Stiri Oradea Doi

Cautare:
Selectati ziarul: Bihoreanul, OradeaPress, Ghimpele de Bihor, Informatia de Vest, Bihon.ro, Primaria Oradea, eBihoreanul, Crisana, StiriOradea.com,
50 rezultate pentru Doi.
  • Tragedie ,o femeie si trei copii ucisi pe calea ferata


    [2017-08-17]
    Potrivit Inspectoratului General al Politiei Romane (IGPR), pe magistrala 800 Bucuresti-Constanta, in halta Branesti, o minora a fost lovita de tren si a murit. In spatele trenului, la aproximativ 500-600 de metri, au fost identificate inca trei persoane decedate, fiind vorba despre o femeie si alti doi copii. In urma marturiilor mecanicului, se pare ca […] [...]Citeste mai departe
    Sursa: StiriOradea.com
  • Tata si fiu, de origine irakiana, descoperiti ascunsi intr-o autoutilitara


    [2017-08-16]
    Politistii de frontiera din cadrul Politiei de Frontiera Nadlac II, au descoperit, ascunsi intr-un spatiu special amenajat intr-o autoutilitara, doi cetateni irakieni, un barbat si copilul sau minor in varsta de trei ani. Miercuri, s-a prezentat la iesirea din tara prin Vama Nadlac II, cetateanul olandez Hagi A., in varsta de 53 de ani, conducand o autoutilitara […]
    Post-ul Tata si fiu, de origine irakiana, descoperiti ascunsi intr-o autoutilitara apare prima data in Stiri Oradea.
     Politistii de frontiera din cadrul Politiei de Frontiera Nadlac II, au descoperit, ascunsi intr-un spatiu special amenajat intr-o autoutilitara, doi cetateni irakieni, un barbat si copilul sau minor in varsta de trei ani.
    Miercuri, s-a prezentat la iesirea din tara prin Vama Nadlac II, cetateanul olandez Hagi A., in varsta de 53 de ani, conducand o autoutilitara marca Peugeot Boxer, inmatriculata in Bulgaria.
    Cu ocazia controlului amanuntit asupra autovehiculului, politistii de frontiera au descoperit, deasupra cabinei soferului, un spatiu special amenajat, in care erau ascunse doua persoane.
    ,,In urma verificarilor efectuate, s-a stabilit ca cei in cauza sunt cetateni din Irak, un barbat in varsta de 26 ani si fiul sau, in varsta de 3 ani, ambii solicitanti de azil in Romania. In cadrul primelor cercetari, cetateanul irakian a declarat ca dorea sa ajunga intr-un stat din Spatiul Schengen si a recurs la aceasta metoda deoarece nu detineau documente de calatorie pentru trecerea frontierei" a declarat purtatorul de cuvant, comisarul-sef Laura Beatrice Bondar.
    Politistii de frontiera efectueaza cercetari sub aspectul savarsirii infractiunii de tentativa de trecere frauduloasa a frontierei de stat cu privire la cetatenii irakieni, iar pe soferul olandez il cerceteaza pentru infractiunea de trafic de migranti, urmand ca la finalizarea cercetarilor sa fie luate masurile legale ce se impun.
    Post-ul Tata si fiu, de origine irakiana, descoperiti ascunsi intr-o autoutilitara apare prima data in Stiri Oradea.
    [...]Citeste mai departe
    Sursa:
  • Cat a platit Primaria ca sa-l aduca pe Pomohaci la Toamna Oradeana (VIDEO)


    [2017-08-16]
    Preotul folclorist Cristian Pomohaci, recent caterisit in urma scandalului in care este acuzat ca a corupt un minor sa faca sex cu el, ramane unul dintre cele mai exploatate subiecte de presa tabloida, care il cauta, acum, la venituri. Vezi cat a fost platit de Primaria Oradea ca sa-l aduca in urma cu doi ani la Toamna Oradeana! [...]Citeste mai departe
    Sursa: eBihoreanul
  • Noi "angajati" la Jandarmeria Bihor: doi catei rottweiler vor insoti jandarmii in misiuni (FOTO/VIDEO)


    [2017-08-16]
    Inspectoratul de Jandarmerie Judetean Bihor si-a imbogatit efectivele canine. Pe langa cei patru caini deja incadrati in Inspectorat, jandarmii bihoreni au primit doi catei. Spik si Charma, doi catei rottweiler in varsta de 7 luni fiecare, vor fi dresati pentru interventii specifice Jandarmeriei. [...]Citeste mai departe
    Sursa: eBihoreanul
  • Manual despre tradare - din capatul celalalt


    [2017-08-14]
    Nu stiu cati drepti trebuie sa fie intr-o cetate, ca ea sa nu fie distrusa. Dar cred cu tarie ca daca 100 de tineri istorici, 10 sau macar doi - trei vor gasi o sursa potrivita de informare in volumul doctorului in istorie Sergiu Soica, ,,Cardinalul Alexandru Todea in dosarele Securititii", toata zdroaba lui a […]
    The post Manual despre tradare - din capatul celalalt appeared first on Presa Oradea.
     Nu stiu cati drepti trebuie sa fie intr-o cetate, ca ea sa nu fie distrusa. Dar cred cu tarie ca daca 100 de tineri istorici, 10 sau macar doi - trei vor gasi o sursa potrivita de informare in volumul doctorului in istorie Sergiu Soica, ,,Cardinalul Alexandru Todea in dosarele Securititii", toata zdroaba lui a avut un rost.
    Chiar daca volumul nu a fost menit a pune pe masa concluzii gata mestecate, documentele prezentate aici, cele mai multe fiind note informative si rapoarte prezentate Securitatii, pana in anul 1973, legate de preotul, episcopul si, mai tarziu, cardinalul greco-catolic Alexandru Todea, vin avand atasate, firesc, atat radiografii despre omul turnat dar si despre turnatori si receptori, precum si o serie de intrebari la care cititorul, cu orizontul deja largit, prin lecturarea cartii, si le va pune si la care, poate, va si cauta raspunsul.
    Volumul ,,Cardinalul Alexandru Todea in dosarele Securitatii", aparut anul acesta la Editura Mega din Cluj, si semnat de Sergiu Soica, este un element de lucru pentru cei care vor dori sa inteleaga mai bine prigoana asupra greco-catolicilor, desfasurata nu doar de la 1948, anul interzicerii acestui cult, in Romania, ci si inainte, si tinand (aparent) pana in 1989. Volumul merge, in cele peste 800 de pagini ale sale, la anul 1973, promitandu-ni-se, macar la prezentarea din Timisoara a lui, ca va exista si o continuare, care sa se apropie de anii '80.

    Volumul a fost lansat joi, 27 iulie, la Biblioteca Universitatii de Vest din Timisoara. Au vorbit, pe langa autor, moderatorul serii, lectorul Mihai Panu, de la Facultatea de Stiinte Politice, Filosofie si Stiinte ale Comunicarii, din cadrul UVT, monseniorul Angelo Narcis Pop, vicarul general al Eparhiei Greco-Catolice de Lugoj si episcopul Virgil Bercea, conducator al Eparhiei Greco-Catolice de Oradea si nepot al cardinalului Alexandru Todea. De altfel, ierarhul a si finantat aparitia volumului, dovedind ca aceasta eparhie poate sprijini si aparitia unor carti care sa imbogateasca agonisirile pe linie fireasca ale institutiei, nu doar maculatura.
    Daca pana acum am cunoscut cum a fost viata cardinalului Todea din scrierile sale proprii sau din povestirile celor care l-au intalnit, volumul prezentat la Timisoara ne pune in fata ochilor varianta tradari, din cealalta parte, si anume cum au aratat notele care il ,,incriminau". Este o marturie deosebit de interesanta, utila atat pentru cercetatori, dar care ar putea ajuta (in caz ca ar fi citita - ceea ce nu va fi) si celor care inca ne povesesc, in tramvaie sau la alegeri, ce bine s-a trait pe vremea comunismului.
    Libertatea ca vis
    Cei care au fost FAPTUITORI, legat de aceasta felie din istoria greco-catolicilor, din ilegalitate, s-au dus, multi. In curand se vor duce si POVESTITORII faptelor. Vor ramane cartile. Daca ele nu vor fi scrise la timp, pana mai exista macar povestitori, o droaie de lucruri vor ramane ciuntit sau vor muri de tot. De aceea este asa de importanta valorificarea resurselor vii sau, mai apoi, a arhivelor. In aparenta, note seci, turnatorii la Securitate, lucruri de acum 70 - 40 de ani sunt inca in stare sa ne starneasca mai mult decat o indignare cumva aseptica, detasata. Pentru ca inca ne legam cu fire personale de oamenii dusi, de rudele si cunoscutii lor, de cei care au suferit atunci si care inca poarta suferinta, fiind alaturi, in vremurile acelea, de principalii martiri.
    Nu am ajuns sa-l cunosc pe cardinalul Todea dar i-am cunoscut cateva rude, am citit despre el, am fost in locurile unde s-a nascut, unde s-a ridicat si a locuit. Am participat la parastasul de la Teleac, la 100 de ani de la nasterea sa, in biserica improvizata ce gazduieste, acolo, slujbele greco-catolicilor. Apoi, la Reghin, la casa memoriala a lui, unde si-a trait ultimii ani de viata. Cateva din fotografiile de acum cinci ani, de la Teleac si Reghin, vor fi folosite pentru ilustrarea acestui material. Unii dintre cei pe care i-am avut alaturi atunci s-au dus si ei. Cu bagajul imens de istorie pe care il tezaurizau - unii reusind, totusi, sa faca publice o parte din marturiile lor despre anii prigoanei.

    Probabil ar fi trebuit sa citesc rece cartea lui Sergiu Soica. Ma intreb de la ce generatie se va putea citi rece, insa, acest volum. Fara sa te gandesti ca, uite, unul din oamenii pe care ii stii era urmarit si turnat, sau ca doamna cu care ai povestit prea putin candva, cand v-ati intersectat, si care mai avea atatea sa spuna, acum nu mai e. Sau fara sa te gandesti cum erau acesti turnatori, si pentru ce au ajuns ei sa sifoneze la Securitate, si cum ii incapea pielea cu dubla lor ,,fata" - aceea de pieten sau amic care se baga sub pielea ta, si aceea de sursa pentru Securitate, intr-o tradare ordinara... Si ma intreb daca va exista vreodata vreo generatie care sa nu se gandeasca la ,,profilul turnatorului", cu intrebarea ,,de ce?"...
    Citind o astfel de carte, esti ca o pasare calatoare deasupra unui oras in care nu ii e sortit sa se opreasca. Vezi mult mai mult decat daca ai fi jos, si te intrebi. Si te scarbesti. Si te induiosezi. Acum, stii. (Cat stii). Stii ca libertatea (atata cata este ea) a venit in 1989. Dar atunci nu se stia cand va veni. Stii care e suma anilor pe care i-a facut Todea in puscarie, in atatea ture de arestari si intemnitari. Dar el nu stia, pe cand era ,,bandit" in inchisoare, ca va veni gratierea din 1964. Si nu stia ca, dupa aceasta eliberare, va fi, mai incolo, dupa doua decenii, inchis iar.
    Si te induiosezi, dincolo de toata mizeria pe care o cerni, pentru a vedea aurul asta, de speranta lui Todea, exprimata mereu si mereu, cum ca Biserica Greco-Catolica Unita cu Roma, din Romania, va iesi candva la suprafata, iar. Si te uiti la ani. Si calculezi. Il auzi, citind cartea, pe Todea spunand, din puscarie, ca se va ajunge, ,,la anul", sau ,,in curand", la libertate. Si indoi degetele, numarand cati ani mai erau pana la asta. Si nu-ti ajunge o mana, nu-ti ajung doua maini.  Apoi, el iese din inchisoare, si te gandesti ca s-a linistit, si ca notele de la Securitate il vor arata drept un bland cositor de iarba, si atat, asa cum apare intr-o filmare de batranete. Dar nu, el nu s-a linistit, si, dincolo de siguranta proprie, il vezi cultivand firava mladita a bisericii, si pe mai departe, el avand si meritul de a reorganiza ce a ramas din BRU, atat in clandestinitate, cat si dupa Revolutie.
    Cat de naiv! - iti vei spune. Si totusi, cunoscandu-i viata, naivitatea lui, existenta uneori si dupa Revolutie, cand credea ca revendicarile greco-catolicilor nu se vor impiedica de ortodocsi, este frumoasa. Este speranta unui om care a avut taria de a-si pastra visul, ani si ani, purtandu-se ca si cum el ar fi dupa colt si ar putea sa se intample maine. Si insufland si altora speranta, si tinandu-i aproape de el, chiar si atunci cand, pentru a nu le face mai mult rau, nu era prezent in mijlocul credinciosilor.
    Lansarea volumului
    La Universitatea de Vest din Timisoara, lansarea cartii despre Todea si Securitate este o seara speciala. Nu pentru multi dar, cred, pentru buni, in compensatie. Lectorul Mihai Panu spune ca avem in fata ,,o tema sensibila din punct de vedere istoriografic, prin prisma pozitionarilor, mai mult sau mai putin fericite, in ultimii 27 de ani, privind importanta Bisericii Greco-Catolice in Romania, si traseul ei in intunecatii ani ai comunismului". El vorbeste si despre etica neuitarii, care ne ajuta sa nu repetam greselile trecutului, adaugand: ,,Exercitii de genul celui pe care il facem in aceasta seara sunt cat se poate de necesare". In finalul deschiderii, Mihai Panu adauga: ,,Adevarul ramane cea mai pura forma de cunoastere. Dar si cea mai dura."
    Monseniorul Angelo Narcis Pop ne indeamna sa lecturam volumul pe post de meditatie. Arata cat s-au straduit informatorii sa-l urmareasca pe Todea, sa fie intimidat si determinat sa renunte la credinta sa. Fara sa reuseasca sa il convinga. ,,Tot raul s-a transformat intr-o marturisire" - concluzioneaza vicarul general de Lugoj, aratand ca felul in care s-au aliniat, una peste alta, notele informative, este inca o recladire a istoriei.
    Inainte de a-i oferi cuvantul autorului volumului, Mihai Panu adauga ca ,,viata cardinalului Alexandru Todea este o poveste despre principii, despre valori, si, nu in ultimul rand, despre vointa".
    Sergiu Soica povesteste despre felul in care s-au strans ideile, pentru ca aceasta carte sa existe, despre discutiile cu PS Virgil Bercea, care ii povestea despre unchiul sau si despre initiativa acestuia ca lucrurile ce se leaga de dosarul de la Securitate al lui Alexandru Todea, pe care episcopul oradean il avea, sa se regaseasca intr-un volum.

    Un lucru ce a fost remarcat de Sergiu Soica drept interesant este felul in care istoria orala se imbina cu cea a documentelor, el povestindu-ne cum episcopul Bercea i-a vorbit despre modul  in care protopopul de Reghin, Alexandru Todea, a mers la Bucuresti, sa fie sfintit episcop. Ca sa ajunga de la Reghin la Bucuresti, a cumparat bilete de tren in doua directii diferite, pentru a ii deruta pe oamenii Securitatii. Soica spune ca aceeasi poveste, auzita deja de la ierarh, o gaseste spusa asa si de catre Securitate.
    Autorul ne arata ca acest volum ajuta si pentru a ii informa pe cei care spun ca, intre 1948 si 1989, BRU nu a facut nimic ca sa-si apere credinciosii. Episcopul Todea trimite memorii Statului, cerand reabilitarea BRU - chiar si din inchisoare. El trimite in total 34 de memorii Statului Roman, pentru repunerea in drepturi a Bisericii sale. Initial lui Gheorghe Gheorghiu Dej, dar si lui Nicolae Ceausescu, si chiar Elenei Ceausescu, de ziua de nastere a lui Nicu Ceausescu, sperand sa dea, poate, de o mai mare deschidere. Doua dintre acele memorii figureaza si in acest volum.
    Sergiu Soica spune, la prezentarea cartii, despre ,,frica care a fost mereu langa acesti oameni", si chiar despre o forma de aparenta paranoie. Ne povesteste despre un pulover pe care Todea l-a dat lipsa din camera sa, si despre felul in care acesta s-a dus la Securitate sa reclame aceasta lipsa. Hatru, autorul ne spune ca, initial, citind despre acest lucru, s-a gandit ,,Cat de paranoic, sa mearga sa spuna ca i-a lipsit o haina!" Dar tot el realizeaza, mai departe, ca Todea gandise bine demersul, explicand ca nu voia ca acea haina sa apara cumva intr-un loc necuvenit si sa-l incrimineze legat de vreo crima sau vreun furt.
    Au fost 73 de informatori care au raportat despre Todea, si 34 de ofiteri ai Securitatii ce primeau notele informative si dadeau directivele legat de ce intrebari sa i se puna si cum sa se actioneze mai departe. O armata de oameni.
    Ascultandu-l pe Sergiu Soica si statistica prezentata de el, despre zeci de informatori si zeci de gradati ai Securitatii, platiti sa pandeasca un om, imi vine in minte povestea dintre Stalin si papa Pius al XII-lea, cand era vorba ca Sfantul Scaun sa participe la tratativele de pace din timpul Razboiului Rece, cand Stalin a  intrebat ,,Dar cate divizii are papa?" Se spune ca, in 1953, la moartea lui Stalin, papa Pius al XII-lea a spus ,,Acum va vedea cate divizii avem". Si Securitatea a vazut ca Biserica lui Todea a iesit la lumina. Securitatea si-a schimbat, de atunci, numele, in SRI, a desecretizat dosare. Intrebarea, legata de munca platitilor ei, a ramas, uneori, intacta, si acum: ,,Pentru ce?"
    Mihai Panu spune ca vorbeste din perspectiva unui outsider, dar care este foarte sensibil la istoria Bisericii Greco-Catolice, si readuce vorba despre frica: ,,Fricile de azi sunt anxietati, ce experimenta Todea era frica pura, plenara (…) – e incomparabil ceea ce simtim noi, acuma, din comoditatea sec XXI, fata de experientele atroce pe care le-au avut elitele clericale ale Bisericii Greco-Catolice in acele vremuri".
    Prea Sfintia Sa Virgil Bercea explica celor care nu stiau ca Alexandru Todea a fost fratele bunicii sale materne, si ,,persoana ce mi-a marcat cel mai mult viata". Ne-a povestit si el cateva dintre lucrurile pe care le stia de la prima sursa, din viata lui Todea.

    Aflandu-ne la Timisoara, ierarhul ne spune ca, prin anii 1983-84, de la Vatican se lua legatura cu Romania, si un cardinal a vrut sa-l intalneasca pe Todea. Pentru a-i deruta pe securisti, Todea a mers de la Deda la Constanta si, prin Craiova, la Timisoara, unde, in Dom, a dat de un om ingenunchiat, care l-a luat si dus intr-un lan de porumb, unde a stabilit cu respectivul cardinal ca voiau sa numeasca un nou episcop catolic in Romania, si apoi a ajuns Ioan Robu, actualul mitropolit de Bucuresti, episcop. S-a stabilit si ca ultimul episcop greco-catolic, care va ramane in viata, va sfinti un episcop, pentru continuitate.
    S-a ajuns iar la notiunea de frica si cum Todea spunea ca e imposibil sa stapanesti frica. PSS Bercea ne da exemple de alte persoane care fusesera intemnitate, dintre cunostintele sale - pentru ca au fost prezente la o liturghie, sau pentru ca au dus o scrisoare undeva. La ani grei de puscarie.  Ne spune despre un om care, din decan al unei facultati de drept, a ajuns vanzator la Plafar. ,,Valori ale Romaniei au fost distruse sistematic, in acea perioada" - spune el. ,,Acum incearca sa se oculteze unele adevaruri. (…) Cred ca merita acest efort, pentru ca uitarea este cea care ucide. Neuitarea este cea care ne da posibilitatea sa mergem mai departe, sa facem cativa pasi".
    Un gest frumos din partea ierarhului oradean e ca aminteste o alta vizita a sa in Universitatea de Vest din Timisoara, povestind ca a mai intrat candva aici, tot la o lansare de carte, impreuna cu IPSS Nicolae Corneanu. Vorbeste despre UVT ca despre ,,un templu al culturii, al stiintei si al studiului" - la care, completez eu, s-ar putea adauga si alteritatea, aplecarea spre cel care nu e primul, spre minoritar, indiferent de care natura este acea minoritate, pentru a ii face auzita parerea si analizate doleantele.
    Ierarhul adauga ca, la acea vizita in UVT, era prezent si episcopul Alexandru Mesian, al Lugojului, care, din diverse pricini, nu a putut fi si acum, in 2017, langa noi, dar care se bucura si el de aceasta carte, si ne transmite salutul lui.
    Interventia PSS Virgil Bercea a bucurat asistenta, inca fiind destui ramasi, in Timisoara, carora sa le tresara inima, cu drag, la numele mitropolitului ortodox de pie memorie, Nicolae Corneanu. Ceea ce mi-a dat prilejul ca cele cateva cuvinte rostite sa inceapa exact cu evocarea acelei zile de 27 iunie 2008, cand, in sala de sub Aula Magna a UVT, s-a lansat Biblia Vulgata - aparuta tot sub ingrijirea ierarhului oradean.
    Preiau ideea serii, legata de temeri, aratand ca frica nu s-a sfarsit, pentru familia lui Todea, nici acum, pe timpul Noii Securitati, a SRI-ului. Spunand - nu aratand. Exemplele concrete, spre aratare, vor veni mai tarziu, atunci cand se va putea - deocamdata e doar afirmatia: ca si procuratura, si oamenii cu filajul, au ramas ancorati - parte din ei - in practici folosite si pe vremea lui Alexandru Todea, care sa te faca sa te intrebi ,,pentru ce?"
    Sergiu Soica spune, raspunzand la o intrebare din sala, ca sansa BRU de a fi mai vizibila, cu istoria sa, in marea istorie, ar fi ,,Sa aparem in manualele de istorie, sa dispara Esca si sa apara cate un cardinal".
    Tot pornind de la o intrebare, PS Virgil Bercea arata: ,,Din tot ceea ce am primit de la CNSAS, absolut nimica nu am cenzurat. (…) Ar fi interesanta perioada anilor 80, dar ea nu trebuie sa ne inspaimante la ora actuala – e sora Ionela, cu cei trei episcopi. (…) Nu e necesar sa nu apara - din contra. Le intelegem deja prin alta perspectiva".

    Intr-adevar, puncte nevralgice ale Bisericii Greco Catolice de la noi, care inca nu si-au gasit rezolvarea in casa proprie, d-apoi sa o vezi (pe aceasta, rezolvarea) in Wikipedia sau in alte medii benigne. Si asa si este, numele surorii Ionela  (in viata, dar traind extrem de retrasa, la Bucuresti) aparand de cateva ori in aceasta carte, in ciuda disensiunilor la care s-a ajuns intre ea si Todea, ceea ce a facut ca existenta ei sa devina un subiect tabu pentru multi dintre greco-catolicii de azi.
    Tot PS Bercea vorbeste, invitat de cineva din sala, despre notiunea de ,,biserica nationala", perimata astazi - cum spunea el. ,,Sunt lucruri depasite, din punctul de vedere al Bisericii Catolice". El arata ca lucrurile evolueaza de asa natura ca bisericile nu vor mai dori sa se cheme ,,biserica nationala". Nici noi nu dorim". A continuat sa explice detasarea catolica, in ciuda faptului ca, pana in 1948, atat BRU cat si BOR erau considerate biserici nationale ale Romaniei, sugerand ca si ortodocsii vor ajunge sa gandeasca la fel. Din spatele salii a primit un zambet nostalgic - aceeasi naivitate frumoasa, ca a lui Todea, cand visa libertatea. Aceeasi deschidere, cu mana intinsa, spre celalalt, pe care ortodocsii nu o baga in seama, ca atunci, in 2008, tot in acest complex de cladiri al UVT, cand ne vorbea, de fata cu IPSS Nicolae Corneanu, PSS Alexandru Mesian si monseniorul Angelo Narcis Pop, despre ecumenismul fata de ortodocsi. Si, exact ca atunci, cu noua ani si o luna in urma, mi-a venit intrebarea: ,,Si ursul stie?" Atunci am pus-o. Acum, nu.
    Se vede ca, in ani, la multe am ajuns sa avem acelasi fir al gandirii, pentru ca replica urmatoare a ierarhului a fost, tot exact ca atunci, despre ecumenism si erezie… ,,Ecumenism - sunt multi dintre ortodocsi, unii usor fundamentali, care spun ca e cea mai mare erezie a secolului. Pai daca ne gandim la noi in Transilvania, la dumneavoastra, aici, in Banat, mai exista familie pura ortodoxa, pura greco-catolica, pura romana? E asa de relativ! Si atuncea ecumenismul de baza, fundamental, sensul ecumenismului se traieste acolo, in familie."
    Uneori, naivitatea, dorinta de a vedea ganduri bune in celalalt, chiar daca ele nu exista sau exista extrem de rar, e dovada de marinimie (macar cea institutionala). Speranta colaborarii cu autoritatile, speranta (uneori - si la Alexandru Todea, si la Virgil Bercea) de a nu mai fi urmariti, dorinta de a intelege si a aseza logic relatiile cu autoritatile statale, cu ortodocsii - aceleasi. ,,Astia doi parca ar fi rude" - imi zic. Pana la urma, poate chiar exista o genetica a naivitatii bune, a prostiei fata de celalalt, invaziv, cotropitor, aberant, o iertare a lui. Si poate tocmai aceasta naivitate slefuieste cheia sperantei ce, pana la urma, cine stie, mai deschide si usi, la finele zilei…
    Tot despre conceptul de ,,national" spune cateva cuvinte si Mihai Panu, explicand ca acesta a ramas mic si ca, in ceea ce priveste relatiile dintre culte, ecumenismul ii pare directia buna.
    Sifonari. O mica parte a lor.
    Dintr-un volum de 800 de pagini, e greu sa alegi doar cateva fragmente, edificatoare. Am luat, totusi, cateva, din aceasta masa clisoasa de turnatorie. Unde, dincolo de ce spunea Todea despre Stat sau despre Biserica, era urmarit ce mananca, ce afectiuni isi trateaza, ce carti cumpara. Cu putine completari, pe langa, aceste fragmente - isi va face, in rest, fiecare parerea sa despre cum a fost cu informatorii si cu cele informate.
    Ce ramane dupa ce parcurgi un astfel de fragment? Un informator vine, dupa o discutie cu cineva, cu ideea aceluia, consemnata pentru Securitate: ,,Todea Alexandru ca si Pop Iosif sunt urati, ingamfati, invidiosi, imorali" - ar fi spus un preot refuzat de la hirotonire, lucru spus de alt preot sursei, in martie 1970. Si totusi, cine a facut hirotonirea, cum acela refuzat e prezentat drept preot?
    *
    ,,In ziua de 11 august 1946 la slujba religioasa de la biserica grecocatolica, dl protopop Todea Alexandru a rostit o cuvantare prin care a atatat opinia publica contra autoritatii politienesti, dupa cum urmeaza: ,,Agenti secreti sunt dupa mine si vreau sa ma aresteze. Aici in biserica se spune numai adevarul, usile bisericii sunt largi deschise si poate sa vina orisicine sa ne asculte. Am suferit 5 ani, vom suferi o luna, jumatate de an, sau ani. Insa, dupa aceea va fi iar fericire, fericirea noastra /facand aluzie la regimul manist/" - arata o nota informatia din 12 august 1946.
    *
    ,,In ziua de 10 noiembrie 1946 cu ocazia slujbei religioase de la biserica greco-catolica, dl protopop Todea Alexandru din altarul bisericii a tinut o predica animata de idei politice anti-democratice. Dupa ce a facut introducere cu citate din Sfanta Evanghelie, subiectul incetul cu incetul a deviat, astfel a ajuns la un moment dat la descrierea unui ochit.
    Vorbea despre ochiul constiintei, despre ochiul lui Dumnezeu. Ochi ce face comparatii in anumite cazuri de mantuire prin acest ochi. Dl protopop Todea conclude cu intrebarea ,,Cu cine sa votam?". Frenetic si plin de entuziasm raspunde tot el. Au ,,sa votam cu cine ne dicteaza ochiul". Deci ochiul constiintei, mestesugit in ochiul din listele de votare.
    Dupa terminarea slujbei religioase, toata lumea se intreba ce a fost azi cu parintele Todea."
    Se pare ca politica se facea si atunci in BRU, dar, ca si acum, ceva mai fin decat in BOR.

    *
    ,,Raportat cu nr. 1004
    din 17 octombrie 1946
    E x t r a s 1 7
    Copie
    In ziua de 10 octombrie 1946 dr. Nicoara Eugen si cu protopopul Todea Alexandru sau deplasat in comuna natala a lui Todea, Teleac. Unde au facut propaganda manista. La cateva zile au mers in acea comuna in propaganda B.P.D.-ului18, taranii le-au raspuns ca lor are cine sa le spuna, ca au oameni mai destepti, ca Nicoara si Todea".
    *
    ,,20 octombrie 1964
    Agent: ,,Marinescu Ioan"
    Privind aspectele mai importante rezultate din continutul materialelor informative din Dosarul individual nr. 1220.
    (…) Tot Todea la intrebarea femeii daca nu-i nadejde ca biserica sa fie libera iarasi, a raspuns: ,,Dumnezeu stie ce va fi, are toata nadejdea ca pe anul viitor sa fie mari schimbari, ca biserica greco-catolica sa fie iarasi libera. Va incepe modesta si saraca, dar prin suferinte se va intari, putini au fost la poala crucii lui Cristos, dar au invins paganii si necredinta".
    Tot Todea a afirmat: ,,ca la Teleac l-a vizitat tot poporul, chiar si invatatorii. La Reghin fostii lui credinciosi il ajuta, il privesc cu drag, il roaga sa-i viziteze. Inca n-a inceput vizitele ar fi prea multe si ar produce impresie, s-ar sesiza ortodocsii si autoritatile, cine vrea sa-l vada poate veni la el". (…)".
    *
    ,,Primeste: Locotenent Colonel Bota G.
    Sursa: ,,R. 25" Strict Secret
    Data: 07.X.1969
    (…) Intrebat de mine despre sora Ionela, a ridicat din umeri. Ce sa zic? Sora Ionela e o problema aparte si ostiile care au sangerat e o problema aparte. Nu stiu ce sa zic. Dumnezeu trebuie sa aduca dorinta.
    A spus ca cele doua, ostiile au fost restituite sorei Ionela. El a primit numai o parte din purificatoarele sangerate."
    *
    ,,Sursa de incredere
    30.I.1973 Strict Secret
    ,, E p i s c o p u l T o d e a" 4 2 9
    Fire vicleana. Apare rar in strada. Sfidator in legatura cu sfintirea bisericii din Teleac. Sabotajul lui din ziua Sfintirii s-a simtit - la indemnul lui - lumea nu a mers la biserica - e vorba de adeptii lui. Totusi sfintirea s-a facut. Dupa mine: este un criminal, un sabotor. Unul care uraste poporul nostru muncitor.
    Pana cand!"
    *
    ,,24.IV.1973
    100/F. Gh.
    Sursa de incredere Strict Secret
    (…) (N.n.: Preotul Husar Roman) Mi-a spus ca regreta ca n-a facut trecerea la ortodoxie la inceput, in 1948 si ca daca ar fi facut-o atunci, alta intorsatura ar fi luat unificarea bisericeasca, el ar fi stiut cum sa manevreze destinele bisericii. Are de gand ca in sarbatori sa mearga la Voiniceni, sa-i ceara preotului Somfalean sa spuna dupa slujba, cateva cuvinte credinciosilor, ca un fel de adio. I-am recomandat prudenta. A facut si remarca urmatoare: ,,n-avem lipsa de Todea. Avem toate prerogativele in afara de aceea de a hirotoni preoti. Autoritatea episcopala nu-i necesar s-o recunoastem in mod public. El nu va merge la Todea. Daca Todea are nevoie de el, sa vina Todea la Husar".
    Targu Mures la 24.V.1973 ,,Liviu Oltean"
    Nota Biroului:
    Nota este furnizata conform sarcinilor. Husar Roman se afla in atentia S.I. Informatorul a fost instruit cum sa procedeze in continuare pentru a se mentine starea existenta intre semnalat si Todea. Prin alte surse si metode, se vor initia masuri de catre Serviciul I pentru adancirea neintelegerilor existente intre cei doi si stimularea lor.
    - Materialul s-a exploatat la dosarul de urmarire informativa a celor doi. Aspectele se vor exploata si in cuprinsul unui raport catre Directia I-a.
    Lt. Col. Florea Gheorghe"
    *
    ,,30 mai 1973
    100/F. Gh. Strict Secret
    Sursa de incredere
    (...) Todea m-a recunoscut si m-a intrebat de scopul vizitei. I-am spus ca am iesit din spital si fiindca banii primiti de la el mi-au folosit la medicamente si spital, i-am adus drept recompensa cateva carti si fiindca data trecuta am uitat sa-i multumesc pentru darul in bani, acum ii aduc multumirile mele. M-a invitat in camera. Pe masa avea un aparat de radio-tranzistor, oprit din mers, dar se vedea ca era fixat inainte de a-l opri pe unde scurte.
    (...) ,,Persecutia bisericii greco-catolice este unica in istoria bisericii, e de lunga durata, a decedat intreg episcopatul initial, a lipsit un act normativ a desfiintarii bisericii. Intreg episcopatul greco-catolic din 1948 a murit cu moarte de martir, exclusiv pentru cauza bisericii. N-a fost nici un compromis, nici o defectiune de la credinta. Iata cea mai frumoasa moarte pe care mi-o doresc si mie, o moarte pentru cauza credintei".
    (...) Eu am fost de sapte ori in inchisori si nu am tremurat. Husar are momente de slabire a rezistentei fizice si e capabil de tradare a cauzei bisericii. Eu nu-l ocolesc totusi. Cand am fost la Dogaru, la locuinta acestuia (de altfel nici nu era acasa parintele Dogaru) n-am stiut ca Husar locuieste in apropiere. Totusi, este cuviincios ca Husar sa se apropie de mine, iar eu nu ma voi indeparta de el. fiecare raspundem personal pentru faptele noastre si eu nu voi implica pe nimeni daca voi fi arestat. Dar se cuvine sa pastram decenta in relatiile dintre noi. Eu am cautat pe episcopul Hossu si nu el pe mine - desi poate n-as fi fost obligat sa fac acest pas eu, fiind cu aceleasi puteri episcopale investit si poate ca prudenta m-ar fi indemnat sa nu ma expun la lumina. Am facut-o si bine am facut. (...)".

    *
    ,,[1 octombrie 1964]
    Excelentei Sale Domnului GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ, Presedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Romane
    (...) Sunt si eu unul dintre episcopii consacrati dupa 1948, apoi arestat si anchetat si condamnat. Si am fost pus in libertate prin Decretul Consiliului de Stat nr. 411/1964. Pentru acest fapt, Va multumesc, Domnule Presedinte, din toata inima si consider masura guvernamentala de gratieri ca un act de mare intelepciune si un semn ca vreti sa vindecati ranile si sa strecurati bucurii in locul durerilor. Simt si eu aceasta bucurie, dar mai am o rana in suflet, cauzata de faptul ca Biserica Greco-Catolica nu are libertatea legala, desi nu este nici o lege contra ei, si astfel eu n-am posibilitatea in tara romaneasca sa fiu preot catolic cu limba liturgica romana, n-am posibilitatea sa ma incadrez intr-o activitate conform pregatirii si convingerilor mele religioase. Pentru acest ideal m-am pregatit 25 de ani si as fi foarte fericit. Domnule Presedinte, sa inlaturati piedica ce sta in calea lui. Ati rezolvat probleme cu mult mai spinoase, si-L rog pe Dumnezeu sa Va ajute si in cazul acesta."
    Ne mai raportam la evenimente trecute?
    Asadar, ,,citit rece" - spuneam mai sus... Dar in cartea asta descopar cunoscuti ai mei, prieteni, urmariti de la nastere, despre care se face referire uneori, nu cu numele, dar stiu despre cine e vorba. Il intreb azi, cand scriu, pe unul dintre ei, daca si-a dat seama cine ii turna familia - spune ca despre macar unul e clar cine era, dar ca a fost invatat de mic ca aceste lucruri se vor intampla. Apoi toate celelalte lucruri, despre Cardinalul Todea, ce mi-au fost povestite direct, de rudele sau cunoscutii lui...
    Daca istorici de dupa noi vor putea ,,citi rece" aceste marturii, ii felicit. Simt, insa, ca acel timp inca nu e aici. Si inca am multe intrebari, ridicate de cartea asta - si raspunsurile poate vor veni in timp, din urmatorul volum legat de Alexandru Todea si Securitatea, din povestirile altora, din alte carti. Poate volumul urmator va fi realizat si cu mai multa grija pentru explicarea, macar pe scurt, in josul paginii, acolo unde informatorii prezinta aspecte neadevarate, pentru indicii de nume si localitati, care au si inexactitati, sau pentru citarile incomplete - chiar daca volumul omagial dedicat lui Todea de episcopul Bercea prezinta fotografii fara sa fie trecut anul, acesta nu este un motiv pentru care, la preluarea lor, sa nu se incerce, totusi, o plasare in timp. Dar, cu siguranta, un nou volum va fi tot asa de util si binevenit, ca si acesta, in a aduce mai multa lumina in istoria BRU.
    Binele nostru personal nu e un fruct pe care sa-l mananci singur. Istoria Romaniei, cea din granitele de azi, din ultimii 300 de ani, nu va fi niciodata completa fara istoria BRU. Iar intelegerea noastra fata de o anumita perioada are, fireste, implicat si criteriul proximitatii, ca la receptarea stirilor din presa. O catastrofa cu 200 de victime, din fundul Africii, va misca mult mai putin un cititor din Romania, fata de o deraiere de tramvai, in orasul lui, chiar daca nu s-a ajuns decat la rani superficiale. Ma intreb daca, azi, felul in care greco-catolicii au suferit, ceva mai mult de 40 de ani, in secolul trecut, mai poate genera empatie unui scolar, student, istoric sau simplu cititor, ce nu are rude sau prieteni credinciosi ai BRU.

    De fiecare data cand citesc despre o drama istorica, ma gandesc ce varste aveau bunicii mei, parintii mei sau eu, atunci cand au avut loc, de sunt mai recente. Si cum traiam noi, atunci, si daca am aflat despre povestea respectiva, si daca ne-a adus o clipa de doliu in suflet. Tot asa cum, absolut intotdeauna, de o vreme incoace, cand aud despre ,,dizidenta lui Adrian Paunescu" fata de autoritatile statale, aduc exemplul cardinalului Todea, si al ,,magicului an 1964". Stiu putine date din cap, dar anul acesta l-am tinut minte. Marea iesire din puscarii. Cea fizica.
    Atunci cand sursa ,,Liviu Oltean" turna Securitatii ca cineva spusese ,,n-avem lipsa de Todea", in aprilie 1973, erau zile reci in Timisoara mea. Un om isi castiga parizerul turnand la Securitate pe altii, departe de noi, in Mures. Eu ma nascusem de o zi, la Timisoara, in Ronat, prematur. Mama era din Mures, abia mult dupa ce s-a dus si ea am aflat ca fusese botezata greco-catolica. Tehnic, in acel aprilie 1973, ea era credincioasa episcopului Todea. Nu am auzit absolut niciodata nici un cuvant de la ea despre greco-catolici. Ma intreb, iar, cu cartea lui Sergiu - oare ea stia? Stia despre puscaria lui Todea, despre iesirea din inchisori, despre efortul de a tine vie, chiar in catacombe, si Biserica ei? La 9 ani vizitam prima data Castelul Huniazilor, eram in curte, ridicasem o piatra, ca amintire. Una dintre invatatoare (nu a mea, a mea nu a fost si nu e tampita) mi-a spus, ironic: ,,Doar nu crezi ca piatra aia e de pe vremea lui Iancu de Hunedoara?" I-am raspuns: ,,Nu, pietrele sunt, de fapt, cu cateva milioane de ani mai vechi. TOVARASA". In anul acela, Todea era arestat iar.
    Istoria este un animal ciudat. Pleaca, aproape fara sa realizezi, de la o adiere a zilei de azi, aproape imperceptibila, ca o samanta de floare-de-piatra, de langa tine, si nici nu stii cand a crescut, si ti-a pus ghiulea de picior, si, mai apoi, te trezesti dialogand cu Iona, in burta pestelui. Si a timpului. Fericiti cei care, chiar gresind, in sperantele sau chiar in demersurile lor, au avut, totusi, constiinta ca ceea ce fac e, chiar din clipa respectiva, parte din istorie, si ca sunt datori istoriei ce se va asterne mai drept, candva, cu fapte care sa-si aiba un loc luminat, acolo.
    Ramona Balutescu
    *Volumul ,,Cardinalul Alexandru Todea in dosarele Securititii" a fost prezentat sambata, 5 august, in Reghin, la Biserica Greco Catolica Adormirea Maicii Domnului din Cartierul Libertatii, la ora 17.00.
    The post Manual despre tradare - din capatul celalalt appeared first on Presa Oradea.
    [...]Citeste mai departe
    Sursa: OradeaPress
  • S-au grabit pe ploaie si au rupt un stalp de electricitate la Ceica (FOTO)


    [2017-08-14]
    Comuna Ceica are o atractie ,,turistica" temporara: o masina avariata langa un stalp de electricitate care a fost doborat. De masina cu pricina. Localnicii spun ca accidentul s-ar fi prdus in timpul vremii ploioase din weekend. Autovehiculul circula dinspre Oradea, in el aflandu-se doi tineri. Probabil si din cauza vitezei, soferul ar fi pierdut controlul […] [...]Citeste mai departe
    Sursa: StiriOradea.com
  • Forte proaspete, autohtone, pentru CSM U Oradea


    [2017-08-13]
    Doi jucatori de la LPS Bihorul intregesc colectivul pentru sezonul 2017 / 2018 al CSM U Oradea. Ambii au fost ,,crescuti" de Valeria Scheiner. ,,In varsta de 26 ani, inalt de 1,98 metri, Sergiu Pop este un jucator ce poate sa acopere mai multe pozitii. El s-a dovedit a fi un component deosebit de util […] [...]Citeste mai departe
    Sursa: StiriOradea.com
  • Violente rasiale in SUA. O femeie a fost ucisa dupa ce un individ a intrat cu masina in multime, iar doi poltisti au murit dupa ce elicopterul lor s-a prabusit (VIDEO)


    [2017-08-13]
    Stare de urgenta, in Charlottesville, Virginia, dupa ce o masina a intrat in multimea formata din protestatari fata de mitingul extremei drepte, ranind zeci de persoane si ucigand o femeie de 32 de ani. Doi ofiteri ai trupelor de patrula din Virginia au murit dupa ce elicopterul in care se aflau s-a prabusit, in timp ce executa o misiune pentru a asigura siguranta publica in timpul protestelor. [...]Citeste mai departe
    Sursa: eBihoreanul
  • ,,Toti fac poze cu telefonul, abia mai ai un unghi bun"


    [2017-08-11]
    Nici macar nu se intampla treaba asta pentru ca pe 1 august a fost ziua de nastere a colegului nostru, Remus Toderici, fotoreporter la Ziarul Crisana. Ci pentru ca, cele de mai sus fiind pe rol, Remus a oferit pretextul unei expozitii cu fotografii de-ale lui, din Cuba, si al unei degustari de Cuba Libre, […]
    The post ,,Toti fac poze cu telefonul, abia mai ai un unghi bun" appeared first on Presa Oradea.
     Nici macar nu se intampla treaba asta pentru ca pe 1 august a fost ziua de nastere a colegului nostru, Remus Toderici, fotoreporter la Ziarul Crisana. Ci pentru ca, cele de mai sus fiind pe rol, Remus a oferit pretextul unei expozitii cu fotografii de-ale lui, din Cuba, si al unei degustari de Cuba Libre, cu o muzica potrivita ca fundal. Doar ca, din varii motive, aproape binecuvantate, nu toti cei care si-ar fi dorit au ajuns la vernisaj. Si abia atunci toate acestea au devenit pretext - pentru un dialog, cu colegul nostru, despre ,,pozarul de ziar", azi.
    Ne stim de niste ani, cum ne mai intersectam prin Oradea, la pozat. Nici nu aveti idee ce placere e ca, la un eveniment, sa dai de colegi faini. Asta inseamna ca nu ti se vor baga in cadru, ca, daca cineva face o duma exact la dracu-n praznic de tine, intr-o mare de oameni, la o manifestatie, ai sanse sa iei cadrul de la coleg si ca, atunci cand trebuie sa stai printre fetele schimonosite de ,,dragoste crestina" ale celor din Coalitia pentru Familie, ai de unde sa strangi un strop de ,,hai ca trece", dintr-o ocheada rezonabila intre voi, poate singura.

    S-a intamplat ca, lucrand de 25 de ani in presa, am prins vremea cand orice redactie serioasa avea si macar una bucata pozar. Nu e un cuvant de ocara, ,,pozar", ci de drag. E despre oamenii care te salvau si-ti acopereau spatiul de langa articol. Adica la munca noastra, a celor cu vorbele. Tot atunci, demult, cand am am avut de invatat ,,Teoria imaginii" si ,,Tehnici foto", la facultate, mi-am spus ca n-am chef sa-mi bat capul cu povestea asta, cum voi avea mereu un pozar cu mine. Apoi… n-am mai avut pozar, intre 94 si 96, pe front, in Bosnia, si a trebuit sa ma scarpin in cap si sa-mi amintesc, in transee, cum fras spunea profesorul ca se compenseaza timpul de expunere cu diafragma…

    Apoi nu au mai trebuit compensate - au aparut aparatele digitale si, dupa o vreme, tot idiotul ti se baga in cadru, ca ,,el e fotograf". Dupa atatia ani de scoala, dupa sute de mii de poze, dupa niste expozitii foto, inca nu raspund cu ,,da", atunci cand cineva, de ma vede cu camera foto in mana, ma intreaba de sunt fotograf. De regula spun ca sunt jurnalist dar imi fac pozele singura.

    Remus e, insa, fotograf. Adica e prima lui meserie. Investeste in scule, are ochi, face experimente. Doar ca, uite, e doar la prima lui expozitie personala, asta, cu pozele din Cuba. Pentru ca, acum cativa ani, cand deja ar fi avut ce sa puna pe simeze, tot amatorul de CV inflorat se punea sa-i traga cate o expozitie de fotografii. Asa ca a asteptat. Sa aiba ceva clar de spus. Si asa s-a intamplat Cuba asta, expusa, la Cetatea Oradea si alaturi de cvartetul Sagittarius, Euro Foto Art  si de prieteni. Si dialogul nostru.
    –         Ti-ai pus vreodata intrebarea cat la suta din motoare este tentat sa foloseasca un fotograf de ziar? Si asta, amintindu-ne ca buna regula de acum mai mult de un deceniu, ca o redactie sa aiba pozarii ei, s-a cam dus, si orice ziarist poarta si o idioten camera cu el, sau fura poze ,,de pe net".

    –         Int-adevar, multe redactii care relateaza doar stiri au renuntat la fotografi, si folosesc doar imagini realizate de reporteri. Dar cred ca un ziar sau un site serios stie ca imaginea vinde mai mult decat articolul si, daca e vorba de trei oameni la o masa, e simplu. Atunci cand ai o stire mai ampla, in timp ce reporterul se documenteaza, fotograful merge sa faca imagini. Sau atunci cand e un accident, pana reporterul afla ce s-a intamplat,  fotograful poate face imaginile, si stirea ajunge repede online. Orice reporter poate face o fotografie, dar asta ii consuma timp, si nu o sa o faca la fel de bine ca cineva care se ocupa cu asta.
    –         Daca reporterul oricum trebuie sa ajunga la un eveniment, de ce sa se mai trambaleze inca un om? Nu? Cat mai conteaza calitatea unei poze?

    –         Pentru ca reporterul nu are timp sa faca si poze – reporterul sta la declaratii iar fotograful isi face treaba. Mai ales cand sunt subiecte importante sau vizite oficiale, unde lumea trebuie sa fuga dintr-un loc in altul. Bineinteles ca exista si versiunea in care poate cumpara imagini de pe site-uri (Mediafax sau Agerpress). Depinde foarte mult de tipul ziarului – pentru un ziar local folosesc destul de putin motoare de cautare pentru imagini. Poate doar la stiri nationale, unde nu am cum sa ajung.
    –         Nu de motoarele alea vorbeam, ci de ale fotografului. Un fotograf cu ochi si cu mana nu tinde sa fusereasca, atunci cand merge la… prezentarea unei noi piulite a nu-stiu-carei fabrici?

    –         Depinde foarte mult de eveniment – daca sunt doi oameni la o masa, sigur ca nu o sa faci o fotografie de prima pagina, decat daca nu ai alt eveniment mai tare, dar, in rest, esti constient ca ai de facut zilnic fotografii care sa iti vanda ziare si sa aduca accesari.
    –         De cit timp lucrezi in presa,  Remus? Eu te stiu de cand am inceput sa am legaturi cu presa din Oradea, deci de vreo  sapte ani. Cum vezi tu locul pozarului/si, implicit, al pozei, intr-o redactie, de compari zilele de acum cu cele de inceput, ale tale?
    –         Lucrez in presa din 2009, si cred ca acum, poate mai mult ca niciodata, e important sa ai oameni dedicati, care stiu ce fac si care isi dau seama ca daca nu fac o munca de calitate, azi, maine nu vor mai avea un loc de munca. Mereu te compari cu cel de altadata dar trebuie luat in considerare si cat de spectaculoase sunt evenimentele. Un accident sau incendiu va fi mereu mai interesant si pentru cititori decat un nou azil de batrani.

    –         Zici de spectaculozitatea evenimentelor. Da-mi varfurile unui top: ce ti-a placut tie cel mai mult sa pozezi, in sensul ca sa te fi simtit bine. Ce te-a solicitat cel mai mult, ca si conditii, incercare, chiar periculozitate. In ce domenii (tot ajuns pentru ca sa fotografiezi) ai intalnit oamenii cei mai faini? Ce proiect fotografic al tau ti-e cel mai drag? De care din poza adusa la redactie ai fi cel mai multumit?
    –         In 2009, cand eram inca proaspat in presa, am ajuns sa fotografiez un incendiu, era stins pe cand am sosit noi, dar am reusit sa surprind cateva portrete cu pompierii obositi si murdari. Imi place, de asemenea, sa fotografiez teatru, si aici pot spune ca sunt conditii grele – oricat esti de silentios, mereu se gaseste cineva sa spuna ca il deranjezi, chiar daca in jurul tau toti se foiesc si tusesc si fac mult mai multa galagie decat tine. Proiectul meu cu dansatori imi e cel mai drag si sper sa il pot relua curand. Proiectul se numeste ,,Urban Dance" si, in cadrul lui, am luat mai muti dansatori si i-am fotografiat in diferite zone ale orasului, iar, cand il voi relua, sper sa pot sa il extind si in alte orase. Sunt multumit de multe fotografii aduse – probabil cele de la incendiu sunt in top. Nu pot sa zic ca sunt conditii periculoase – pe cand ajungem noi, fapta e consumata deja.
    –         Cuba. Orice bou cu bani poate ajunge in Cuba. Nu orice bou cu bani are scule bune si ochi. Cum e cand ai in fata culoarea, gustul unei astfel de provocari? Si esti in vacanta, nu pentru lucru - sa spunem si asta.

    –         Cuba a fost o dorinta de-a mea mai veche, iar anul trecut, cand a murit Fidel, mi-am dat seama cat de fragila e situatia si am decis sa nu mai aman – mi-a aparut o oferta in primavara, cand un nou prieten, pasionat de calatorii, a organizat o excursie de doua saptamani. Am planuit totul din timp, ce aparat si ce obiective, cate haine si in ce geanta, urma sa ne mutam la fiecare trei-patru zile deci trebuia sa ma pot misca usor. Eram atat de incantat ca am ajuns in Cuba ca nici nu  imi mai pasa de vacanta – pentru mine, sa merg pe strazi si sa fac fotografii era relaxare. Nu te poti gandi la Cuba fara sa te gandesti la culoare, iar acolo gasesti toate culorile posibile, oricat de stridente sau de pastelate, culori care aici ar parea kitsch acolo par ca asteapta fotografii sa le captureze.
    –         Suna putin a cliseu dar… pe tine nu te pot intreba tampenia aia cu ,,ce intrebare ai dori sa nu ti se puna" - o schimb putin, stiind ca exista raspunsuri, la un fotograf (cel putin eu le am pe ale mele): la ce gen de evenimente ai dori sa nu trebuiasca sa ajungi sa pozezi? Si de ce?
    –         Cand eram inca la inceput cu fotografia, am mers la inmormantarea unei rude, si aveam aparatul la mine, iar cunoscutii mi-au cerut sa le fac poze. Uneori mai trebuie sa fac fotografii pentru ziar, la diverse inmormantari – ma simt foarte prost. Cred ca e usor de inteles de ce.

    –         Imi povestesti ceva de vreun cadru pentru care te-ai luptat mai mult, poate chiar fizic, pentru a-ti face loc si a-l obtine?
    –         Imi vine in minte Cuba, pentru ca e recent – incercam sa surprind expresii cat mai natural, si asta presupune de multe ori un joc, te faci ca te uiti in alta parte, sau ca treci pe langa subiect, ca sa il poti surprinde in fotografie. De multe ori e greu sa obtii un cadru bun, si, la evenimentele la care fotografiez, sunt atat de multi care fac poze cu telefonul, incat abia mai ai loc sau unghi bun. Mai ales cand e vorba de un eveniment la care sunt invitate vedete, desi sunt departe, si marea majoritate a pozeler vor fi miscate, fiecare tine sa aiba o amintire... Nu se intampla doar la un eveniment, se intampla la toate. Incepand de la ,,zilele orasului" pana la petreceri private.
    –         Spune-mi doua vorbe despre curtoazie, la fotografii de presa si presari. Am vazut ca, in Oradea, lumea e ceva mai linistita, comparativ cu Timisoara, si mai ales cu Bucuresti. Te-a calcat cineva pe mana, ai primit vreun branci semnificativ de la autoritati, te-ai caftit cu cineva ca sa-ti faci pozele, a marat Coalitia pentru Familie la tine, ai pozat unde nu ai fost lasat - cu argumentul ca e spatiu public? Sau, pe de alta parte, ai fost vreodata in postura de paparazzo?

    –         In Oradea, sunt de mai multi ani in presa, si ne cunoastem si respectam, cei care lucram in domeniu, dar bineinteles ca mai apar si probleme. La anumite vizite oficiale vin colegi din Bucuresti, care cred ca pot da ordine tuturor – eu stiu ce am de facut pentru a obtine fotografia dorita si nu sunt genul care sa stea in spate. Cred ca pestetot functioneaza principiul ,,da-i unui om o bariera si va crede ca e stapanul lumii".  Inca patesc des sa am acordul directorului de institutie si sa ma ia portarul la intrebari suplimentare – in general stau si zambesc. pentru ca mi se pare amuzant. Se mai intampla uneori sa mai sar un gard sau sa intru pe geam, intr-o cladire. pentru ca am de adus imagini de acolo. A marait si Coalitia, si simpatizantii ei, dar nu atat de mult pentru ca i-am fotografiat, ci pentru descrierile de la fotografii.
    –         Cum te intelegi cu oamenii cuvantului? Eu nu am nevoie de pozar, am invatat sa pozez exact ca sa nu depind de un alt om, dar la voi, unde inca se merge pe colaborarea asta, nu ajungi sa fii iritat ca ceea ce ai aratat tu nu este acoperit de text, sau pentru ca vezi diferit de colegul care scrie ceea ce e de aratat ca imagine? Nu neaparat ca e ala idiot, dar poate vrea cadre generale, si tu pariezi pe detalii. Cum merge munca in echipa?

    –         Aici e vorba de comunicare si o buna intelegere, si, de cele mai multe ori, reporterul iti spune ce urmareste. E clar ca, atunci cand mergi la un eveniment, nu faci doar fotografii pentru stirea respective – ai nevoie de cateva fotografii cu locul, cateva fotografii cu fiecare persoana de acolo, cateva cadre generale, care sa poata fi folosite in viitor, cand se scrie despre ceva similar. De exemplu, la parada de ,,ziua orasului", ai nevoie de cadre generale cu militari, care pot fi folosite cand anuntam alte parade, cadre cu oficialitati care stau grupate pe partide sau institutii. Posibil sa fie stiri la care ai nevoie de acei oameni, impreuna – si exemplele pot continua.
    –         Apropo. E o vorba, ca mai bine renunti la un prieten decit sa spui/faci o poanta buna. E valabil si la tine, la fotografie? Vorbesc de pozele pe muchie, unde cineva se poate si supara.
    –         Daca vorbim de presa, inca nu m-am confruntat cu o asemenea situatie. Am noroc ca profilul cotidianului nu este de asa natura incat sa fac fotografii controversate. Daca vorbim de portretele personale, au fost cazuri cand am sters imagini ce apareau online, deoarece una dintre persoanele ce apareau nu era de accord, din diverse motive – nu cred ca avea rost sa stric relatiile pentru o fotografie.
    –         Adica primar scarpinandu-de undeva, sau episcop uitandu-se gales la baietelul de langa el, nimic?
    –        Am mai multe cu oficialitati care se uita in telefon, la diverse ceremonii, dar nu mi-a cerut nimeni sa le sterg – nici nu cred ca le-as sterge, daca mi-ar cere.

    Ar mai fi multe de spus. Multe de intrebat. Amintiri. Hihaieli, pe marginea vreunei amintiri - comuna sau de impartit. Dar Remus e precaut, cand vine vorba de discutatul pentru ziar, si deja trag cuvintele din el mai greu, incercand sa se pastreze la aspect generale. Deh, anii de lucru in presa te marcheaza - mereu, unul care n-are ce face te da in judecata sau te injura pe strada sau pe Facebook, din te miri ce.
    E bine si atat. E ca un pahar de sampanie, ridicat in cinstea meseriei de pozar de ziar, de ziua de nastere, cata cu rotunjimi, a lui Remus, intre... doua conferinte de presa la care trebuie sa alergi.
    Ramona Balutescu
    Foto de la expozitie: Marius Negrau
    The post ,,Toti fac poze cu telefonul, abia mai ai un unghi bun" appeared first on Presa Oradea.
    [...]Citeste mai departe
    Sursa: OradeaPress
  • Agricultorii, scutiti de impozit daca lucreaza terenul


    [2017-08-10]
     Se vor scuti de la plata impozitului pe teren terenurile agricole lucrate, iar pentru terenurile agricole nelucrate timp de doi ani consecutiv vor fi aplicate penalitati.



    Citeste articolul complet pe Bihon.ro [...]Citeste mai departe
    Agricultorii, scutiti de impozit daca lucreaza terenul
    Sursa: Bihon.ro
  • Vicepresedintele CJ Vaslui, condamnat la doi ani de inchisoare cu suspendare


    [2017-08-09]

    Vicepresedintele Consiliului Judetean (CJ) Vaslui, Vasile Mihalachi, a fost condamnat, luni, la doi ani de inchisoare cu suspendare de magistratii Tribunalului Iasi, pentru abuz in serviciu, infractiune comisa in perioada in care a fost presedinte al CJ, transmite corespondentul MEDIAFAX.







    [...]Citeste mai departe
    Vicepresedintele CJ Vaslui, condamnat la doi ani de inchisoare cu suspendare
    Sursa: Bihoreanul
  • Cei doi caini au fost gasiti dupa ce au fost cautati si cu elicopterul


    [2017-08-09]
     O intreaga comunitate s-a mobilizat si a ajutat o oradeanca sa isi gaseasca cei doi caini pierduti. 



    Citeste articolul complet pe Bihon.ro [...]Citeste mai departe
    Cei doi caini au fost gasiti dupa ce au fost cautati si cu elicopterul
    Sursa: Bihon.ro
  • Echipa de handbal feminin, in prag de desfiintare - Momente de cumpana pentru CSU CSM Oradea


    [2017-08-08]
    Dupa doar doi ani de la infiintare, echipa de handbal fete CSU CSM Oradea, participanta in Campionatul National de handbal - Divizia A, trece prin momente de cumpana dupa ce conducerea CSM a luat decizia… [...]Citeste mai departe
    Sursa: Crisana
  • Se ofera recompensa! O familie din Oradea e dispusa sa plateasca 1.350 de euro pentru doi caini pierduti (FOTO)


    [2017-08-08]
    Doi caini din rasa ciobanesc belgian au fost pierduti de o familie din Oradea, in timpul furtunii de duminica seara. Cateii au scapat dintr-o curte de pe Calea Santandreiului, iar de atunci stapanii lor ii cauta peste tot. Ei sunt dispusi chiar sa ofere o recompensa de 1.350 de euro celui care va returna cainii. [...]Citeste mai departe
    Sursa: eBihoreanul
  • Sex in tribune, la Untold: Doi tineri, surprinsi de spectatori "in actiune" (VIDEO)


    [2017-08-07]
    Festivalul Untold, care s-a incheiat duminica, a transformat Clujul, peste weekend, in capitala mondiala a muzicii electronice. Incinsi de atmosfera, doi tineri n-au ezitat si au facut sex in tribune! [...]Citeste mai departe
    Sursa: eBihoreanul
  • Inca un copac doborat de furtuna pe Armatei Romane


    [2017-08-07]
     Furtuna de duminica a pus la pamant doi copaci in Oradea, pe strada Armatei Romane si pe Selimbarului. 



    Citeste articolul complet pe Bihon.ro [...]Citeste mai departe
    Inca un copac doborat de furtuna pe Armatei Romane
    Sursa: Bihon.ro
  • Doi turisti au fost retinuti dupa ce s-au fotografiat facand salutul nazist


    [2017-08-06]
    Doi turisti chinezi au fost retinuti dupa ce s-au fotografiat facand salutul nazist in fata cladirii Parlamentului german Cei doi turisti au fost observati de catre agentii de politie, chiar in timp ce faceau salutul nazist in fata Reichstagului (Parlamentul german), gest care este considerat ilegal potrivit legislatiei germane. ,,A fost deschisa o ancheta sub […]
    Post-ul Doi turisti au fost retinuti dupa ce s-au fotografiat facand salutul nazist apare prima data in Stiri Oradea.
     Doi turisti chinezi au fost retinuti dupa ce s-au fotografiat facand salutul nazist in fata cladirii Parlamentului german
    Cei doi turisti au fost observati de catre agentii de politie, chiar in timp ce faceau salutul nazist in fata Reichstagului (Parlamentul german), gest care este considerat ilegal potrivit legislatiei germane.
    ,,A fost deschisa o ancheta sub suspiciunea folosirii de simboluri ale unor organizatii anti-constitutionale pe numele celor doi chinezi, in varsta de 36 si 59 de ani”, a declarat reprezentanta politiei din Berlin.
    Turistii au fost audiati la o sectie de politie si au fost mai apoi eliberati, dupa ce au platit o cautiune de 500 de euro fiecare.
    Potrivit legislatiei din Germania, persoanele gasite vinovate de folosirea simbolurilor unor organizatii anti-constitutionale sunt pasibile sa primeasca sentinte de pana la trei ani de inchisoare sau o amenda.
    Purtatoarea de cuvant a declarat ca cei doi turisti pot parasi tara in timpul anchetei.
    Cladirea Reichstag este situata in in centrul Berlinului si a gazduit parlamentul Germaniei din 1884 si pana in anul 1933, atunci cand cladiea a fost intentionat incendiat in timpul Germaniei naziste.
    Controversatul incendiu a fost folosit drept pretext de nazistii condusi de Adolf Hitler pentru a-si consolida puterea.
    Post-ul Doi turisti au fost retinuti dupa ce s-au fotografiat facand salutul nazist apare prima data in Stiri Oradea.
    [...]Citeste mai departe
    Sursa:
  • Un inginer oradean "demoleaza" noul stadion din Craiova. Siguranta spectatorilor e in pericol! (FOTO)


    [2017-08-06]
    Noul stadion din Craiova, despre care autoritatile au dat asigurari ca va fi inaugurat in aceasta luna, prezinta erori grave de constructie. O spun doi ingineri romani care construiesc arene in tari din Europa, dintre care unul este oradean!  Acesta avertizeaza ca, in caz extrem, poate fi pusa in pericol si siguranta spectatorilor, pentru ca greselile de montaj au modificat, in ultima instanta, chiar planurile proiectantului. [...]Citeste mai departe
    Sursa: eBihoreanul
  • Artist repatriat: De drag pentru locurile copilariei, folkistul Mircea Bodolan isi ridica o casa de vacanta la Husasau


    [2017-08-06]
    De drag pentru locurile copilariei si pentru Oradea de acum, folkistul si actorul Mircea Bodolan isi ridica o casa de vacanta la doi pasi de oras. Dupa mai bine de trei decenii de la ultimul sau concert in orasul in care s-a nascut, Bodolan a deconspirat ca se simte mandru ca este oradean, ba chiar ca vrea sa-si petreaca vacantele si sarbatorile aici. [...]Citeste mai departe
    Sursa: eBihoreanul
  • Manual despre tradare - din capatul celalalt


    [2017-08-05]
    Nu stiu cati drepti trebuie sa fie intr-o cetate, ca ea sa nu fie distrusa. Dar cred cu tarie ca daca 100 de tineri istorici, 10 sau macar doi - trei vor gasi o sursa potrivita de informare in volumul doctorului in istorie Sergiu Soica, ,,Cardinalul Alexandru Todea in dosarele Securititii", toata zdroaba lui a […]
    The post Manual despre tradare - din capatul celalalt appeared first on Presa Oradea.
     Nu stiu cati drepti trebuie sa fie intr-o cetate, ca ea sa nu fie distrusa. Dar cred cu tarie ca daca 100 de tineri istorici, 10 sau macar doi - trei vor gasi o sursa potrivita de informare in volumul doctorului in istorie Sergiu Soica, ,,Cardinalul Alexandru Todea in dosarele Securititii", toata zdroaba lui a avut un rost.
    Chiar daca volumul nu a fost menit a pune pe masa concluzii gata mestecate, documentele prezentate aici, cele mai multe fiind note informative si rapoarte prezentate Securitatii, pana in anul 1973, legate de preotul, episcopul si, mai tarziu, cardinalul greco-catolic Alexandru Todea, vin avand atasate, firesc, atat radiografii despre omul turnat dar si despre turnatori si receptori, precum si o serie de intrebari la care cititorul, cu orizontul deja largit, prin lecturarea cartii, si le va pune si la care, poate, va si cauta raspunsul.
    Volumul ,,Cardinalul Alexandru Todea in dosarele Securitatii", aparut anul acesta la Editura Mega din Cluj, si semnat de Sergiu Soica, este un element de lucru pentru cei care vor dori sa inteleaga mai bine prigoana asupra greco-catolicilor, desfasurata nu doar de la 1948, anul interzicerii acestui cult, in Romania, ci si inainte, si tinand (aparent) pana in 1989. Volumul merge, in cele peste 800 de pagini ale sale, la anul 1973, promitandu-ni-se, macar la prezentarea din Timisoara a lui, ca va exista si o continuare, care sa se apropie de anii '80.

    Volumul a fost lansat joi, 27 iulie, la Biblioteca Universitatii de Vest din Timisoara. Au vorbit, pe langa autor, moderatorul serii, lectorul Mihai Panu, de la Facultatea de Facultatea de Stiinte Politice, Filosofie si Stiinte ale Comunicarii, din cadrul UVT, monseniorul Angelo Narcis Pop, vicarul general al Eparhiei Greco-Catolice de Lugoj si episcopul Virgil Bercea, conducator al Eparhiei Greco-Catolice de Oradea si nepot al cardinalului Alexandru Todea. De altfel, ierarhul a si finantat aparitia volumului, dovedind ca aceasta eparhie poate sprijini si aparitia unor carti care sa imbagateasca agonisirile pe linie fireasca ale institutiei, nu doar maculatura.
    Daca pana acum am cunoscut cum a fost viata cardinalului Todea din scrierile proprii sau din povestirile celor care l-au intalnit, volumul prezentat la Timisoara ne pune in fata ochilor varianta tradari, din cealalta parte, si anume cum au aratat notele care il ,,incriminau". Este o marturie deosebit de interesanta, utila atat pentru cercetatori, dar care ar putea ajuta (in caz ca ar fi citita - ceea ce nu va fi) si celor care inca ne povesesc, in tramvaie sau la alegeri, ce bine s-a trait pe vremea comunismului.
    Libertatea ca vis
    Cei care au fost FAPTUITORI, legat de aceasta felie din istoria greco-catolicilor, din ilegalitate, s-au dus, multi. In curand se vor duce si POVESTITORII faptelor. Vor ramane cartile. Daca ele nu vor fi scrise la timp, pana mai exista macar povestitori, o droaie de lucruri vor ramane ciuntit sau vor muri de tot. De aceea este asa de importanta valorificarea resurselor vii sau, mai apoi, a arhivelor. In aparenta, note seci, turnatorii la Securitate, lucruri de acum 70 - 40 de ani sunt inca in stare sa ne starneasca mai mult decat o indignare cumva aseptica, detasata. Pentru ca inca ne legam cu fire personale de oamenii dusi, de rudele si cunoscutii lor, de cei care au suferit atunci si care inca poarta suferinta, fiind alaturi, in vremurile acelea, de principalii martiri.
    Nu am ajuns sa-l cunosc pe cardinalul Todea dar i-am cunoscut cateva rude, am citit despre el, am fost in locurile unde s-a nascut, unde s-a ridicat si a locuit. Am participat la parastasul de la Teleac, la 100 de ani de la nasterea sa, in biserica improvizata ce gazduieste, acolo, slujbele greco-catolicilor. Apoi, la Reghin, la casa memoriala a lui, unde si-a trait ultimii ani de viata. Cateva din fotografiile de acum cinci ani, de la Teleac si Reghin, vor fi folosite pentru ilustrarea acestui material. Unii dintre cei pe care i-am avut alaturi atunci s-au dus si ei. Cu bagajul imens de istorie pe care il tezaurizau - unii reusind, totusi, sa faca publice o parte din marturiile lor despre anii prigoanei.

    Probabil ar fi trebuit sa citesc rece cartea lui Sergiu Soica. Ma intreb de la ce generatie se va putea citi rece, insa, acest volum. Fara sa te gandesti ca, uite, unul din oamenii pe care ii stii era urmarit si turnat, sau ca doamna cu care ai povestit prea putin candva, cand v-ati intersectat, si care mai avea atatea sa spuna, acum nu mai e. Sau fara sa te gandesti cum erau acesti turnatori, si pentru ce au ajuns ei sa sifoneze la Securitate, si cum ii incapea pielea cu dubla lor ,,fata" - aceea de pieten sau amic care se baga sub pielea ta, si aceea de sursa pentru Securitate, intr-o tradare ordinara... Si ma intreb daca va exista vreodata vreo generatie care sa nu se gandeasca la ,,profilul turnatorului", cu intrebarea ,,de ce?"...
    Citind o astfel de carte, esti ca o pasare calatoare deasupra unui oras in care nu ii e sortit sa se opreasca. Vezi mult mai mult decat daca ai fi jos, si te intrebi. Si te scarbesti. Si te induiosezi. Acum, stii. (Cat stii). Stii ca libertatea (atata cata este ea) a venit in 1989. Dar atunci nu se stia cand va veni. Stii care e suma anilor pe care i-a facut Todea in puscarie, in atatea ture de arestari si intemnitari. Dar el nu stia, pe cand era ,,bandit" in inchisoare, ca va veni gratierea din 1964. Si nu stia ca, dupa aceasta eliberare, va fi, mai incolo, dupa doua decenii, inchis iar.
    Si te induiosezi, dincolo de toata mizeria pe care o cerni, pentru a vedea aurul asta, de speranta lui Todea, exprimata mereu si mereu, cum ca Biserica Greco-Catolica Unita cu Roma, din Romania, va iesi candva la suprafata, iar. Si te uiti la ani. Si calculezi. Il auzi, citind cartea, pe Todea spunand, din puscarie, ca se va ajunge, ,,la anul", sau ,,in curand", la libertate. Si indoi degetele, numarand cati ani mai erau pana la asta. Si nu-ti ajunge o mana, nu-ti ajung doua maini.  Apoi, el iese din inchisoare, si te gandesti ca s-a linistit, si ca notele de la Securitate il vor arata drept un bland cositor de iarba, si atat, asa cum apare intr-o filmare de batranete. Dar nu, el nu s-a linistit, si, dincolo de siguranta proprie, il vezi cultivand firava mladita a bisericii, si pe mai departe, el avand si meritul de a reorganiza ce a ramas din BRU, atat in clandestinitate, cat si dupa Revolutie.
    Cat de naiv! - iti vei spune. Si totusi, cunoscandu-i viata, naivitatea lui, existenta uneori si dupa Revolutie, cand credea ca revendicarile greco-catolicilor nu se vor impiedica de ortodocsi, este frumoasa. Este speranta unui om care a avut taria de a-si pastra visul, ani si ani, purtandu-se ca si cum el ar fi dupa colt si ar putea sa se intample maine. Si insufland si altora speranta, si tinandu-I aproape de el, chiar si atunci cand, pentru a nu le face mai mult rau, nu era prezent in mijlocul credinciosilor.
    Lansarea volumului
    La Universitatea de Vest din Timisoara, lansarea cartii despre Todea si Securitate este o seara speciala. Nu pentru multi dar, cred, pentru buni, in compensatie. Lectorul Mihai Panu spune ca avem in fata ,,o tema sensibila din punct de vedere istoriografic, prin prisma pozitionarilor, mai mult sau mai putin fericite, in ultimii 27 de ani, privind importanta Bisericii Greco-Catolice in Romania, si traseul ei in intunecatii ani ai comunismului". El vorbeste si despre etica neuitarii, care ne ajuta sa nu repetam greselile trecutului, adaugand: ,,Exercitii de genul celui pe care il facem in aceasta seara sunt cat se poate de necesare". In finalul deschiderii, Mihai Panu adauga: ,,Adevarul ramane cea mai pura forma de cunoastere. Dar si cea mai dura."
    Monseniorul Angelo Narcis Pop neindeamna sa lecturam volumul pe post de meditatie. Arata cat s-au straduit informatorii sa-l urmareasca pe Todea, sa fie intimidat si determinat sa renunte la credinta sa. Fara sa reuseasca sa il convinga. ,,Tot raul s-a transformat o marturisire" - concluzioneaza vicarul general de Lugoj, aratand ca felul in care s-au aliniat, una peste alta, notele informative, este inca o recladire a istoriei.
    Inainte de a-i oferi cuvantul autorului volumului, Mihai Panu adauga ca ,,viata cardinalului Alexandru Todea este o poveste despre principii, despre valori, si, nu in ultimul rand, despre vointa".
    Sergiu Soica povesteste despre felul in care s-au strans ideile, pentru ca aceasta carte sa existe, despre discutiile cu PS Virgil Bercea, care ii povestea despre unchiul sau si despre initiativa acestuia ca lucrurile ce se leaga de dosarul de la Securitate al lui Alexandru Todea, pe care episcopul oradean il avea, sa se regaseasca intr-un volum.

    Un lucru ce a fost remarcat de Sergiu Soica drept interesant este felul in care istoria orala se imbina cu cea a documentelor, el povestindu-ne cum episcopul Bercea i-a vorbit despre modul  in care protopopul de Reghin, Alexandru Todea, a mers la Bucuresti, sa fie sfintit episcop. Ca sa ajunga de la Reghin la Bucuresti, a cumparat bilete de tren in doua directii diferite, pentru a ii deruta pe oamenii Securitatii. Soica spune ca aceeasi poveste, auzita deja de la ierarh, o gaseste spusa asa si de catre Securitate.
    Autorul ne arata ca acest volum ajuta si pentru a ii informa pe cei care spun ca, intre 1948 si 1989, BRU nu a facut nimic ca sa-si apere credinciosii. Episcopul Todea trimite memorii Statului, cerand reabilitarea BRU - chiar si din inchisoare. El trimite in total 34 de memorii Statului Roman, pentru repunerea in dreptuuri a Bisericii sale. Initial lui Gheorghe Gheorghiu Dej, dar si lui Nicolae Ceausescu, si chiar Elenei Ceausescu, de ziua de nastere a lui Nicu Ceausescu, sperand sa dea, poate, de o mai mare deschidere. Doua dintre acele memorii figureaza si in acest volum.
    Sergiu Soica spune, la prezentarea cartii, despre ,,frica care a fost mereu langa acesti oameni", si chiar despre o forma de aparenta paranoie. Ne povesteste despre un pulover pe care Todea l-a dat lipsa din camera sa, si despre felul in care acesta s-a dus la Securitate sa reclame aceasta lipsa. Hatru, autorul ne spune ca, initial, citind despre acest lucru, s-a gandit ,,Cat de paranoic, sa mearga sa spuna ca i-a lipsit o haina!" Dar tot el realizeaza, mai departe, ca Todea gandise bine demersul, explicand ca nu voia ca acea haina sa apara cumva intr-un loc necuvenit si sa-l incrimineze legat de vreo crima sau vreun furt.
    Au fost 73 de informatori care au raportat despre Todea, si 34 de ofiteri ai Securitatii ce primeau notele informative si dadeau directivele legat de ce intrebari sa i se puna si cum sa se actioneze mai departe. O armata de oameni.
    Ascultandu-l pe Sergiu Soica si statistica prezentata de el, despre zeci de informatori si zeci de gradati ai Securitatii, platiti sa pandeasca un om, imi vine in minte povestea dintre Stalin si papa Pius al XII-lea, cand era vorba ca Sfantul Scaun sa participe la tratativele de pace din timpul Razboiului Rece, cand Stalin a  intrebat ,,Dar cate divizii are papa?" Se spune ca, in 1953, la moartea lui Stalin, papa Pius al XII-lea a spus ,,Acum va vedea cate divizii avem". Si Securitatea a vazut ca Biserica lui Todea a iesit la lumina. Securitatea si-a schimbat, de atunci, numele, ]n SRI, a desecretizat dosare. Intrebarea, legata de munca platitilor ei, a ramas, uneori, intacta, si acum: ,,Pentru ce?"
    Mihai Panu spune ca vorbeste din perspectiva unui outsider, dar care este foarte sensibil la istoria Bisericii Greco-Catolice, si readuce vorba despre frica: ,,Fricile de azi sunt anxietati, ce experimenta Todea era frica pura, plenara (…) – e incomparabil ceea ce simtim noi, acuma, din comoditatea sec XXI, fata de experientele atroce pe care le-au avut elitele clericale ale Bisericii Greco-Catolice in acele vremuri".
    Prea Sfintia Sa Virgil Bercea explica celor care nu stiau ca Alexandru Todea a fost fratele bunicii sale materne, si ,,persoana ce mi-a marcat cel mai mult viata". Ne-a povestit si el cateva dintre lucrurile pe care le stia de la prima sursa, din viata lui Todea.

    Aflandu-ne la Timisoara, ierarhul ne spune ca, prin anii 1983-84, de la Vatican se lua legatura cu Romania, si un cardinal a vrut sa-l intalneasca pe Todea. Pentru a-i deruta pe securisti, Todea a mers de la Deda la Constanta si, prin Craiova, la Timisoara, unde, in Dom, a dat de un om ingenunchiat, care l-a luat si dus intr-un lan de porumb, unde a stabilit cu respectivul cardinal ca voiau sa numeasca un nou episcop catolic in Romania, si apoi a ajuns Ioan Robu, actualul mitropolit de Bucuresti, episcop. S-a stabilit si ca ultimul episcop greco-catolic, care va ramane in viata, va sfinti un episcop, pentru continuitate.
    S-a ajuns iar la notiunea de frica si cum Todea spunea ca e imposibil sa stapanesti frica. PSS Bercea ne da exemple de alte persoane care fusesera intemnitate, dintre cunostintele sale - pentru ca au fost prezente la o liturghie, sau pentru ca au dus o scrisoare undeva. La ani grei de puscarie.  Ne spune despre un om care, din decan al unei facultati de drept, a ajuns vanzator la Plafar. ,,Valori ale Romaniei au fost distruse sistematic, in acea perioada" - spune el. ,,Acum incearca sa se oculteze unele adevaruri. (…) Cred ca merita acest efort, pentru ca uitarea este cea care ucide. Neuitarea este cea care ne da posibilitatea sa mergem mai departe, sa facem cativa pasi".
    Un gest frumos din partea ierarhului oradean e ca aminteste o alta vizita a sa in Universitatea de Vest din Timisoara, povestind ca a mai intrat candva aici, tot la o lansare de carte, impreuna cu IPSS Nicolae Corneanu. Vorbeste despre UVT ca despre ,,un templu al culturii, al stiintei si al studiului" - la care, completez eu, s-ar putea adauga si alteritatea, aplecarea spre cel care nu e primul, spre minoritar, indiferent de care natura este acea minoritate, pentru a ii face auzita parerea si analizate doleantele.
    Ierarhul adauga ca, la acea vizita in UVT, era prezent si episcopul Alexandru Mesian, al Lugojului, care, din diverse pricini, nu a putut fi si acum, in 2017, langa noi, dar care se bucura si el de aceasta carte, si ne transmite salutul lui.
    Interventia PSS Virgil Bercea a bucurat asistenta, inca fiind destui ramasi, in Timisoara, carora sa le tresara inima, cu drag, la numele mitropolitului ortodox de pie memorie, Nicolae Corneanu. Ceea ce mi-a dat prilejul ca cele cateva cuvinte rostite sa inceapa exact cu evocarea acelei zile de 27 iunie 2008, cand, in sala de sub Aula Magna a UVT, s-a lansat Biblia Vulgata - aparuta tot sub ingrijirea ierarhului oradean.
    Preiau ideea serii, legata de temeri, aratand ca frica nu s-a sfarsit, pentru familia lui Todea, nici acum, pe timpul Noii Securitati, a SRI-ului. Spunand - nu aratand. Exemplele concrete, spre aratare, vor veni mai tarziu, atunci cand se va putea - deocamdata e doar afirmatia: ca si procuratura, si oamenii cu filajul, au ramas ancorati - parte din ei - in practici folosite si pe vremea lui Alexandru Todea, care sa te faca sa te intrebi ,,pentru ce?"
    Sergiu Soica spune, raspunzand la o intrebare din sala, ca sansa BRU de a fi mai vizibila, cu istoria sa, in marea istorie, ar fi ,,Sa aparem in manualele de istorie, sa dispara Esca si sa apara cate un cardinal".
    Tot pornind de la o intrebare, PS Virgil Bercea arata: ,,Din tot ceea ce am primit de la CNSAS, absolut nimica nu am cenzurat. (…) Ar fi interesanta perioada anilor 80, dar ea nu trebuie sa ne inspaimante la ora actuala – e sora Ionela, cu cei trei episcopi. (…) Nu e necesar sa nu apara - din contra. Le intelegem deja prin alta perspectiva".

    Intr-adevar, puncte nevralgice ale Bisericii Greco Catolice de la noi, care inca nu si-au gasit rezolvarea in casa proprie, d-apoi sa o vezi (pe aceasta, rezolvarea) in Wikipedia sau in alte medii benigne. Si asa si este, numele surorii Ionela  (in viata, dar traind extrem de retrasa, la Bucuresti) aparand de cateva ori in aceasta carte, in ciuda disensiunilor la care s-a ajuns intre ea si Todea, ceea ce a facut ca existenta ei sa devina un subiect tabu pentru multi dintre greco-catolicii de azi.
    Tot PS Bercea vorbeste, invitat de cineva din sala, despre notiunea de ,,biserica nationala", perimata astazi - cum spunea el. ,,Sunt lucruri depasite, din punctul de vedere al Bisericii Catolice". El arata ca lucrurile evolueaza de asa natura ca bisericile nu vor mai dori sa se cheme ,,biserica nationala". Nici noi nu dorim". A continuat sa explice detasarea catolica, in ciuda faptului ca, pana in 1948, atat BRU cat si BOR erau considerate biserici nationale ale Romaniei, sugerand ca si ortodocsii vor ajunge sa gandeasca la fel. Din spatele salii a primit un zambet nostalgic - aceeasi naivitate frumoasa, ca a lui Todea, cand visa libertatea. Aceeasi deschidere, cu mana intinsa, spre celalalt, pe care ortodocsii nu o baga in seama, ca atunci, in 2008, tot in acest complex de cladiri al UVT, cand ne vorbea, de fata cu IPSS Nicolae Corneanu, PSS Alexandru Mesian si monseniorul Angelo Narcis Pop, despre ecumenismul fata de ortodocsi. Si, exact ca atunci, cu noua ani si o luna in urma, mi-a venit intrebarea: ,,Si ursul stie?" Atunci am pus-o. Acum, nu.
    Se vede ca, in ani, la multe am ajuns sa avem acelasi fir al gandirii, pentru ca replica urmatoare a ierarhului a fost, tot exact ca atunci, despre ecumenism si erezie… ,,Ecumenism - sunt multi dintre ortodocsi, unii usor fundamentali, care spun ca e cea mai mare erezie a secolului. Pai daca ne gandim la noi in Transilvania, la dumneavoastra, aici, in Banat, mai exista familie pura ortodoxa, pura greco-catolica, pura romana? E asa de relativ! Si atuncea ecumenismul de baza, fundamental, sensul ecumenismului se traieste acolo, in familie."
    Uneori, naivitatea, dorinta de a vedea ganduri bune in celalalt, chiar daca ele nu exista sau exista extrem de rar, e dovada de marinimie (macar cea institutionala). Speranta colaborarii cu autoritatile, speranta (uneori - si la Alexandru Todea, si la Virgil Bercea) de a nu mai fi urmariti, dorinta de a intelege si a aseza logic relatiile cu autoritatile statale, cu ortodocsii - aceleasi. ,,Astia doi parca ar fi rude" - imi zic. Pana la urma, poate chiar exista o genetica a naivitatii bune, a prostiei fata de celalalt, invaziv, cotropitor, aberant, o iertare a lui. Si poate tocmai aceasta naivitate slefuieste cheia sperantei ce, pana la urma, cine stie, mai deschide si usi, la finele zilei…
    Tot despre conceptul de ,,national" spune cateva cuvinte si Mihai Panu, explicand ca acesta a ramas mic si ca, in ceea ce priveste relatiile dintre culte, ecumenismul ii pare directia buna.
    Sifonari. O mica parte a lor.
    Dintr-un volum de 800 de pagini, e greu sa alegi doar cateva fragmente, edificatoare. Am luat, totusi, cateva, din aceasta masa clisoasa de turnatorie. Unde, dincolo de ce spunea Todea despre Stat sau despre Biserica, era urmarit ce mananca, ce afectiuni isi trateaza, ce carti cumpara. Cu putine completari, pe langa, aceste fragmente - isi va face, in rest, fiecare parerea sa despre cum a fost cu informatorii si cu cele informate.
    Ce ramane dupa ce parcurgi un astfel de fragment? Un informator vine, dupa o discutie cu cineva, cu ideea aceluia, consemnata pentru Securitate: ,,Todea Alexandru ca si Pop Iosif sunt urati, ingamfati, invidiosi, imorali" - ar fi spus un preot refuzat de la hirotonire, lucru spus de alt preot sursei, in martie 1970. Si totusi, cine a facut hirotonirea, cum acela refuzat e prezentat drept preot?
    *
    ,,In ziua de 11 august 1946 la slujba religioasa de la biserica grecocatolica, dl protopop Todea Alexandru a rostit o cuvantare prin care a atatat opinia publica contra autoritatii politienesti, dupa cum urmeaza: ,,Agenti secreti sunt dupa mine si vreau sa ma aresteze. Aici in biserica se spune numai adevarul, usile bisericii sunt largi deschise si poate sa vina orisicine sa ne asculte. Am suferit 5 ani, vom suferi o luna, jumatate de an, sau ani. Insa, dupa aceea va fi iar fericire, fericirea noastra /facand aluzie la regimul manist/" - arata o nota informatia din 12 august 1946.
    *
    ,,In ziua de 10 noiembrie 1946 cu ocazia slujbei religioase de la biserica greco-catolica, dl protopop Todea Alexandru din altarul bisericii a tinut o predica animata de idei politice anti-democratice. Dupa ce a facut introducere cu citate din Sfanta Evanghelie, subiectul incetul cu incetul a deviat, astfel a ajuns la un moment dat la descrierea unui ochit.
    Vorbea despre ochiul constiintei, despre ochiul lui Dumnezeu. Ochi ce face comparatii in anumite cazuri de mantuire prin acest ochi. Dl protopop Todea conclude cu intrebarea ,,Cu cine sa votam?". Frenetic si plin de entuziasm raspunde tot el. Au ,,sa votam cu cine ne dicteaza ochiul". Deci ochiul constiintei, mestesugit in ochiul din listele de votare.
    Dupa terminarea slujbei religioase, toata lumea se intreba ce a fost azi cu parintele Todea."
    Se pare ca politica se facea si atunci in BRU, dar, ca si acum, ceva mai fin decat in BOR.

    *
    ,,Raportat cu nr. 1004
    din 17 octombrie 1946
    E x t r a s 1 7
    Copie
    In ziua de 10 octombrie 1946 dr. Nicoara Eugen si cu protopopul Todea Alexandru sau deplasat in comuna natala a lui Todea, Teleac. Unde au facut propaganda manista. La cateva zile au mers in acea comuna in propaganda B.P.D.-ului18, taranii le-au raspuns ca lor are cine sa le spuna, ca au oameni mai destepti, ca Nicoara si Todea".
    *
    ,,20 octombrie 1964
    Agent: ,,Marinescu Ioan"
    Privind aspectele mai importante rezultate din continutul materialelor informative din Dosarul individual nr. 1220.
    (…) Tot Todea la intrebarea femeii daca nu-i nadejde ca biserica sa fie libera iarasi, a raspuns: ,,Dumnezeu stie ce va fi, are toata nadejdea ca pe anul viitor sa fie mari schimbari, ca biserica greco-catolica sa fie iarasi libera. Va incepe modesta si saraca, dar prin suferinte se va intari, putini au fost la poala crucii lui Cristos, dar au invins paganii si necredinta".
    Tot Todea a afirmat: ,,ca la Teleac l-a vizitat tot poporul, chiar si invatatorii. La Reghin fostii lui credinciosi il ajuta, il privesc cu drag, il roaga sa-i viziteze. Inca n-a inceput vizitele ar fi prea multe si ar produce impresie, s-ar sesiza ortodocsii si autoritatile, cine vrea sa-l vada poate veni la el". (…)".
    *
    ,,Primeste: Locotenent Colonel Bota G.
    Sursa: ,,R. 25" Strict Secret
    Data: 07.X.1969
    (…) Intrebat de mine despre sora Ionela, a ridicat din umeri. Ce sa zic? Sora Ionela e o problema aparte si ostiile care au sangerat e o problema aparte. Nu stiu ce sa zic. Dumnezeu trebuie sa aduca dorinta.
    A spus ca cele doua, ostiile au fost restituite sorei Ionela. El a primit numai o parte din purificatoarele sangerate."
    *
    ,,Sursa de incredere
    30.I.1973 Strict Secret
    ,, E p i s c o p u l T o d e a" 4 2 9
    Fire vicleana. Apare rar in strada. Sfidator in legatura cu sfintirea bisericii din Teleac. Sabotajul lui din ziua Sfintirii s-a simtit - la indemnul lui - lumea nu a mers la biserica - e vorba de adeptii lui. Totusi sfintirea s-a facut. Dupa mine: este un criminal, un sabotor. Unul care uraste poporul nostru muncitor.
    Pana cand!"
    *
    ,,24.IV.1973
    100/F. Gh.
    Sursa de incredere Strict Secret
    (…) (N.n.: Preotul Husar Roman) Mi-a spus ca regreta ca n-a facut trecerea la ortodoxie la inceput, in 1948 si ca daca ar fi facut-o atunci, alta intorsatura ar fi luat unificarea bisericeasca, el ar fi stiut cum sa manevreze destinele bisericii. Are de gand ca in sarbatori sa mearga la Voiniceni, sa-i ceara preotului Somfalean sa spuna dupa slujba, cateva cuvinte credinciosilor, ca un fel de adio. I-am recomandat prudenta. A facut si remarca urmatoare: ,,n-avem lipsa de Todea. Avem toate prerogativele in afara de aceea de a hirotoni preoti. Autoritatea episcopala nu-i necesar s-o recunoastem in mod public. El nu va merge la Todea. Daca Todea are nevoie de el, sa vina Todea la Husar".
    Targu Mures la 24.V.1973 ,,Liviu Oltean"
    Nota Biroului:
    Nota este furnizata conform sarcinilor. Husar Roman se afla in atentia S.I. Informatorul a fost instruit cum sa procedeze in continuare pentru a se mentine starea existenta intre semnalat si Todea. Prin alte surse si metode, se vor initia masuri de catre Serviciul I pentru adancirea neintelegerilor existente intre cei doi si stimularea lor.
    - Materialul s-a exploatat la dosarul de urmarire informativa a celor doi. Aspectele se vor exploata si in cuprinsul unui raport catre Directia I-a.
    Lt. Col. Florea Gheorghe"
    *
    ,,30 mai 1973
    100/F. Gh. Strict Secret
    Sursa de incredere
    (...) Todea m-a recunoscut si m-a intrebat de scopul vizitei. I-am spus ca am iesit din spital si fiindca banii primiti de la el mi-au folosit la medicamente si spital, i-am adus drept recompensa cateva carti si fiindca data trecuta am uitat sa-i multumesc pentru darul in bani, acum ii aduc multumirile mele. M-a invitat in camera. Pe masa avea un aparat de radio-tranzistor, oprit din mers, dar se vedea ca era fixat inainte de a-l opri pe unde scurte.
    (...) ,,Persecutia bisericii greco-catolice este unica in istoria bisericii, e de lunga durata, a decedat intreg episcopatul initial, a lipsit un act normativ a desfiintarii bisericii. Intreg episcopatul greco-catolic din 1948 a murit cu moarte de martir, exclusiv pentru cauza bisericii. N-a fost nici un compromis, nici o defectiune de la credinta. Iata cea mai frumoasa moarte pe care mi-o doresc si mie, o moarte pentru cauza credintei".
    (...) Eu am fost de sapte ori in inchisori si nu am tremurat. Husar are momente de slabire a rezistentei fizice si e capabil de tradare a cauzei bisericii. Eu nu-l ocolesc totusi. Cand am fost la Dogaru, la locuinta acestuia (de altfel nici nu era acasa parintele Dogaru) n-am stiut ca Husar locuieste in apropiere. Totusi, este cuviincios ca Husar sa se apropie de mine, iar eu nu ma voi indeparta de el. fiecare raspundem personal pentru faptele noastre si eu nu voi implica pe nimeni daca voi fi arestat. Dar se cuvine sa pastram decenta in relatiile dintre noi. Eu am cautat pe episcopul Hossu si nu el pe mine - desi poate n-as fi fost obligat sa fac acest pas eu, fiind cu aceleasi puteri episcopale investit si poate ca prudenta m-ar fi indemnat sa nu ma expun la lumina. Am facut-o si bine am facut. (...)".

    *
    ,,[1 octombrie 1964]
    Excelentei Sale Domnului HEORGHE GHEORGHIU-DEJ, Presedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Romane
    (...) Sunt si eu unul dintre episcopii consacrati dupa 1948, apoi arestat si anchetat si condamnat. Si am fost pus in libertate prin Decretul Consiliului de Stat nr. 411/1964. Pentru acest fapt, Va multumesc, Domnule Presedinte, din toata inima si consider masura guvernamentala de gratieri ca un act de mare intelepciune si un semn ca vreti sa vindecati ranile si sa strecurati bucurii in locul durerilor. Simt si eu aceasta bucurie, dar mai am o rana in suflet, cauzata de faptul ca Biserica Greco-Catolica nu are libertatea legala, desi nu este nici o lege contra ei, si astfel eu n-am posibilitatea in tara romaneasca sa fiu preot catolic cu limba liturgica romana, n-am posibilitatea sa ma incadrez intr-o activitate conform pregatirii si convingerilor mele religioase. Pentru acest ideal m-am pregatit 25 de ani si as fi foarte fericit. Domnule Presedinte, sa inlaturati piedica ce sta in calea lui. Ati rezolvat probleme cu mult mai spinoase, si-L rog pe Dumnezeu sa Va ajute si in cazul acesta."
    Ne mai raportam la evenimente trecute?
    Asadar, ,,citit rece" - spuneam mai sus... Dar in cartea asta descopar cunoscuti ai mei, prieteni, urmariti de la nastere, despre care se face referire uneori, nu cu numele, dar stiu despre cine e vorba. Il intreb azi, cand scriu, pe unul dintre ei, daca si-a dat seama cine ii turna familia - spune ca despre macar unul e clar cine era, dar ca a fost invatat de mic ca aceste lucruri se vor intampla. Apoi toate celelalte lucruri, despre Cardinalul Todea, ce mi-au fost povestite direct, de rudele sau cunoscutii lui...
    Daca istorici de dupa noi vor putea ,,citi rece" aceste marturii, ii felicit. Simt, insa, ca acel timp inca nu e aici. Si inca am multe intrebari, ridicate de cartea asta - si raspunsurile poate vor veni in timp, din urmatorul volum legat de Alexandru Todea si Securitatea, din povestirile altora, din alte carti. Poate volumul urmator va fi realizat si cu mai multa grija pentru explicarea, macar pe scurt, in josul paginii, acolo unde informatorii prezinta aspecte neadevarate, pentru indicii de nume si localitati, care au si inexactitati, sau pentru citarile incomplete - chiar daca volumul omagial dedicat lui Todea de episcopul Bercea prezinta fotografii fara sa fie trecut anul, acesta nu este un motiv pentru care, la preluarea lor, sa nu se incerce, totusi, o plasare in timp. Dar, cu siguranta, un nou volum va fi tot asa de util si binevenit, ca si acesta, in a aduce mai multa lumina in istoria BRU.
    Binele nostru personal nu e un fruct pe care sa-l mananci singur. Istoria Romaniei, din ultimii 300 de ani, nu va fi niciodata completa fara istoria BRU. Iar intelegerea noastra fata de o anumita perioada are, fireste, implicat si criteriul proximitatii, ca la receptarea stirilor din presa. O catastrofa cu 200 de victime, din fundul Africii, va misca mult mai putin un cititor din Romania, fata de o deraiere de tramvai, in orasul lui, chiar daca nu s-a ajuns decat la rani superficiale. Ma intreb daca, azi, felul in care greco-catolicii au suferit, ceva mai mult de 40 de ani, in secolul trecut, mai poate genera empatie unui scolar, student, istoric sau simplu cititor, ce nu are rude sau prieteni credinciosi ai BRU.

    De fiecare data cand citesc despre o drama istorica, ma gandesc ce varste aveau bunicii mei, parintii mei sau eu, atunci cand au avut loc, de sunt mai recente. Si cum traiam noi, atunci, si daca am aflat despre povestea respectiva, si daca ne-a adus o clipa de doliu in suflet. Tot asa cum, absolut intotdeauna, de o vreme incoace, cand aud despre ,,dizidenta lui Adrian Paunescu" fata de autoritatile statale, aduc exemplul cardinalului Todea, si al ,,magicului an 1964". Stiu putine date din cap, dar anul acesta l-am tinut minte. Marea iesire din puscarii. Cea fizica.
    Atunci cand sursa ,,Liviu Oltean" turna Securitatii ca cineva spusese ,,n-avem lipsa de Todea", in aprilie 1973, erau zile reci in Timisoara mea. Un om isi castiga parizerul turnand la Securitate pe altii, departe de noi, in Mures. Eu ma nascusem de o zi, la Timisoara, in Ronat, prematur. Mama era din Mures, abia mult dupa ce s-a dus si ea am aflat ca fusese botezata greco-catolica. Tehnic, in acel aprilie 1973, ea era credincioasa episcopului Todea. Nu am auzit absolut niciodata nici un cuvant de la ea despre greco-catolici. Ma intreb, iar, cu cartea lui Sergiu - oare ea stia? Stia despre puscaria lui Todea, despre iesirea din inchisori, despre efortul de a tine vie, chiar in catacombe, si Biseria ei? La 9 ani vizitam prima data Castelul Huniazilor, eram in curte, ridicasem o piatra, ca amintire. Una dintre invatatoare (nu a mea, a mea nu a fost si nu e tampita) mi-a spus, ironic: ,,Doar nu crezi ca piatra aia e de pe vremea lui Iancu de Hunedoara?" I-am raspuns: ,,Nu, pietrele sunt, de fapt, cu cateva milioane de ani mai vechi. TOVARASA". In anul acela, Todea era arestat iar.
    Istoria este un animal ciudat. Pleaca, aproape fara sa realizezi, de la o adiere a zilei de azi, aproape imperceptibila, ca o samanta de floare-de-piatra, de langa tine, si nici nu stii cand a crescut, si ti-a pus ghiulea de picior, si, mai apoi, te trezesti dialogand cu Iona, in burta pestelui. Si a timpului. Fericiti cei care, chiar gresind, in sperantele sau chiar in demersurile lor, au avut, totusi, constiinta ca ceea ce fac e, chiar din clipa respectiva, parte din istorie, si ca sunt datori istoriei ce se va asterne mai drept, candva, cu fapte care sa-si aiba un loc luminat, acolo.
    Ramona Balutescu
    *Volumul ,,Cardinalul Alexandru Todea in dosarele Securititii" va fi prezentat azi, 5 august, in Reghin, la Biserica Greco Catolica Adormirea Maicii Domnului din Cartierul Libertatii, de la ora 17.00
    The post Manual despre tradare - din capatul celalalt appeared first on Presa Oradea.
    [...]Citeste mai departe
    Sursa: OradeaPress
  • ,,Toti fac poze cu telefonul, abia mai ai un unghi bun"


    [2017-08-02]
    Nici macar nu se intampla treaba asta pentru ca pe 1 august a fost ziua de nastere a colegului nostru, Remus Toderici, fotoreporter la Ziarul Crisana. Ci pentru ca, cele de mai sus fiind pe rol, Remus a oferit pretextul unei expozitii cu fotografii de-ale lui, din Cuba, si al unei degustari de Cuba Libre, […]
    The post ,,Toti fac poze cu telefonul, abia mai ai un unghi bun" appeared first on Presa Oradea.
     Nici macar nu se intampla treaba asta pentru ca pe 1 august a fost ziua de nastere a colegului nostru, Remus Toderici, fotoreporter la Ziarul Crisana. Ci pentru ca, cele de mai sus fiind pe rol, Remus a oferit pretextul unei expozitii cu fotografii de-ale lui, din Cuba, si al unei degustari de Cuba Libre, cu o muzica potrivita ca fundal. Doar ca, din varii motive, aproape binecuvantate, nu toti cei care si-ar fi dorit au ajuns la vernisaj. Si abia atunci toate acestea au devenit pretext - pentru un dialog, cu colegul nostru, despre ,,pozarul de ziar", azi.
    Ne stim de niste ani, cum ne mai intersectam prin Oradea, la pozat. Nici nu aveti idee ce placere e ca, la un eveniment, sa dai de colegi faini. Asta inseamna ca nu ti se vor baga in cadru, ca, daca cineva face o duma exact la dracu-n praznic de tine, intr-o mare de oameni, la o manifestatie, ai sanse sa iei cadrul de la coleg si ca, atunci cand trebuie sa stai printre fetele schimonosite de ,,dragoste crestina" ale celor din Coalitia pentru Familie, ai de unde sa strangi un strop de ,,hai ca trece", dintr-o ocheada rezonabila intre voi, poate singura.

    S-a intamplat ca, lucrand de 25 de ani in presa, am prins vremea cand orice redactie serioasa avea si macar una bucata pozar. Nu e un cuvant de ocara, ,,pozar", ci de drag. E despre oamenii care te salvau si-ti acopereau spatiul de langa articol. Adica la munca noastra, a celor cu vorbele. Tot atunci, demult, cand am am avut de invatat ,,Teoria imaginii" si ,,Tehnici foto", la facultate, mi-am spus ca n-am chef sa-mi bat capul cu povestea asta, cum voi avea mereu un pozar cu mine. Apoi… n-am mai avut pozar, intre 94 si 96, pe front, in Bosnia, si a trebuit sa ma scarpin in cap si sa-mi amintesc, in transee, cum fras spunea profesorul ca se compenseaza timpul de expunere cu diafragma…

    Apoi nu au mai trebuit compensate - au aparut aparatele digitale si, dupa o vreme, tot idiotul ti se baga in cadru, ca ,,el e fotograf". Dupa atatia ani de scoala, dupa sute de mii de poze, dupa niste expozitii foto, inca nu raspund cu ,,da", atunci cand cineva, de ma vede cu camera foto in mana, ma intreaba de sunt fotograf. De regula spun ca sunt jurnalist dar imi fac pozele singura.

    Remus e, insa, fotograf. Adica e prima lui meserie. Investeste in scule, are ochi, face experimente. Doar ca, uite, e doar la prima lui expozitie personala, asta, cu pozele din Cuba. Pentru ca, acum cativa ani, cand deja ar fi avut ce sa puna pe simeze, tot amatorul de CV inflorat se punea sa-i traga cate o expozitie de fotografii. Asa ca a asteptat. Sa aiba ceva clar de spus. Si asa s-a intamplat Cuba asta, expusa, la Cetatea Oradea si alaturi de cvartetul Sagittarius, Euro Foto Art  si de prieteni. Si dialogul nostru.
    –         Ti-ai pus vreodata intrebarea cat la suta din motoare este tentat sa foloseasca un fotograf de ziar? Si asta, amintindu-ne ca buna regula de acum mai mult de un deceniu, ca o redactie sa aiba pozarii ei, s-a cam dus, si orice ziarist poarta si o idioten camera cu el, sau fura poze ,,de pe net".

    –         Int-adevar, multe redactii care relateaza doar stiri au renuntat la fotografi, si folosesc doar imagini realizate de reporteri. Dar cred ca un ziar sau un site serios stie ca imaginea vinde mai mult decat articolul si, daca e vorba de trei oameni la o masa, e simplu. Atunci cand ai o stire mai ampla, in timp ce reporterul se documenteaza, fotograful merge sa faca imagini. Sau atunci cand e un accident, pana reporterul afla ce s-a intamplat,  fotograful poate face imaginile, si stirea ajunge repede online. Orice reporter poate face o fotografie, dar asta ii consuma timp, si nu o sa o faca la fel de bine ca cineva care se ocupa cu asta.
    –         Daca reporterul oricum trebuie sa ajunga la un eveniment, de ce sa se mai trambaleze inca un om? Nu? Cat mai conteaza calitatea unei poze?

    –         Pentru ca reporterul nu are timp sa faca si poze – reporterul sta la declaratii iar fotograful isi face treaba. Mai ales cand sunt subiecte importante sau vizite oficiale, unde lumea trebuie sa fuga dintr-un loc in altul. Bineinteles ca exista si versiunea in care poate cumpara imagini de pe site-uri (Mediafax sau Agerpress). Depinde foarte mult de tipul ziarului – pentru un ziar local folosesc destul de putin motoare de cautare pentru imagini. Poate doar la stiri nationale, unde nu am cum sa ajung.
    –         Nu de motoarele alea vorbeam, ci de ale fotografului. Un fotograf cu ochi si cu mana nu tinde sa fusereasca, atunci cand merge la… prezentarea unei noi piulite a nu-stiu-carei fabrici?

    –         Depinde foarte mult de eveniment – daca sunt doi oameni la o masa, sigur ca nu o sa faci o fotografie de prima pagina, decat daca nu ai alt eveniment mai tare, dar, in rest, esti constient ca ai de facut zilnic fotografii care sa iti vanda ziare si sa aduca accesari.
    –         De cit timp lucrezi in presa,  Remus? Eu te stiu de cand am inceput sa am legaturi cu presa din Oradea, deci de vreo  sapte ani. Cum vezi tu locul pozarului/si, implicit, al pozei, intr-o redactie, de compari zilele de acum cu cele de inceput, ale tale?
    –         Lucrez in presa din 2009, si cred ca acum, poate mai mult ca niciodata, e important sa ai oameni dedicati, care stiu ce fac si care isi dau seama ca daca nu fac o munca de calitate, azi, maine nu vor mai avea un loc de munca. Mereu te compari cu cel de altadata dar trebuie luat in considerare si cat de spectaculoase sunt evenimentele. Un accident sau incendiu va fi mereu mai interesant si pentru cititori decat un nou azil de batrani.

    –         Zici de spectaculozitatea evenimentelor. Da-mi varfurile unui top: ce ti-a placut tie cel mai mult sa pozezi, in sensul ca sa te fi simtit bine. Ce te-a solicitat cel mai mult, ca si conditii, incercare, chiar periculozitate. In ce domenii (tot ajuns pentru ca sa fotografiezi) ai intalnit oamenii cei mai faini? Ce proiect fotografic al tau ti-e cel mai drag? De care din poza adusa la redactie ai fi cel mai multumit?
    –         In 2009, cand eram inca proaspat in presa, am ajuns sa fotografiez un incendiu, era stins pe cand am sosit noi, dar am reusit sa surprind cateva portrete cu pompierii obositi si murdari. Imi place, de asemenea, sa fotografiez teatru, si aici pot spune ca sunt conditii grele – oricat esti de silentios, mereu se gaseste cineva sa spuna ca il deranjezi, chiar daca in curul tau toti se foiesc si tusesc si fac mult mai multa galagie decat tine. Proiectul meu cu dansatori imi e cel mai drag si sper sa il pot relua curand. Proiectul se numeste ,,Urban Dance" si, in cadrul lui, am luat mai muti dansatori si i-am fotografiat in diferite zone ale orasului, iar, cand il voi relua, sper sa pot sa il extind si in alte orase. Sunt multumit de multe fotografii aduse – probabil cele de la incendiu sunt in top. Nu pot sa zic ca sunt conditii periculoase – pe cand ajungem noi, fapta e consumata deja.
    –         Cuba. Orice bou cu bani poate ajunge in Cuba. Nu orice bou cu bani are scule bune si ochi. Cum e cand ai in fata culoarea, gustul unei astfel de provocari? Si esti in vacanta, nu pentru lucru - sa spunem si asta.

    –         Cuba a fost o dorinta de-a mea mai veche, iar anul trecut, cand a murit Fidel, mi-am dat seama cat de fragila e situatia si am decis sa nu mai aman – mi-a aparut o oferta in primavara, cand un nou prieten, pasionat de calatorii, a organizat o excursie de doua saptamani. Am planuit totul din timp, ce aparat si ce obiective, cate haine si in ce geanta, urma sa ne mutam la fiecare trei-patru zile deci trebuia sa ma pot misca usor. Eram atat de incantat ca am ajuns in Cuba ca nici nu  imi mai pasa de vacanta – pentru mine, sa merg pe strazi si sa fac fotografii era relaxare. Nu te poti gandi la Cuba fara sa te gandesti la culoare, iar acolo gasesti toate culorile posibile, oricat de stridente sau de pastelate, culori care aici ar parea kitsch acolo par ca asteapta fotografii sa le captureze.
    –         Suna putin a cliseu dar… pe tine nu te pot intreba tampenia aia cu ,,ce intrebare ai dori sa nu ti se puna" - o schimb putin, stiind ca exista raspunsuri, la un fotograf (cel putin eu le am pe ale mele): la ce gen de evenimente ai dori sa nu trebuiasca sa ajungi sa pozezi? Si de ce?
    –         Cand eram inca la inceput cu fotografia, am mers la inmormantarea unei rude, si aveam aparatul la mine, iar cunoscutii mi-au cerut sa le fac poze. Uneori mai trebuie sa fac fotografii pentru ziar, la diverse inmormantari – ma simt foarte prost. Cred ca e usor de inteles de ce.

    –         Imi povestesti ceva de vreun cadru pentru care te-ai luptat mai mult, poate chiar fizic, pentru a-ti face loc si a-l obtine?
    –         Imi vine in minte Cuba, pentru ca e recent – incercam sa surprind expresii cat mai natural, si asta presupune de multe ori un joc, te faci ca te uiti in alta parte, sau ca treci pe langa subiect, ca sa il poti surprinde in fotografie. De multe ori e greu sa obtii un cadru bun, si, la evenimentele la care fotografiez, sunt atat de multi care fac poze cu telefonul, incat abia mai ai loc sau unghi bun. Mai ales cand e vorba de un eveniment la care sunt invitate vedete, desi sunt departe, si marea majoritate a pozeler vor fi miscate, fiecare tine sa aiba o amintire... Nu se intampla doar la un eveniment, se intampla la toate. Incepand de la ,,zilele orasului" pana la petreceri private.
    –         Spune-mi doua vorbe despre curtoazie, la fotografii de presa si presari. Am vazut ca, in Oradea, lumea e ceva mai linistita, comparativ cu Timisoara, si mai ales cu Bucuresti. Te-a calcat cineva pe mana, ai primit vreun branci semnificativ de la autoritati, te-ai caftit cu cineva ca sa-ti faci pozele, a marat Coalitia pentru Familie la tine, ai pozat unde nu ai fost lasat - cu argumentul ca e spatiu public? Sau, pe de alta parte, ai fost vreodata in postura de paparazzo?

    –         In Oradea, sunt de mai multi ani in presa, si ne cunoastem si respectam, cei care lucram in domeniu, dar bineinteles ca mai apar si probleme. La anumite vizite oficiale vin colegi din Bucuresti, care cred ca pot da ordine tuturor – eu stiu ce am de facut pentru a obtine fotografia dorita si nu sunt genul care sa stea in spate. Cred ca pestetot functioneaza principiul ,,da-i unui om o bariera si va crede ca e stapanul lumii".  Inca patesc des sa am acordul directorului de institutie si sa ma ia portarul la intrebari suplimentare – in general stau si zambesc. pentru ca mi se pare amuzant. Se mai intampla uneori sa mai sar un gard sau sa intru pe geam, intr-o cladire. pentru ca am de adus imagini de acolo. A marait si Coalitia, si simpatizantii ei, dar nu atat de mult pentru ca i-am fotografiat, ci pentru descrierile de la fotografii.
    –         Cum te intelegi cu oamenii cuvantului? Eu nu am nevoie de pozar, am invatat sa pozez exact ca sa nu depind de un alt om, dar la voi, unde inca se merge pe colaborarea asta, nu ajungi sa fii iritat ca ceea ce ai aratat tu nu este acoperit de text, sau pentru ca vezi diferit de colegul care scrie ceea ce e de aratat ca imagine? Nu neaparat ca e ala idiot, dar poate vrea cadre generale, si tu pariezi pe detalii. Cum merge munca in echipa?

    –         Aici e vorba de comunicare si o buna intelegere, si, de cele mai multe ori, reporterul iti spune ce urmareste. E clar ca, atunci cand mergi la un eveniment, nu faci doar fotografii pentru stirea respective – ai nevoie de cateva fotografii cu locul, cateva fotografii cu fiecare persoana de acolo, cateva cadre generale, care sa poata fi folosite in viitor, cand se scrie despre ceva similar. De exemplu, la parada de ,,ziua orasului", ai nevoie de cadre generale cu militari, care pot fi folosite cand anuntam alte parade, cadre cu oficialitati care stau grupate pe partide sau institutii. Posibil sa fie stiri la care ai nevoie de acei oameni, impreuna – si exemplele pot continua.
    –         Apropo. E o vorba, ca mai bine renunti la un prieten decit sa spui/faci o poanta buna. E valabil si la tine, la fotografie? Vorbesc de pozele pe muchie, unde cineva se poate si supara.
    –         Daca vorbim de presa, inca nu m-am confruntat cu o asemenea situatie. Am noroc ca profilul cotidianului nu este de asa natura incat sa fac fotografii controversate. Daca vorbim de portretele personale, au fost cazuri cand am sters imagini ce apareau online, deoarece una dintre persoanele ce apareau nu era de accord, din diverse motive – nu cred ca avea rost sa stric relatiile pentru o fotografie.
    –         Adica primar scarpinandu-de undeva, sau episcop uitandu-se gales la baietelul de langa el, nimic?
    –        Am mai multe cu oficialitati care se uita in telefon, la diverse ceremonii, dar nu mi-a cerut nimeni sa le sterg – nici nu cred ca le-as sterge, daca mi-ar cere.

    Ar mai fi multe de spus. Multe de intrebat. Amintiri. Hihaieli, pe marginea vreunei amintiri - comuna sau de impartit. Dar Remus e precaut, cand vine vorba de discutatul pentru ziar, si deja trag cuvintele din el mai greu, incercand sa se pastreze la aspect generale. Deh, anii de lucru in presa te marcheaza - mereu, unul care n-are ce face te da in judecata sau te injura pe strada sau pe Facebook, din te miri ce.
    E bine si atat. E ca un pahar de sampanie, ridicat in cinstea meseriei de pozar de ziar, de ziua de nastere, cata cu rotunjimi, a lui Remus, intre... doua conferinte de presa la care trebuie sa alergi.
    Ramona Balutescu
    Foto de la expozitie: Marius Negrau
    The post ,,Toti fac poze cu telefonul, abia mai ai un unghi bun" appeared first on Presa Oradea.
    [...]Citeste mai departe
    Sursa: OradeaPress
  • Bihorean trimis in judecata, dupa ce a vandut pastile ecstasy aduse din Olanda (FOTO)


    [2017-08-01]
    Procurorii DIICOT Oradea au anuntat trimiterea in judecata, in stare de arest preventiv, a unui bihorean in varsta de 35 de ani, Alin Ciprian Chertes, care a adus in judet 250 de pastile de ecstasy. Chertes a vandut cele mai multe dintre pastile, insa o parte le-a si consumat. Impreuna cu el, procurorii au mai trimis in judecata doi barbati, Cosmin Puscau si Cristian Casapu. [...]Citeste mai departe
    Sursa: eBihoreanul
  • Raniti din cauza unui sofer beat, la Cheriu


    [2017-07-31]
    Doi barbati au fost raniti dis de dimineata, in 30 iulie, pe drumul comunal 54, in Cheriu. Politistii de la Serviciul Rutier spun ca evenimentul rutier a fost cauzat de un localnic de 30 de ani care conducea un autoturism sub influenta alcoolului, avand 0,77 mg/l alcool pur in aerul expirat. Masina a patruns pe […] [...]Citeste mai departe
    Sursa: StiriOradea.com
  • SUA si Japonia pregatesc un raspuns dur pentru Coreea de Nord - Miroase a praf de pusca


    [2017-07-31]
    Premierul japonez Shinzo Abe a discutat telefonic, luni, cu presedintele american Donald Trump, iar cei doi lideri au fost de acord ca trebuie sa existe un raspuns dur la recenta lansare a unei rachete… [...]Citeste mai departe
    Sursa: Crisana
  • Vicepresedintele CJ Vaslui, condamnat la doi ani de inchisoare cu suspendare


    [2017-07-31]

    Vicepresedintele Consiliului Judetean (CJ) Vaslui, Vasile Mihalachi, a fost condamnat, luni, la doi ani de inchisoare cu suspendare de magistratii Tribunalului Iasi, pentru abuz in serviciu, infractiune comisa in perioada in care a fost presedinte al CJ, transmite corespondentul MEDIAFAX.







    [...]Citeste mai departe
    Vicepresedintele CJ Vaslui, condamnat la doi ani de inchisoare cu suspendare
    Sursa: Bihoreanul
  • Huawei confirma noul smartphone care va fi un concurent puternic pentru iPhone


    [2017-07-31]
    Huawei si-a anuntat noul concurent direct cu produsele celor de la Apple Huawei a obisnuit lumea in ultimii ani cu doua lansari importante pe an, in care primavara este dedicata modelelor din gama de produse P, flagship-ul companiei, iar toamna este rezervata pentru modele de tip phablet din seria Mate, cu performante superioare si display-uri mari. […]
    Post-ul Huawei confirma noul smartphone care va fi un concurent puternic pentru iPhone apare prima data in Stiri Oradea.
     Huawei si-a anuntat noul concurent direct cu produsele celor de la Apple

    Huawei a obisnuit lumea in ultimii ani cu doua lansari importante pe an, in care primavara este dedicata modelelor din gama de produse P, flagship-ul companiei, iar toamna este rezervata pentru modele de tip phablet din seria Mate, cu performante superioare si display-uri mari.
    Anul 2017 nu face nota discordanta, iar Huawei va urma aceeasi stragegie, CEO-ul companiei, Richard Yu, confirmand existenta dispozitivului Mate 10.
    In cadrul unui interviu, Yu a mentionat noul Mate 10 direct si l-a comparat cu noul iPhone pe care Apple urmeaza sa il lanseze tot in aceasta toamna.
    Sursa foto: techconfigurations.com
    Potrivit CEO-ului Huawei, Mate 10 va fi un dispozitiv mai puternic decat iPhone-ul, fiind echipat cu o baterie mai mare, un ecran cu margini subtiri, functie de incarcare rapida, o camera foto superioara si ,,alte functii" care va ajuta dispozitivul sa depaseasca smartphone-ul celor de la Apple.
    Cu toate ca detaliile oferite sunt vagi, cu atat mai mult cu cat nu se cunosc foarte multe lucruri despre noul iPhone, in afara de ce informatiile ce au fost scapate pe internet sub forma de zvon, insa este destul de clar in ce directie vrea compania Huawei sa mearga in viitorul apropiat.
    Este foarte probabil ca Huawei sa incerce sa dezvolte un nou chipset Kirin, care va incerca sa depaseasca performanta urmatorului chipset Apple, iar componenta foto a telefonului va fi de asemenea importanta, in care in mod cert parteneriatul cu Leica este unul benefic companiei in ultimii doi ani.
    Post-ul Huawei confirma noul smartphone care va fi un concurent puternic pentru iPhone apare prima data in Stiri Oradea.
    [...]Citeste mai departe
    Sursa:
  • Retrospectiva saptamanii, prin ochii lui Bihorel: Sorbonica de Arad e cu 20 de ani in urma Sorbonicii noastre


    [2017-07-31]
    Bihorel comenteaza evenimentele saptamanii trecute: Rectorul Barney, radiind de fericire: "V-ati tot legat de Sorbonica noastra, dar acum a iesit adevarul la iveala, de cand cu scandalul de la Vasile Goldis". "Care e legatura?". "Pai facultatea aia de doi bani din Arad e cu 20 de ani in urma noastra. Ca noi am dat diplome false la Medicina inca de acum doua decenii". [...]Citeste mai departe
    Sursa: eBihoreanul
  • Doi hoti din Alesd au fost filmati in timp ce furau portofelul dintr-un local. Daca ii recunoasteti, sunati la Politie (VIDEO)


    [2017-07-28]
    Un barbat si o femeie care, sambata trecuta, au furat un portofel dintr-ul local din Alesd sunt cautati de politisti. Camera de supraveghere a surprins barbatul care se intinde peste tejghea si fura portofelul, in timp ce complicea lui  supravegheaza incaperea si se asigura ca nu sunt vazuti. [...]Citeste mai departe
    Sursa: eBihoreanul
  • Doctor Honoris Causa: Unul dintre cei mai buni matematicieni ai lumii le-a vorbit universitarilor oradeni despre munca sa (FOTO)


    [2017-07-28]
    Autor a peste 1.400 de articole stiintifice si 38 de carti si monografii, considerat unul dintre cei mai importanti 10 matematicieni ai lumii, profesorul universitar Ravi Agarwal, nascut in India, dar acum stabilit in SUA, a fost prezent vineri la Oradea. Omul de stiinta a devenit Doctor Honoris Causa al Universitatii oradene, prilej cu care le-a spus celor prezenti la ceremonie despre munca sa din ultimii 47 de ani. Agarwal a intrat astfel in comunitatea academica oradeana, unde are, de ani buni, doi colaboratori. [...]Citeste mai departe
    Sursa: eBihoreanul
  • CSM Digi i-a legitimat pe olandezul Jesse Koopman si spaniolul Marc Roca


    [2017-07-27]
    Echipa oradeana de polo CSM Digi si-a transferat in aceasta saptamana doi jucatori straini. Dupa ce miercuri conducerea clubului oradean l-a legitimat pe olandezul de 24 de ani Jesse Koopman, joi, vicecampioana Romaniei l-a achizitionat si pe spaniolul Marc Roca. [...]Citeste mai departe
    Sursa: eBihoreanul
  • Ziua de 27 iulie in istorie


    [2017-07-27]
    Stiati ca pe data de 27 iulie au avut loc o serie de evenimente importante in istorie? Iata cateva din cele mai relevante 1656 – Baruch Spinoza a fost exclus din Sinagoga; 1793 – Robespierre intra in Comitetul Salvarii Publice si devine conducatorul acestuia. Va organiza un regim de teroare urmarind sa realizeze idealul sau de democratie bazat pe virtute: ,,fara virtute […]
    Post-ul Ziua de 27 iulie in istorie apare prima data in Stiri Oradea.
     Stiati ca pe data de 27 iulie au avut loc o serie de evenimente importante in istorie? Iata cateva din cele mai relevante

    1656 – Baruch Spinoza a fost exclus din Sinagoga;
    1793 – Robespierre intra in Comitetul Salvarii Publice si devine conducatorul acestuia. Va organiza un regim de teroare urmarind sa realizeze idealul sau de democratie bazat pe virtute: ,,fara virtute teroarea este inspaimantatoare, fara teroare virtutea este neputincioasa”;
    1794 – Lovitura de stat in Franta, 9 Thermidor, anul II al Revolutiei; Robespierre si colaboratorii sai sunt arestati; revolutia democratica ia sfarsit; incepe guvernarea Conventiei thermidorien;
    1807 – Constantin Ipsilanti este domn pentru a treia oara in Tara Romaneasca;
    1830 – Inceputul celor ,,Trei zile glorioase” ale Revolutiei din 1830; largi paturi ale populatiei pariziene s-au ridicat impotriva domniei lui Carol al X-lea, silindu-l sa abdice. I-a urmat la tron Ludovic Philip d’Orleans;
    1865 – Romania a aderat la Conventia telegrafica internationala de la Paris, semnata la 17 mai 1865;
    1877 – Divizia 4 - Infanterie, comandata de colonelul Alexandru Anghelescu, incepe deplasarea spre frontul din fata Plevnei;
    1880 – Trupele britanice sunt invinse de catre afganii condusi de Mohammed Ayub Khan in batalia de la Maiwand in al Doilea Razboi Anglo-Afgan;
    1921 – Cercetatorii de la Universitatea din Toronto condusi de biochimistul Frederick Banting anunta descoperirea insulinei;
    1922 – Infiintarea Uniunii Internationale de Geografie;
    1930 – Romania a concesionat serviciul national de telefoane companiei americane ,,International Telephone and Telegraph Corp”;
    1940 – Bugs Bunny a debutat pe micile ecrane, in desenul animat A Wild Hare;
    1956 – Romania devine membru al Organizatiei Natiunilor Unite pentru Educatie, Stiinta si Cultura (UNESCO), fondata in 1945;
    1968 – Pink Floyd lanseaza in SUA albumul A Saucerful of Secrets;
    1974 – Afacerea Watergate: Camera Reprezentantilor a SUA decide punerea sub acuzare a presedintelui Nixon;
    1990 – Proclamarea suveranitatii Republicii Belarus. Sarbatoare nationala;
    1990 – Parlamentul Romaniei a hotarat ca 1 decembrie sa devina sarbatoare nationala;
    1996 – O bomba a explodat la Jocurile Olimpice de la Atlanta, SUA, soldat cu doi morti si 111 raniti.

    Post-ul Ziua de 27 iulie in istorie apare prima data in Stiri Oradea.
    [...]Citeste mai departe
    Sursa:
  • Constructorul bavarez BMW a rupt definitiv legatura cu cei de la Mercedes-Benz


    [2017-07-27]
    BMW a suspendat orice intelegere cu cei de la Mercedes-Benz, dat fiind ca acestia din urma ar fi informat autoritatile despre asa-zisul cartel de manipulare a emisiilor de noxe. BMW a rupt orice intelegere cu conationalii de la Mercedes-Benz, dupa ce, cei din urma sunt banuiti ca au informat autoritatile despre asa-zisul cartel, care tine de […]
    Post-ul Constructorul bavarez BMW a rupt definitiv legatura cu cei de la Mercedes-Benz apare prima data in Stiri Oradea.
     BMW a suspendat orice intelegere cu cei de la Mercedes-Benz, dat fiind ca acestia din urma ar fi informat autoritatile despre asa-zisul cartel de manipulare a emisiilor de noxe.
    BMW a rupt orice intelegere cu conationalii de la Mercedes-Benz, dupa ce, cei din urma sunt banuiti ca au informat autoritatile despre asa-zisul cartel, care tine de o perioada prima pagina a ziarelor.

    Cei mai importanti constructori de automobile din Germania, respectiv BMW, Mercedes, Volkswagen, Audi si Porsche, au intrat in atentia autoritatilor dupa ce s-a aflat despre un ,,cartel" ce era format din cei 5 constructori germani.
    Din informatiile aparute in presa, acestia ar fi cazut de acord cu ce fel de convertori catalitici sa foloseasca pentru reducerea emisiilor.
    Prin aceasta modalitate, cei cinci constructori au influentat preturile acestor convertori, printre care inclusiv cele ale AdBlue si s-au inteles asupra marimii rezervoarelor pentru aceste tratamente.
    Oficialii de la BMW au recunoscut recent ca s-au purtat unele discutii in acest sens, dar ca obiectivul final era cu totul altul.
    In prima faza, se vehicula ca cei de la Volkswagen au alertat autoritatile, iar acum adevarul a iesit la iveala, iar cei care au pus cartile pe masa sunt cei de la Mercedes-Benz.

    Ca urmare, bavarezii de la BMW au suspendat orice intelegere pe care brand-ul din München o avea cu cei de la Mercedes-Benz. Cei doi giganti lucrau impreuna la dezvoltarea de statii de incarcare pentru vehiculele electrice, dar si la mai multe proiecte tehnice.

    Pana la acest moment, niciuna din cele doua companii nu au comentat ruptura, iar in egala masura, niciunul din cei cinci constructori nu au avut nimic de comentat cu privire la acuzatiile care li se aduc.

    Cu toate ca sustin ca sunt nevinovati, nemtii de la Mercedes-Benz, BMW si Audi au anuntat rechemari voluntare in service, care vizeaza masinile diesel din Europa.

    Uniunea Europeana impreuna cu autoritatile de reglementare antitrust din Germania, au anuntat ca au deschis o ancheta cu scopul de a clarifica intregul scandal dintre cei mai mari producatori de automobile din lume.

    Post-ul Constructorul bavarez BMW a rupt definitiv legatura cu cei de la Mercedes-Benz apare prima data in Stiri Oradea.
    [...]Citeste mai departe
    Sursa:
  • Doi spargatori de locuinte au ajuns in arest: Hotii erau profilati pe furturi din case in constructie


    [2017-07-27]
    Doi oradeni au fost retinuti pentru 24 de ore de politisti, dupa ce, in perioada 8 februarie - 18 aprilie, ar fi comis sapte spargeri de locuinte in Oradea. Cei doi, un tanar de 18 ani si un barbat in varsta de 31 ani, erau specializati in furturi din case aflate in constructie. [...]Citeste mai departe
    Sursa: eBihoreanul
  • Oradeni premiati pentru un robot


    [2017-07-27]
     Doi studenti de la Universitatea Oradea au castigat premiul I pentru un robot construit de ei.



    Citeste articolul complet pe Bihon.ro [...]Citeste mai departe
    Oradeni premiati pentru un robot
    Sursa: Bihon.ro
  • Despre somnul bun, de dinainte de examen


    [2017-07-27]
    ,,- Daca statia de tramvai de mers incolo este aici, statia de mers in cealalta parte aveti idee unde este?" - l-am intrebat. Habar n-avea. Mi-a spus dupa, credea ca vreau sa-l agat, cu un text cretin. Ne-am lamurit putin mai tarziu - dadeam amandoi examen la facultate la Cluj, si nu prea stiam pe […]
    The post Despre somnul bun, de dinainte de examen appeared first on Presa Oradea.
     ,,- Daca statia de tramvai de mers incolo este aici, statia de mers in cealalta parte aveti idee unde este?" - l-am intrebat. Habar n-avea. Mi-a spus dupa, credea ca vreau sa-l agat, cu un text cretin. Ne-am lamurit putin mai tarziu - dadeam amandoi examen la facultate la Cluj, si nu prea stiam pe ce lume ne aflam. Desi exact in momentele alea e destul de important sa stii pe ce lume te afli.
    Era putin dupa Revolutie, imi doream sa ajung studenta in Cluj, ca sa nu fac facultatea acasa, la Timisoara. Oricum, nici nu exista inca la Timisoara facultatea la care voiam sa dau examen. Eram pe undeva pe langa gara, sau, in orice caz, pe drumul ce duce la gara, iesisem de la inscriere si trebuia sa ajung in Gheorgheni, cartierul in care stateau rudele mele clujene. Si desi Teo nu m-a crezut, pe moment, chiar asa era in unele locuri din Cluj - statiile erau alandala.
    Nu e chiar asa usor, cind vii din alt oras, si ai de dat niste examene intr-un loc pe care nu-l stii bine. Sau nu-l stii aproape deloc, uneori. O groaza de lucruri se constituie in factori de stres.

    Nu am intrat atunci, in Cluj, si am venit, cu coada intre picioare, la Timisoara, unde am dat examen la Jurnalistica si Engleza, la Universitatea de Vest. Sub nici o forma nu as fi conceput sa merg la o facultate privata. Nici nu mai tin minte cate existau deja, acum 25 de ani, cand am intrat la UVT. Insa, in mod cert, imi pareau o treaba neserioasa. Cum imi par si acum, si cele private, si ciupercaria de universitati aparute in orasele mai mici. Dar despre altceva este vorba, acum. Despre cum e cand iesi din zona ta de confort, si vii sa dai examen la o universitate serioasa. Si, bonus, primesti si o mana intinsa, ca ajutor.
    Caminul 15
    E seara, peste cateva ore, dimineata, incep examenele la multe din facultatile Universitatii de Vest din Timisoara. Mai sunt cateva ore, de-un somn bun. Asta, daca nu ai emotii, sau daca ai gasit un loc rezonabil unde sa pui capul. Sunt in Complexul Studentesc - in Complex, mai simplu spus, asa cum stie toata lumea din Timisoara ca se cheama zona asta. Am venit la Caminul 15, pentru ca am citit ceva interesant. UVT-ul ofera cazare celor ce vor da examen, aici, gratuit. Oare e mult, oare e putin? Nu stiu. Vom vedea.
    E trecut de 10 seara cand ajung in fata Caminului 15. Atac povestea dinspre Parcul Copiilor, trecand micul pod si cautand scurtatura printre blocuri, ca mai demult. Au trecut exact 25 de ani de cand daceam examen ca sa ajung studenta in prima generatie care a ajuns la Jurnalistica, aici. Multe lucruri s-au schimbat. Complexul e plin de terase, de birturi, de magazine care aproape ma gatuiesc, cand trec pe acolo. Probabil e in firea lucrurilor...
    Stiu Complexul de cand eram in clasa a X-a, la un liceu din Arad. Sunt timisoreanca, dar ma crescusera bunicii, la Arad. Veneam, uneori, prin spitalele unde mergeau medicinistii. Uneori, mult mai rar, ajungeam serile in Complex. In camerele mici reuseam sa ne inghesuim cu cate o chitara, si era fascinant. Mai stiu si acum versurile de la ,,Ce nasoala esti" - dar nu-s de trecut aici. Toate s-au schimbat.
    Cred ca si saracia s-a schimbat, precum s-a schimbat si mancarea, si felul de a comunica, si hainele. Nu stiu daca un iaurt inseamna tot asa de mult ca pe vremea studentiei mele. Si nici cei care vor da, zilele astea, examen, inca nu stiu, probabil. Vor afla de acum inainte. Dar, inainte de toate, prima lor intalnire cu viata de camin e acum.
    Prima fata cu care vorbesc e deja in pantaloni de pijama, dar mai sta putin pe una din bancile din fata Caminului 15. O cheama Ana, e din Ramnicu Valcea si maine va avea examen, pentru a intra la Facultatea de Drept. S-a inscris si la noi, la UVT, dar si la Cluj. Nu prea inteleg cum e cu inscrierile astea in mai multe locuri, dar nici nu e timpul cel mai potrivit sa aflu. O intreb, insa, de i-a picat bine ca a primit cazarea aceasta in camin. Imi spune ca i-a picat foarte bine. Si ca ar fi apelat la o pensiune, de nu ar fi aparut cadoul acesta al Universitatii.
    S-a inscris pentru examen direct din Valcea, a plecat singura de acolo si nu stie de alti colegi care sa mai fi venit aici. Va avea examen a doua zi, de la 12, deci inca nu e asa de ingrijorata pentru orele de somn pe care trebuie sa le bifeze. O intreb de ce nu s-a dus la Bucuresti, spune ca nu ii place orasul.

    O intreb de stie Timisoara, imi povesteste ca a mai fost aici, cu un an inainte, intr-o tabara, vara. Si ca treaba cu cazarea, de acum, a venit numai bine - dupa ce s-a inscris, au sunat-o de aici si i-au spus de posibilitate asta. A primit o camera in Caminul 15, la parter, si deocamdata e singura in acea camera. Imi spune ca, de va intra la noi, planuieste sa stea tot la camin, ca studenta.
    In loc de dormit in masina
    Pe banca din fata noastra, doi baieti si o fata. Fata plange. Nu vad asta decat cand ajung langa ei. Incerc sa nu-l atrag in discutie decat pe baiatul din dreapta, ca sa-l las pe celalalt sa o conforteze pe fata pe care o tine in brate, dar, incet-incet, intervine si el in discutie.
    Cei doi sunt Claudiu si Adrian, din Targu Jiu. Si ei vor avea a doua zi examen, la Educatie Fizica si Sport. Spun ca au facultatea respective e si la ei in oras dar... au vrut ca studentia sa fie studentie, si sa nu o faca de acasa. Vorbim putin despre cum se calculeaza notele, despre cum e la Sport, in mai multe locuri din tara, adica daca exista si parte scrisa a examenului, si parte practica. Inteleg ca la Timisoara nu e cu scris. Ii intreb de ce au ales Timisoara, si nu alt oras. Imi spun ca pentru echipa de fotbal. Intreb daca vorbesc cumva de Poli Timisoara - imi spun ca da, dar echipa a doua. Sportul nu e lumea mea, asa ca nu insist.
    Cazarea. Cum e cu cazarea? Baietii sunt incantati. Imi spun ca s-au gandit sa doarma in masina, daca nu aparea oferta UVT-ului. Ca sunt mai multi colegi ce au venit din Targu Jiu, pentru examen, si s-ar fi gasit o solutie. Dar ca aceasta e cea mai buna. Totusi, imi spun ca vor intreba daca li se permite sa mai stea o zi peste cele trei oferite gratuit de UVT - pentru a isi putea primi rezultatele si a rezolva si confirmarea locului, de au intrat.
    Ultima candidata la studentie nu imi spune cum o cheama - adica nu mai apuc eu sa o intreb, pentru ca negociem prea mult timp ceva legat de niste poze. Nu vrea poze, si, cum da la Psihologie si la Drept (adica la Psihologie ar vrea sa intre, dar s-a inscris si la Drept), ii spun ca ar fi util sa aiba explicatii mai clare pentru ,,de ce nu". Totusi, nu vreau sa o stresez inainte de examen, asa ca o pozez pe amica ei, care a venit pentru o tabara, pe coridorul Caminului 15, unde e cazata si ea.
    Examenul la Psihologie va incepe a doua zi dimineata, de la ora 9. O intreb de unde e si spune ca din Arad. Apoi detaliaza - din Curtici. Aha, deci inca 25 de kilometri. Cum am locuit 19 ani in Arad, calculez repede timpi, trenuri, distante. Adaug si bucata pana la Curtici. O intreb ce ar fi facut daca nu ar fi primit aceasta cazare. Spune ca s-ar fi chinuit cu trezitul si ar fi venit de la Curtici, in noaptea/dimineata de dinainte de examen.
    A fost acum cateva zile pentru inscriere - totusi, nu e asa de departe, si nu a venit, ca baietii din Targu Jiu, in ultima zi de inscriere, cu ideea ca e mai bine sa ramana aici pana la examen. O treime din nota va fi ce face acum, doua treimi vin de la bacalaureat. Va reveni si pentru confirmare, de intra.

    E linistita, chiar de are examenul de la 9 dimineata. La inscriere a aflat de posibilitatea de a fi cazata gratuit, a acceptat, a venit sa doarma aici, sa nu piarda noaptea de dinainte de examen pe drumuri. Daca va intra, va stat tot la camin - a hotarat asta deja. Dar, la unul privat.
    ,,Sa fie!"
    Cum vad, toti tinerii cu care am vorbit au primit oferta Universitatii de Vest cu bucurie. Si ma gandesc putin despre cum este sa dai cel mai important examen, de pana atunci, odihnit. Sa vii de aproape, din Complex, pe jos, nestresat.  Sa nu iti fi pus familia sa suporte inca o cheltuiala, in afara de drum. Sa nu fi dormit in masina, sa nu vii botit si obosit, dupa un drum cu trenul si o noapte aproape nedormita. O bucata din capacitatea lor de concentrare sta si in asta. Vor putea sa arate mai bine ce pot. Vor pleca de la aceeasi linie de start cu cei care locuiesc in Timisoara, si care vin de acasa. E important.
    Imi aduc aminte de venitul cu trenul, de la Arad, in serile de dinainte de examene. De cele din timpul studentiei, nu cel mare, de inceput. De legendele pe care le creau studentii, spre amuzament, care, mai apoi, parca intrau cu adevarat in mitologia examenelor. Unul spunea ca, de e flacara pe cosul inalt si subtire de la Solventul, la intrarea in Timisoara, vei lua examenul. Alta zicala spunea ca, daca ti se spune ,,Bafta", inainte de examen, trebuie sa raspunzi neaparat cu ,,Sa fie", nu cu altceva. Ca sa nu pici.
    Ii intreb pe tinerii din fata Caminului 15, care a doua zi vor avea examen, cand ma ridic de langa ei, a plecare, de stiu ce se raspunde la ,,Bafta". Imi spun ,,Multumesc". Zic ca nu. Si le povestesc, zambind, despre traditia locala. Imi spun, fara nici o apasare cum ca ar putea cadea examenul, pentru ca nu au intuit raspunsul corect, ,,Sa fie". Razand. Linistiti si increzatori. A trecut un sfert de secol. Legendele lor vor fi altele, dupa cum le vor croi ei, in curand. Un somn bun, atata de important, si… dimineata va incepe totul. Tot ce tine de ei. Ce tinea de gazde, e pe rol, deja. Pentru un maine bun.
    Ramona Balutescu
    The post Despre somnul bun, de dinainte de examen appeared first on Presa Oradea.
    [...]Citeste mai departe
    Sursa: OradeaPress
  • Victorii pentru sportivii de la Basti Box Salonta la turneul din Ungaria, de la Bekescsaba


    [2017-07-25]
    Cei trei sportivi deplasati de clubul Basti Box Salonta la turneul din Ungaria de la Bekescsaba s-au intors cu victorii de la categoriile la care au concurat, iar Bogdan Malita si cu titlul de cel mai tehnic boxer al competitiei. Ceilalti doi pugilisti salontani remarcati la Bekescsaba sunt Norbert Vas si Adelin Bulboaca. [...]Citeste mai departe
    Sursa: eBihoreanul
  • OK pentru statuia Bratianului


    [2017-07-25]
     Statuia reprezentandu-l pe Ion. I C. Bratianu, dorita de primarul Ilie Bolojan in parcul omonim, a primit acordul Comisiei Nationale a Monumentelor de For Public, dupa mai bine de doi ani de amanari...



    Citeste articolul complet pe Bihon.ro [...]Citeste mai departe
    OK pentru statuia Bratianului
    Sursa: Bihon.ro
  • Reactiveaza patrulele mixte cu maghiarii


    [2017-07-24]
     De luni, luni, 24 iulie a.c. si pana in 21 august vor reaparea patrule mixte formate din doi politisti, unul de la Politia Bihor si altul de la Politia din Hajdu - Bihar, in zonele turistice ale...



    Citeste articolul complet pe Bihon.ro [...]Citeste mai departe
    Reactiveaza patrulele mixte cu maghiarii
    Sursa: Bihon.ro
  • Schimb de politisti, la Bors/Artand: Doi agenti de la IPJ Bihor, ,,concediu" platit in Ungaria


    [2017-07-24]
    Continua traditia detasarii, pe perioada estivala, de politisti bihoreni in Ungaria. Mai exact la Hajduszoboszlo. Se stie deja ca este vorba despre un schimb de oameni ai legii in vederea asigurarii unui plus de siguranta pentru turistii romani care isi petrec concediul in statiunea din Ungaria. In contrapartida, politisti maghiari vin la noi, pentru a […] [...]Citeste mai departe
    Sursa: StiriOradea.com
  • Premiera medicala la Oradea! Un galatean cu tumora la limba si la gat, refuzat in tara, a fost salvat


    [2017-07-24]
     Barbatul, de 57 de ani, este din Tecuci (Galati) si, in urma cu circa doi ani, a fost diagnosticat cu cancer la limba si la gat. 



    Citeste articolul complet pe Bihon.ro [...]Citeste mai departe
    Premiera medicala la Oradea! Un galatean cu tumora la limba si la gat, refuzat in tara, a fost salvat
    Sursa: Bihon.ro
  • Patrule comune romano-maghiare in Padis si Hajdúszoboszló


    [2017-07-24]
    Patrule mixte formate din politisti bihoreni si politisti maghiari vor fi la dispozitia cetatenilor pana la sfarsitul lunii august, in zonele turistice ale Euroregiunii Bihor – Hajdu - Bihar: Hajdúszoboszló si Platoul Padis -Glavoi. In baza excelentelor relatii institutionale, schimburi de practici si actiuni comune, in perspectiva unei bune cooperari in lupta impotriva criminalitatii transfrontaliere, […]
    The post Patrule comune romano-maghiare in Padis si Hajdúszoboszló appeared first on Presa Oradea.
     Patrule mixte formate din politisti bihoreni si politisti maghiari vor fi la dispozitia cetatenilor pana la sfarsitul lunii august, in zonele turistice ale Euroregiunii Bihor – Hajdu - Bihar: Hajdúszoboszló si Platoul Padis -Glavoi.
    In baza excelentelor relatii institutionale, schimburi de practici si actiuni comune, in perspectiva unei bune cooperari in lupta impotriva criminalitatii transfrontaliere, Inpectoratul de Politie Judetean Bihor si Capitania de Politie a Judetului Hajdu - Bihar, Ungaria, formeaza cate doua patrule mixte romano - maghiare, care vor activa in zonele turistice ale judetului Bihor, in perioada 24 iulie  - 21 august. In acelasi timp, alti doi agenti de politie din cadrul Politiei Bihorene vor fi prezenti in statiunea Hajdúszoboszló din judetul Hajdu – Bihar, Ungaria pentru forma acelasi tip de patrule.

    In urma succesului activitatilor desfasurate in comun de reprezentantii celor doua institutii pe parcursul celor noua ani anteriori, actiunea din acest an este menita sa previna victimizarea turistilor romani si maghiari, vizand, totodata, compatibilizarea modului de actiune a politistilor din cele doua judete invecinate.
    Patrulele comune romano - maghiare vor actiona, in judetul Bihor, in zona turistica montana – in Parcul Natural Apuseni, zona carstica Padis si Valea Boga, puncte de atractie importante pentru turistii maghiari.

    Totodata, in aceeasi perioada, politistii bihoreni vor actiona in patrule mixte alaturi de colegii maghiari in statiunea turistica si strandul Hajdúszoboszló – Ungaria, unul dintre cele mai mari stranduri in aer liber din estul Europei, cu un mare aflux de turisti romani in sezonul estival.
    Actiunea prezinta o importanta practica deosebita, prin mentinerea si dezvoltarea actiunilor in baza comuna in cadrul Euroregiunii Bihor – Hajdu - Bihar. Politistii bihoreni ii vor integra in activitatea zilnica pe partenerii maghiari, prezentandu-le modul de lucru al Politiei Romane si oferind lamuriri suplimentare profesionale, utilizand pentru comunicare limba maghiara, cunoscuta de politistii bihoreni selectati.

    In acest context, luni, 24 iulie, la ora 11.00 (ora Romaniei), in Punctul de Trecere a Frontierei Bors, a avut loc schimbul politistilor parte a patrulelor mixte, care marcheaza astfel debutul actiunii comune.
    Ichim Vasilica
    The post Patrule comune romano-maghiare in Padis si Hajdúszoboszló appeared first on Presa Oradea.
    [...]Citeste mai departe
    Sursa: OradeaPress
  • Doua BMW-uri cautate de autoritatile italiene, au fost confiscate in Vama Bors


    [2017-07-23]
    Politistii de frontiera din Vama Bors  au descoperit, doua autoturisme BMW Seria 5, ce figurau ca fiind bunuri cautate pentru confiscare de autoritatile din Italia. Miercuri, 13 iulie, la Vama Bors s-a prezentat pentru intrarea in tara, cetateanul roman Mihail R., de 29 de ani, cu domiciliul in Republica Moldova, conducand autoturismul marca BMW Seria […]
    Post-ul Doua BMW-uri cautate de autoritatile italiene, au fost confiscate in Vama Bors apare prima data in Stiri Oradea.
     Politistii de frontiera din Vama Bors  au descoperit, doua autoturisme BMW Seria 5, ce figurau ca fiind bunuri cautate pentru confiscare de autoritatile din Italia.
    Miercuri, 13 iulie, la Vama Bors s-a prezentat pentru intrarea in tara, cetateanul roman Mihail R., de 29 de ani, cu domiciliul in Republica Moldova, conducand autoturismul marca BMW Seria 5 – 525d, an de fabricatie 2004.
    La controlul de frontiera, soferul a prezentat pentru mijlocul de transport in cauza un certificat de inmatriculare moldovenesc, iar la controlul fizic al autoturismului a fost descoperita o carte tehnica in care figureaza o alta serie de sasiu decat cea poansonata pe masina prezenta in punctul de trecere a frontierei.
    Sursa foto: politiadefrontiera.ro
    ,,Politistii de frontiera au efectuat verificari in baza de date si au constatat ca mijlocul de transport este semnalat ca fiind ,,bun cautat pentru confiscare", alerta introdusa de autoritatile din Italia, in data de 10 iulie a.c." a declarat purtatorul cuvant, comisarul-sef Laura Beatrice Bondar.
    Sursa foto: politiadefrontiera.ro
    ,,De asemenea, la controlul specific, pe langa documentele de calatorie, tanarul a prezentat si un permis de conducere eliberat de autoritatile din Republica Moldova. In urma verificarii documentului, politistii de frontiera au constatat ca nu indeplineste conditiile de forma si fond ale unuia autentic, fiind fals" a mai adaugat comisarul-sef Bondar.
    La scurt timp dupa, la acelasi punct de trecere a frontierei, s-a prezentat un alt cetatean roman, Igor P. tot de 29 de ani, cu domiciliul in Republica Moldova, conducand autoturismul marca BMW Seria 5 – 525d din 2007.
    ,,In urma verificarilor in baza de date, si in acest caz s-a constatat ca mijlocul de transport figureaza ca bun pentru cautat pentru confiscare, alerta introdusa de autoritatile din Italia in 04.07.2017." a declarat purtatorul cuvant, comisarul-sef Laura Beatrice Bondar.
    Sursa foto: politiadefrontiera.ro
    Purtatorul de cuvand al institutiei a mai adaugat ca ,,totodata, cu privire la cele constatate, ambii soferi au declarat ca au fost rugati de un conational din R.Moldova sa transporte vehiculele din Italia in R. Moldova, in schimbul sumei de 500 euro, fiecare, dar nu aveau cunostinta despre faptul ca sunt cautate de autoritatile din Italia".
    Ambele autoturisme, in valoare de 7.000, respectiv 4.000 euro, au fost indisponibilizate pana la finalizarea cercetarilor, politistii de frontiera intocmind in cele doua cazuri acte de cercetare penala pentru savarsirea infractiunii de tainuire la furt, complicitate la fals material in inscrisuri oficiale si uz de fals, pentru cei doi barbati.
    Post-ul Doua BMW-uri cautate de autoritatile italiene, au fost confiscate in Vama Bors apare prima data in Stiri Oradea.
    [...]Citeste mai departe
    Sursa:
  • Ion I. C. Bratianu va avea o statuie in Oradea


    [2017-07-23]
    Dupa doi ani si jumatate de la votul dat in Consiliul Local privind amplasarea unei statui a omului politic Ion I. C. Bratianu in parcul oradean cu acelasi nume, proiectul a fost avizat si de Comisia Nationala a Monumentelor de For Public. Primarul Ilie Bolojan isi doreste ca statuia sa fie finalizata pana cel tarziu pe 24 noiembrie, cand se vor implini 90 de ani de la moartea fostului prim-ministru al Romaniei. [...]Citeste mai departe
    Sursa: eBihoreanul
  • Bolojan, anunt statuar pe Facebook


    [2017-07-22]
    Si va fi statuie a lui Ion I. C. Bratianu in parcul cu acelasi nume din Oradea! ,,Comisia Nationala a Monumentelor de For Public a avizat ieri favorabil, dupa doi ani de taraganari, proiectul statuii marelui om politic Ion I. C. Bratianu", a anuntat, via Facebook, primarul Ilie Bolojan, initiator si sustinator principal al acestui […] [...]Citeste mai departe
    Sursa: StiriOradea.com
  • S-a busit cu politistii! Un sofer din Vadu Crisului a lovit o masina de Politie aflata in misiune


    [2017-07-22]
    Un barbat de 44 de ani, din satul bihorean Vadu Crisului, este cercetat dupa ce a lovit o masina a Politiei din Borod, aflata in misiune. In urma accidentului, cei doi politisti din autospeciala au ajuns la spital, dar cu rani usoare. [...]Citeste mai departe
    Sursa: eBihoreanul
  • Vicepresedintele CJ Vaslui, condamnat la doi ani de inchisoare cu suspendare


    [2017-07-22]

    Vicepresedintele Consiliului Judetean (CJ) Vaslui, Vasile Mihalachi, a fost condamnat, luni, la doi ani de inchisoare cu suspendare de magistratii Tribunalului Iasi, pentru abuz in serviciu, infractiune comisa in perioada in care a fost presedinte al CJ, transmite corespondentul MEDIAFAX.







    [...]Citeste mai departe
    Vicepresedintele CJ Vaslui, condamnat la doi ani de inchisoare cu suspendare
    Sursa: Bihoreanul
  • Calin Puia este indezirabil in echipa lui Bolojan


    [2017-07-22]
     Desi in organigrama PNL Bihor sunt doi prim-vicepresedinti, din care doar unul activeaza, iata ca cel care s-a clasat al treilea in alegerile din PNL Bihor, din aprilie, nu este si nici nu va fi...



    Citeste articolul complet pe Bihon.ro [...]Citeste mai departe
    Calin Puia este indezirabil in echipa lui Bolojan
    Sursa: Bihon.ro
  • Perseverenta si constanta - Doi oradeni, pe acoperisul Europei


    [2017-07-21]
    Profesor de matematica de 15 ani la Colegiul Economic ,,Partenie Cosma" si salvamontist voluntar la Salvamont Bihor, Ovidiu Marc a reusit in ultimii ani sa dea o noua greutate cifrelor. [...]Citeste mai departe
    Sursa: Crisana
  • Oameni mici, idei mari!


    [2017-07-21]
    Micii programatori din Oradea si-au prezentat duminca, 09 iulie, in cadrul Galei Proiectelor Smart care a avut loc la Hotel Forum Continental Oradea, propriile proiecte (primele programe scrise in limbajul Scratch) la care au muncit cu drag si mult entuziasm in ultimele saptamani. Clubul de informatica pentru copii este un program derulat de catre Asociatia […]
    The post Oameni mici, idei mari! appeared first on Presa Oradea.
     Micii programatori din Oradea si-au prezentat duminca, 09 iulie, in cadrul Galei Proiectelor Smart care a avut loc la Hotel Forum Continental Oradea, propriile proiecte (primele programe scrise in limbajul Scratch) la care au muncit cu drag si mult entuziasm in ultimele saptamani.
    Clubul de informatica pentru copii este un program derulat de catre Asociatia Smart Learning Center din Oradea care consta in cursuri de programare pentru copii intre 7 si 15 ani. Primele grupe, Scratch - incepatori, au inceput deja sa isi arate roadele, micii programatori invata aici sa ,,codeze", sa isi dezvolte o gandire logica si structurata cu ajutorul limbajului ,,Scratch". Acesta este un mediu de dezvoltare special conceput pentru incepatori, are o interfata intuitiva care ii ajuta sa utilizeze rationamente logice, sa descopere si sa experimenteze programarea prin joaca,  intr-un mod distractiv si foarte facil.

    Mentorii din cadrul asociatiei au subliniat in prezentarea introductiva entuziasmul cu care copiii absorb orice notiuni noi legate de calculator si faptul  ca dupa doar 8 saptamani de invatare prin joaca, cei mici au reusit sa isi programeze propriile jocuri, povesti sau animatii interactive, au prins gustul pentru informatica, fiind in fiecare moment incurajati sa gandeasca creativ si sistematic dar si sa lucreze in echipa.

    ,,Suntem doar la inceput de drum dar dorim sa marcam cum se cuvine aceasta etapa, sa le oferim copiilor incredere in fortele proprii si sa le asiguram o calatorie minunata in lumea calculatoaror in care abia au patruns, de asta data dintr-o alta perspectiva, din spatele scenei, invatand sa controleze computerul nu doar sa fie absorbiti de acesta"

    spun organizatorii.
    Dintre cele unsprezece proiecte prezentate s-au remarcat cateva: ,,Space Battle" (un adevarat joc pe calculator creat cu resurse accesibile copiilor, prin care o naveta spatiala trebuie sa se apere de asteorizii periculosi care o ataca aleator),  ,,My pet – my cat" (un joc interactiv prin care trebuie sa ai grija de animalutul tau oferindu-i hrana, apa sau joaca),

    ,,Mario - Scratchy" (o versiune simplificata a celebrului joc), ,,Chicken invaders" (invazia intergalactica a puisorilor la care jucatorul trebuie sa raspunda prin declansarea rapida de lasere), ,,Fish Maze" (un labirnit complex, cu punctaj si cu doua nivele de dificultate) si Hunting (un joc gandit pentru doi jucatori simultan care coordoneaza deplasarea in scena a celor doua personaje principale: leul si calul).
    Dar de cea mai calduroasa apreciere s-a bucurat proiectul ,,Fluturasul meu"  realizat de cel mai mic dintre cursanti, Alex, care are doar 7 ani, este in clasa ,,0" si invata deodata cu scrisul si cititul si sa utilizeze blocurile de cod, adica primele notiuni de programare pe calculator, pentru a controla miscarile personalujul principal, un fluturas care se joaca cu un curcubeu.
    Parintii (dar si bunicii fratii, surorile sau prieteni), alti invitati precum si juriul din cadrul asociatiei prietene, CoderDojo Oradea, au fost cu adevarat impresionati nu doar de realizarile tehnice ale copiilor ci si de curajul lor de a veni in fata si de a se prezenta cu mandrie.

    Asociatia Smart Learning Center ii asteapta cu drag in acesta saptamana sa se inscrie pentru urmatoarele module de informatica pentru copii care se vor derula si pe perioada vacantei de vara, incepand cu 17 iulie. Informatii suplimentare se gasesc pe pagina de facebook ,,SmartLearningOradea" sau la telefon 0723.248.354 sau sambata, intre orele 11.00 - 15.00, la sediul asociatiei din cladirea Eurocenter Oradea, str. Sucevei nr 14.
    Ichim Vasilica
    The post Oameni mici, idei mari! appeared first on Presa Oradea.
    [...]Citeste mai departe
    Sursa: OradeaPress
  • La 4.810 metri inaltime: Doi soti oradeni au ajuns pe "acoperisul Europei", varful Mont Blanc (FOTO)


    [2017-07-21]
    Ovidiu si Iuliana Marc, doi soti oradeni pasionati de expeditii montane, au reusit performanta de a cuceri varful Mont Blanc, de 4.810 metri inaltime, supranumit "acoperisul Europei". Desi nu sunt montaniarzi profesionisti, el fiind profesor de matematica, iar ea medic stomatolog, sotii Marc au parcurs cu brio atat escalada, cat si coborarea, pe care au facut-o intr-o singura zi, ajungand astfel de la -10 grade Celsius la 25 de grade. [...]Citeste mai departe
    Sursa: eBihoreanul