Cum se vede viata, dintr-un Spital al Mortii, din Timisoara? Cu minciuni si cu cinism.

Duminica 22 Ianuarie 2017

Nu stiu cat costa viata unui om, in Romania, atunci cand nu e vorba de o lovitura de imagine. Nu stiu cine stabileste paritatile, in Sanatate - cate vieti ,,neinteresante" contrabalanseaza ,,un greu". Nu stiu cum decide un manager de spital, pe banutii pe care ii primeste, cu ce sa se doteze sau nu. E […]
The post Cum se vede viata, dintr-un Spital al Mortii, din Timisoara? Cu minciuni si cu cinism. appeared first on Presa Oradea.
 Nu stiu cat costa viata unui om, in Romania, atunci cand nu e vorba de o lovitura de imagine. Nu stiu cine stabileste paritatile, in Sanatate - cate vieti ,,neinteresante" contrabalanseaza ,,un greu". Nu stiu cum decide un manager de spital, pe banutii pe care ii primeste, cu ce sa se doteze sau nu. E greu cu banii. Totusi, cine isi va asuma rolul de a ne spune, noua, astora din afara sistemului, cum se rezolva cu adevarat problemele si cum se decide cinicul drum al banilor, al vietii si al mortii?
A mai murit un copil, la Timisoara. Vorbim de Spitalul Clinic de Boli Infectioase si Pneumoftiziologie ,,Dr. Victor Babes" din Timisoara. Copil de opt luni, suspect de rujeola. Dupa ce a stat trei saptamani in spital. Ce intrebari se impun, aici? (Si ce facem cu raspunsurile?) Este spitalul acesta unul al mortii? Si, daca da, preferam sa murim acasa? Este ceva ce se putea schimba, aici, sau nu? Se putea schimba cursul bolii (boala ca termen generic) acestui copil, astfel incat azi sa fie inca viu? Este atat de cantata medicina timisoreana la cotele pe care si le asuma trambitasii ei? Prin oameni si/sau prin dotari? Stim, pana la urma, ce poate sistemul asta medical, al nostru, romanesc, si ce nu?…

Copilul a murit luni seara (n.r. 9.1.2017). Fusese internat cu bronhopneumonie, cu insuficienta respiratorie. A necesitat intubare. Purtatorul de cuvant al spitalului, doctorul Virgil Musta, a spus ca exista si banuiala ca ar fi avut si rujeola. Dar ca ,,serologia a fost echivoca". Si ca, in urma necropsiei, pleaca la Bucuresti probe din plamani, pentru a se primi un diagnostic exact. Copilul nu era vaccinat. Dar avea doar opt luni - vaccinarea realizandu-se (atunci cand se realizeaza) mai tarziu, adica dupa un an. Abia de curand s-a luat in considerare scaderea varstei vaccinarii. In Timis, in decembrie 2016, au fost inregistrate 124 de cazuri de rujeola.
Ce-i, totusi, cu spitalul asta?
In 2008, la finele anului, purtatorul de cuvant al Autoritatii pentru Sanatate Publica Timis spunea, pentru publicatia ,,Timpolis", ca in judetul Timis nu se inregistrare nici un caz de gripa, in ultimii cinci ani, deci din 2003 pana in 2008. In acelasi timp, profesorul universitar dr. Lucian Negrutiu, seful Clinicii de Boli Infectioase de la Spitalul ,,Victor Babes", din Timisoara (adica spitalul despre care vorbim de o vreme, aici, in acest articol), declara, tot pentru materialul pe care il publicasem atunci in Timpolis: ,,Nu avem laboratoare performante si aparatura. Dupa simptome, eu pot spune ca «asta seamana a gripa». Dar pana nu s-a precizat diagnosticul de gripa, nu poti sti cu certitudine. Daca avem suspiciuni intemeiate, persoanele in cauza vor primi un rezultat la un test facut doar la Bucuresti.
Ar trebui sa avem un laborator antiviral ca lumea si la Timisoara, doar suntem un centru universitar unde se invata medicina! Daca va spun ca, in anii '70 – '80, puteam diagnostica gripa, aici… Dura mai mult sa obtii diagnosticul, aparatura era cu totul alta, dar se putea face. Acum e normal sa nu stim daca avem gripa sau nu din moment ce nu putem obtine un diagnostic, nu avem laboratoare, nu sunt reactivii necesari… Toata zona aceasta a patologiei cailor respiratorii superioare e subdiagnosticata, adica nu avem date corecte, pentru ca nu putem ajunge la un diagnostic". Era 2008. Era spitalul timisorean Babes. Profesorul Negrutiu s-a pensionat. S-a schimbat ceva, de atunci, in spitalul asta?
Peste tot se moare, in toate feliile de medicina - poate mai putin in Stomatologie, poftim. Dar, totusi, cat se moare pentru ca NU SE MAI POATE FACE NIMIC, cat, pentru ca nu vor sa se bage medicii, cat, pentru ca nu au cu ce, cat, pentru ca sunt incapabili, ajunsi pe post doar datorita spagii si gradelor de rudenie, cat, pentru ca se inchide ochii la abateri grave din regulamentul de spital, care, tratate corespunzator, ar duce manager si medici in puscarie? De unde incepe, cu adevarat, un spital sa fie AL MORTII?
Acelasi spital ofera moartea, bonus, ca optiune dupa imbolnavirea cu TBC, REALIZATA IN SPITAL, si cu infectii nosocomiale, din care Clostridium conduce, acum, detasat. Este acesta un loc unde sa vii cu un copil cu rujeola?
Aici primesti bonus tuberculoza
In 2014, in primavara, stiam de situatia cumplita din acest spital, si de faptul ca pacientii DIAGNOSTICATI cu tuberculoza, si aflati in perioada in care sunt contagiosi, stau in saloane cu pacienti cu alte boli, cand am aflat de un control al unei echipe de la Organizatia Mondiala a Sanatatii, la Timisoara. Am transmis, imediat, la Geneva, ce stiam despre situatia reala din spital si despre faptul ca pacientii au fost mutati in graba, special pentru acest control al OMS. Dupa o vizita la spital am indicat si saloanele in care se pot verifica cele spuse de mine. Atat unul din purtatorii de cuvant de la Geneva cat si membri ai echipei care a verificat situatia din Romania mi-au confirmat ca cele spuse de mine stateau exact asa cum le prezentasem, la Timisoara, dar am fost rugata sa nu-i citez pana cand nu voi primi raportul oficial redactat in urma vizitei lor. Victor Olsavszky, de la Biroul OMS Romania, imi promitea raportul dupa vizita OMS, ,,imediat ce va fi gata". Nu mi l-a trimis niciodata - pana acum doua zile, dupa ce il primisem deja, din alta sursa.
Citez aici, in intregime, ce am publicat atunci, in martie 2014, dupa controlul echipei OMS la Timisoara, pe HotNews, cu titlul ,,Bolnavi cu TBC internati in aceleasi saloane cu pacienti cu alte boli. Surse din Organizatia Mondiala a Sanatatii: E foarte grav":
,,La Spitalul Clinic de Boli Infectioase si Pneumoftiziologie ,,Victor Babes" din Timisoara pacientii diagnosticati cu tuberculoza impart acelasi salon cu cei care au alte boli infectioase. TBC-ul este o boala inalt contagioasa care se transmite pe cale aeriana.
Este nevoie de aproximativ 14-20 de zile de la initierea tratamentului pentru ca bolnavul diagnosticat cu TBC sa nu mai fie contagios. Cei mai predispusi la a fi infectati sunt cei cu sistemul imunitar slabit sau afectati deja de alte boli. Adica exact colegii de salon ai pacientilor cu TBC.
Romania ocupa primul loc in randul tarilor UE la imbolnavirile cu tuberculoza. Saracia si ingrijirile medicale precare au transformat Romania in centrul european al tuberculozei. Sesizata in privinta unor posibile nereguli, o echipa a Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS) a inspectat saptamana trecuta spitalul timisorean.
Surse din cadrul OMS au confirmat situatia de la Timisoara, catalogand-o ca fiind ,,foarte grava". Un raport oficial urmeaza a fi dat publicitatii saptamana viitoare. Mai mult, aceasta situatie s-ar intalni in mai multe spitale de profil din Romania.

De inspectia OMS, programata a incepe pe 12 martie, se stia in Spitalul din Timisoara cu trei saptamani inainte ca aceasta sa aiba loc. Prin urmare, vineri 7 martie s-a trecut la cosmetizarea masiva a saloanelor din spital. De la cadre medicale din spital, care au dorit sa-si pastreze anonimatul, am aflat ca s-a incercat ascunderea situatiei in care pacienti cu tuberculoza au fost asezati in saloane cu pacienti cu alte afectiuni.
Vineri toti acesti pacienti au fost redistribuiti astfel incat sa satisfaca cerintele Organizatiei Mondiale a Sanatatii.
Intr-unul din saloanele de TBC-barbati i-am intrebat pe pacienti de ce, daca acum s-au putut gasi solutii pentru a fi distribuiti in functie de boala, nu i-au intrebat pe medici de ce nu s-a facut asa de la inceput? Barbatii din jurul meu, slabi, cu fete supte si chinuite, nebarbieriti, tristi, au plecat capetele a neputinta si au ridicat din umeri, fara sa raspunda nimic.
Adriana Socaci, pneumolog al Spitalului Victor Babes, coordonator al dispensarului TBC, si vicepresedinte al sectiunii tuberculoza a Societatii Romane de Pneumologie, este persoana desemnata de directiunea spitalului ca fiind ,,omul cu painea, sarea si programul folcloric" in timpul intalnirii cu comisia OMS. Am contactat-o pe 9 martie, referindu-ma la vizita OMS, dar raspunsul a fost rece: Directia de Sanatate Publica din Timis trebuie contactata, nu are comentarii legate de vizita OMS, iar accesul in spital in ziua vizitei OMS este interzis.
Pe directorul DSP Timis, prof. Horia Vermesan, il contactasem deja dar domnia sa a raspuns ca nu stie nimic despre inspectia OMS. Ulterior desfasurarii evenimentelor nu a mai putut fi contactat.
La o zi dupa vizita expertilor OMS l-am contactat pe seful sectiei Pneumologie I din spitalul timisorean, dr. Dorin Vancea. L-am intrebat cum a fost posibil ca in timpul vizitei OMS pacientii sa poata fi distribuiti corect, dar inainte nu. Mi-a raspuns ca nu e abilitat sa-mi vorbeasca despre asta.
Directoarea interimara a spitalului, Voichita Lazureanu, a avut insa amabilitatea sa raspunda intrebarilor. Astfel a aparut dialogul urmator:
,,- Cum a fost posibil ca pacientii cu TBC sa stea in aceleasi saloane cu cei cu alte boli, dar sa fie mutati inainte de vizita OMS?
– Pacientii au stat separat.
– Regret, dar nu e adevarat.
– Cel putin pe hartie erau separat. Eu nu pot verifica in fiecare zi cine cu cine este in salon. Si nici nu stiu pe ce va bazati dumneavoastra cand spuneti asta.
– Pe informatii primite de la medici si de la pacienti. Toti pacientii stiau ca inspectia OMS este motivul pentru mutarea lor. Stiau si ca au stat amestecati cu pacienti cu TBC.
– Probabil ca, dintr-un exces de zel s-a luat aceasta masura, ca vine comisia, si… sa schimbam ceva. Nu are relevanta ce spune un pacient sau altul. Eu cred ca e bine ca bolnavii sa stea separat, desi poate [mutarea] nu s-a facut printr-un mijloc bun… adica datorita acestei inspectii. Nu inteleg de ce doriti sa amplificati acest lucru. Important e rezultatul. Dar e bine ca ati sesizat.
– Veti declansa o ancheta interna pentru a se vedea cum a fost posibila aceasta situatie?
– Da, voi declansa."
Regulamentul intern al Spitalului de Boli Infectioase din Timisoara mentioneaza ca ,,spitalul raspunde, in conditiile legii, pentru calitatea actului medical". Printre abaterile disciplinare sunt mentionate ,,nerespectarea oricaror situatii care ar pune in primejdie (…) viata si integritatea corporala ori sanatatea unor persoane".
Se ridica intrebarea de ce, pana la aparitia echipei Organizatiei Mondiale a Sanatatii, celalalte autoritati responsabile locale (Directia de Sanatate Publica Timis) si centrale (Ministerul Sanatatii prin comisia sa de specialitate) nu au identificat problema incercand sa o rezolve.
La sfarsitul lui mai 2013, la Arad, va avea loc a doua conferinta nationala a sectiunii de tuberculoza sub egida Soceitatii Nationale de Pneumologie. Tema conferintei este ,,Tuberculoza in era globalizarii". Ironic nu?"
Asadar, echipa OMS afla ca pacientii stateau astfel incat sa poata lua tuberculaza si cei cu alte boli, inaintea descinderii lor. Ce s-a intamplat dupa ce a plecat controlul? Evident, pacientii au fost redistribuiti iar. Am mers iar la spital, sa verific IAR ca s-a trecut la ,,mixura mortala". In timp ce vorbeam cu pacientii, s-a aflat de prezenta mea. Ce s-a intamplat in spitalul in care directoarea interimara imi juruia ca pacientii nu se amesteca si ca va face o ancheta interna? S-a trecut la re-re-repartizarea pacientilor, cumva? Nu, s-a cerut firmei care asigura pasa in spital sa solicite intariri, pentru a fi depistat si prins ziaristul care ,,ii daduse in gat la OMS".
Ce ramane, dupa acel control? Un manager care minte, si nu doar.
Cum spuneam deja, doi ani si zece luni nu am vazut raportul OMS legat de vizita aceea in Timisoara, la Spitalul Mortii, desi il solicitasem de mai multe ori. Pacientii au continuat sa fie tinuti mixt, cei cu alte boi fiind expusi la tuberculoza, fara sa stie. Doctorul Voichita Lazureanu a ajuns manager, intre timp. Doctorul Adriana Socaci a mai povestit si pe la alte congrese despre calitatea muncii pe care o presteaza. Toata lumea fericita - mai putin cei care au plecat cu tuberculoza si/sau cu infectii nosocomiale din Spitalul Clinic de Boli Infectioase si Pneumoftiziologie ,,Dr. Victor Babes" din Timisoara. Ei nu exista in vreo statistica a CULPEI MEDICALE, a neglijentei, a ticalosiei sau cinismului.
Ati auzit pe cineva din medicii acestui spital nenorocit sa sara public si sa spuna: ,,Opriti! Nu avem cu ce lucra, veniti cu boli tratabile si iesiti cu altele mortale, nu putem starpi infectiile intraspitalicesti, spitalul asta trebuie ras si construit altul nou"? Nu. Pentru ca nimeni nu spune asta. Cei mici tac de teama celor cu posturi, cei cu scaune mai grele au o paine alba de aparat.
Raportul ne arata inca o fateta a ticalosiei. Nume de cod: Adriana Socaci
Cristina Salvi, ofiter de comunicare al OMS Europa, din Elvetia, m-a pus in legatura, acum trei ani, cu echipa ce urma sa controleze spitalul de care vorbim, printre alte spitale. Abia acum, dupa aproape trei ani, am primit raportul de atunci, si asta pentru ca am contactat-o pe Kristin Kremer, din Olanda, care lucra in 2014 pe post de consultant al WHO si a fost si in Timisoara. Pe pagina OMS Romania nu a fost mentionat acest control, din 2014, si nici nu a fost prezentat raportul. Care ar fi punctele de amintit, din cele 102 de pagini de raport, primate, finalmente?

Pg viii, punctul 2: ,,Pacientii (N.n: cu TBC) sunt acceptati si tinuti nejustificat in spital, pentru o perioada mare de timp, impartind acelasi cadru cu pacienti fara TBC sau cu o alta forma, indiferent de stadiul infectiei - ceea ce ofera conditii bune transmiterii infectiilor nosocomiale printre pacienti si personalul medical".
Pg 47: ,,Suntem ingrijorati major legat de spitalizarea lunga si inutila a pacientilor cu TBC si internarea lor in saloane mixte, ce include pacienti care nu sunt bolnavi de TBC. Aceasta se intampla in toate institutiile pe care le-am vizitat."
Din pg 81 aflam ca, printre membrii echipei care a realizat acest control, se afla si ADRIANA SOCACI, manager al programului zonal de tuberculoza. Adica doctorul Socaci controla munca doctorului Socaci, care inchidea ochii la o neregula grava a spitalului, legata de pacientii cu tuberculoza pe care ii pastorea.
In pg 84 se reconfirma ca echipa nr 4 (au existat 4 grupe cu care s-a lucrat in paralel), adica cea care controla Argesul, Valcea. Timisul, Gorjul si Teleormanul, era compusa din V. Hollo, K. Kremer, A. SOCACI si V. Spanu. Pentru asta, romanul are o vorba: s-a pus lupul cioban la oi.
Scenariul hilar-penibil continua la pg .90m unde citim, printer numele doctorilor si chimistilor INTERVIEVATI in Timisoara, pe al... ADRIANEI SOCACI.
Am intrebat-o pe Kristin Kremer cum de raportul e redactat in asa fel incat nu se vorbeste punctual despre minciuna pomadata pe care a oferit-o Timisoara. Mi-a spus ca nu s-a dorit sa se arate cu degetul spre nimeni, ci, mai degraba, sa se ofere niste recomandari. Acest ,,impaciuitorism" a costat vieti, sanatate. A acoperit minciunile doctorilor de la Spitalul Clinic de Boli Infectioase si Pneumoftiziologie ,,Dr. Victor Babes" din Timisoara - care e tot mai clar, nu-i asa? – trebuie numit Spitalul Mortii. Lazureanu a mintit ca pacientii nu au fost amestecati, nu s-a auzit niciodata de vreo ancheta interna post-control, pacientii au ajuns in aceeasi situatie iresponsabila, din partea cadrelor medicale, dupa ce au plecat cei de la OMS, Socaci a guvernat toata aceasta mizerie, cu mutarile succesive, pe care a ascuns-o sub pres, si a figurat si intre controlori si intre controlati, ca, mai apoi, stiindu-se ca a ajuns in presa ce monstruozitati se intampla in spital, sa se obtina ca raportul sa nu ajunga public.
Repet: Lazureanu a ajuns manager. Lazureanu, care se revolta de, vai!, groaznicele lucruri pe care I le comunicam si de care ,,nu avea stiinta". Acum, la doi ani si zece luni de la acele rocade confirmate de OMS, situatia este ACEEASI. Pacientii cu tuberculoza diagnosticata, contagiosi, stau in saloane cu pacienti cu alte boli! Intr-un spital in care colcaie Clostridium si alte infectii. AICI, in aceasta fundatura a medicinei romanesti, a ajuns inca un copilas suspectat a avea o boala infectioasa. Si a murit.
Abia acum punem cateva intrebari
Sa revenim. Copil, opt luni, suspect de rujeola, pe langa alte probleme, sta trei saptamani in SPITALUL MORTII, unde nu este foarte clar ce se poate diagnostica si ce nu, desi vorbim de un oras cu universitate de medicina si farmacie la rever, spital unde pe unii medici, inclusiv pe cei din conducere, ii doare undeva cu ce boli intra si iese pacientul, chiar si cu picioarele inainte, spital care este o bomba de infectii, altele decat cele pentru care te internezi. In situatia asta, ne multumim cu declaratia  ,,serologie echivoca, revenim"?
Purtatorul de cuvant al spitalului, doctorul Virgil Musta, a avut amabilitatea sa-mi explice cum stau lucrurile, din viziunea spitalului, chiar daca am amintit si de neasezarile mai vechi (care nu par a avea sanse de schimbare nici acum). Doctorul Musta isi apara spitalul si painea, cum e si firesc, incercand, in acelasi timp, sa-si si faca onest treaba. Eu apar o idee. Cum ca e bine sa nu ne batem joc de pacient, de sanatatea si de viata lui, si ca e drept ca, despre problemele aparute sau din lipsa de bani, sau din ticalosie, sa se vorbeasca.
– Spitalul acesta avea si are mai multe probleme. In ce priveste diagnosticarea, va citesc declaratia doctorului Negrutiu, din 2008. (...) S-a schimbat ceva de atunci?
– La gripa, in epidemie, era un protocol ce presupunea ca, la nivel local, se poate face un anumit protocol, apoi se trecea la Bucuresti si, uneori, se trimitea la un laborator din strainatate.
– Da, la gripa porcina. Dar discutia cu doctorul Negrutiu era despre gripa normala.
– Depinde ce intelegeti prin gripa normala - nu stii care subtip este.  Dar vorbim despre gripa, acum, sau despre rujeola?
– Vorbim despre capacitatea de a da sau nu un diagnostic, a spitalului dumneavoastra. De ce trebuie trimisa proba la Bucuresti pentru diagnosticul de rujeola?
– Pentru ca sa se obtina un diagnostic, e nevoie de teste serologice. Noi avem echipament dar testele, pana acum o luna, le facea Directia de Sanatate Publica de la noi. Le-a facut cu un program de preventie. Noi avem protocol ca, orice caz suspect, de e, il trimiteam, faceam declararea, recoltam si il trimiteam la Directie. Rezultatul de la Directie ne-a venit ca nici da nici nu, la rujeola.
– De ce nu se poate face testul asta in spital?
– Ei puteau finanta din buget asa ceva. Iar spitalul nostru nu s-a dotat, ca nu are rost sa facem 100 de laboratoare. Pentru acest caz se depisteaza virusul din tesut sau din sange. Celalalt test determina serologia, asta ce nu-l facem la Timisoara e din tesut sau sange. Noi avem un aparat din asta, care e foarte scump, dar e pentru HIV. Serologia determina numarul de anticorpi. Numarul acela trebuie sa fie peste o anumita limita. Aici nu erau, poate fi o reactie fals pozitiva.
– Copilul a fost internat si cu eruptie, cand a venit cu pneumonie?
– Da, avea deja eruptia.
– Cat timp a luat testarea la Directie?
 – Nu mult, doua -trei zile.
– Copilul a stat trei saptamani in spitalul asta. Avea eruptia cand a venit. Deci s-a facut repede testul serologic. Care era neconcludent. La Bucuresti se face pe sange si tesuturi. Acum trimiteti tesuturi din plamani, dupa necropsie. De ce nu ati trimis SANGE, in cele doua saptamani jumate ramase dupa primul test?
– A fost internat cu pneumonie, apoi a facut eruptie, investigatiile nu erau concludente. Nu este in procedura si celalalt test. Pe de o parte, resursele oricarui spital sunt limitate. Nu poti sa iei pentru toata lumea incarcaturi vitale, e prea scumpa investigatia. Daca nu are nici o actiune terapeutica… De ai o boala cu tratament specific, merita sa stii ce e. Rujeola nu are tratament specific. Si atunci se consuma resurse degeaba.
– Poate pentru presa conta. Poate pentru declararea epidemiei. Stiti ce avem in tara. Trebuie sa se stie lucrurile astea, sa se vorbeasca despre ele.
– In Germania nu se facea o investigatie de genul asta decat in caz special.
– Domnule doctor, in acelasi spital despre care vorbim, controlul OMS de acum trei ani a scos la iveala ca pacientii cu TBC stateau in aceleasi saloane cu pacientii cu alte boli. Nu am primit raportul o groaza de vreme.
– S-a facut o conferinta. Pacientii nu sunt internati in acelasi salon, in momentul  in care sunt diagnosticati.
Chiar si cei veniti in Romania pentru controlul asta, de la OMS, mi-au confirmat ca au aflat despre acest lucru, aici – imediat dupa terminarea vizitei.
– Din cate stiu, saloanele sunt saloane separate de pneumologie, nimeni nu face asa ceva! Pneumologia e chiar acum in renovare - primaria face renovarea. La Infectioase s-a facut deja, din sponsorizari."

Doctorul Musta are dreptate si n-are. Da, nu exista tratament specific pentru rujeola. Dar, intr-o situatie alarmanta, in care este Romania acum, cu tot mai multi parinti ce refuza vaccinarea copiilor, cu multe cazuri de imbolnaviri cu rujeola, cu decese cauzate de rujeola, intr-un spital in care numai serpi nu gasesti, cu un personal medical expus mai mult decat ar fi cazul, si unde, oricum, s-a ajuns ca se face analiza respectiva la Bucuresti, ma gandesc ca, poate, totusi, ar fi trebuit sa se treaca peste cinismul social al lipsei de bani si sa se faca mai repede si testarea a doua.
Cat despre restul... nu, nu e doar lipsa de bani. Este si un alt cinism. Venit din lipsa de caracter, din neprofesionalism. Un manager decide cu ce sa-si doteze spitalul. Dar, dincolo de asta, ne minte, intins pe ani, acoperind o situatie dezastruoasa, de o parte, in care imbolnaveste oameni cu lucruri grave - iar pe de alta parte isi trimite trepadusii sa se bata cu caramida-n piept, la congrese, povestind ce servicii de calitate ofera facatura asta de spital, si cum sunt respectati, aici, pacientii...
Intr-o asemenea situatie, ma intreb de nu e mai bine sa mergi la samanul din cartier, ca ai mai multe sanse sa scapi cu viata, de faci o pneumonie, decat sa intri in SPITALUL MORTII, Spitalul Clinic de Boli Infectioase si Pneumoftiziologie ,,Dr. Victor Babes" din Timisoara... Desigur, dupa ce ai bifat vaccinarea....
Ramona Balutescu
The post Cum se vede viata, dintr-un Spital al Mortii, din Timisoara? Cu minciuni si cu cinism. appeared first on Presa Oradea.



Sursa: OradeaPress    Citeste mai departe »

Comentarii: