamenii. Oamenii, ideile, firele care se tes intre oameni si idei.
    Una peste alta, Kikinda este un loc care foloseste magistral o idee in aparenta simpla: un produs al tau in care infasori orasul, pentru trei zile, si toti respira in acelasi ritm. Pui pe strada mare ce ai tu mai bun si mai de aratat. Si se pariaza pe cordialitate, pe impartire de clipe bune. Si, dincolo de dovleci, e ceea ce spune colegul Titi, cand iesim de pe poarta Complexului Terra: aici mai venim.
    Ramona Balutescu
    The post Insemnari din casa ludaii appeared first on Presa Oradea.
    [...]Citeste mai departe
    Sursa: OradeaPress
  • Conferintele TEDx revin la Oradea


    [2016-10-15]
     La sfarsitul lunii octombrie va avea loc TEDxOradea, editia 2016, care va aduce speakeri live pe scena.



    Citeste articolul complet pe Bihon.ro [...]Citeste mai departe
    Conferintele TEDx revin la Oradea
    Sursa: Bihon.ro
  • Organizatorii festivalului Toamna Oradeana spun ca 65.000 de oradeni au vizitat festivalul (VIDEO)


    [2016-10-12]
    Peste 65.000 de oradeni s-au bucurat de evenimentele Toamnei Oradene 2016, au anuntat, marti, organizatorii festivalului. De un mare succes s-a bucurat Street Food Festival, care a atras gurmanzii cu burgeri deliciosi, preparate din peste, dinnede, deserturi, vin fiert si bere artizanala. [...]Citeste mai departe
    Sursa: eBihoreanul
  • Avertizare: Vin alegerile! PSD a lansat primele sarje de promisiuni electorale


    [2016-10-10]
    Cu doua luni si un pic inainte de sccrutinul care ar trebui sa genereze noul Guvern al tarii, social-democratii ies la rampa cu o serie de planuri pentru urmatorii ani in care, spera ei, vor fi la conducerea Palatului Victoria. Presedintele Liviu Dragnea a vorbit despre principalele directii care vor ghida eventuala guvernare PSD-ista. Astfel, […] [...]Citeste mai departe
    Sursa: StiriOradea.com
  • Ruine la lumina: Cazematele din jurul Oradiei ar putea deveni obiective turistice (FOTO)


    [2016-10-02]
    Cazematele din jurul Oradiei, parti ale liniei fortificate Carol al II-lea ce se intindea din Maramures pana in Arad, ar putea deveni obiective turistice. Primaria Nojorid ia in considerare includerea unor cazemate intr-un circuit cicloturistic si amenajarea celei mai bine pastrate dintre ele ca atractie pentru straini si pentru oradenii care vin la padure. [...]Citeste mai departe
    Sursa: eBihoreanul
  • Vin Zilele Padurii Craiului!


    [2016-09-29]
    Iubitorii de miscare in natura, de produse naturale, de muzica folk si traditii folclorice sunt asteptati in zilele de 8 si 9 octombrie la a IV-a editie a Zilelor Padurii Craiului. Evenimentul se va desfasura in comuna Rosia si va reuni mai multe actiuni locale: Festivalul ,,Straita Plina" (8-9 octombrie 2016) si Maratonul de mountainbike […] [...]Citeste mai departe
    Sursa: StiriOradea.com
  • Cariere politice intre ,,jilt si caldaram"


    [2016-09-28]
     In cartea ,,Jilt si caldaram", fostul parlamentar arata cum functioneaza mecanismul intern al partidelor politice, cand si cum intervin serviciile in lupta politica.



    Citeste articolul complet pe Bihon.ro [...]Citeste mai departe
    Cariere politice intre ,,jilt si caldaram
    Sursa: Bihon.ro